Sfantul-Augustin_Confesiuni

850 note
intelectuală superioară, echivalentă cu îngerii (XII, ix, 9), locuinţă a lui
Dumnezeu (XII, xi, 12), lăcaş ceresc al îngerilor şi al drepţilor (XII, xiii, 1; XII,
xv, 19).
5. ambiguă şi dificil de tradus, această frază exprimă o idee dragă Sfântului Augustin:
întreaga Creaţie a lui Dumnezeu, începând cu cele mai umile făpturi, este frumoasă.
Afecţiunea lui Augustin pentru fiinţele inferioare este ilustrată de
Bernhart, p. 907 prin trimiteri la De vera religione, LXXVII, unde se vorbeşte
despre frumuseţea vier milor, şi la De duabus animabus, IV, unde Augustin afirmă
că şi ţânţarii şi muş tele sunt un fel de minuni ale naturii, dotate cu o anumită
inteligenţă.
6. Adjectivele invisibilis et incomposita, întrebuinţate de Augustin pentru a desem
na atributele haosului primar despre care se vorbeşte în Fac. 1:2, reflectă
înţele su rile versiunii greceşti din Septuaginta: ¢Òratoj kaˆ ¢kataskeÚastoj.
Versiunea din Vulgata, operă a contemporanului său Hieronymus, prezintă aici
alte opţiuni: terra autem erat inanis et vacua. Adjectivele inanis, ‘pustiu’, şi vacuus,
‘gol’, redau mult mai bine conţinutul termenilor ebraici originari, după
cum arată versiunile recente ale Bibliei.
7. Cf. Fac. 1:2.
8. Cf. Ps. 71:17. Încă un topos din definiţia augustiniană a mărturisirii: Dum nezeu
este cel care determină conţinutul mărturisirii. Cf. şi XI, ii, 3: enuntiare
omnia hortamenta tua.
9. Verbele formare şi distinguere definesc operaţiile concrete ale Creaţiei divine,
care acţionează asupra haosului iniţial, dând contur lucrurilor, adică o formă
speci fică fiecăruia, care îl deosebeşte de toate celelalte.
10. Ideea „materiei informe“ primare a putut fi găsită de Augustin în Înţel. 11:18;
în versiunile latineşti ale acestei cărţi biblice se putea citi: fecisti mundum de
informi materia – „ai creat lumea din materia informă“. Acest concept va fi
reluat de Augustin în capitolul imediat următor, dar şi în XII, xii, 15.
11. În original, derivatul nominal abstract informitas.
12. Vezi supra, nota 6.
13. Augustin formulează adesea astfel de enunţuri paradoxale (vezi, de exemplu,
ultimul enunţ din I, vi, 10). Labriolle, p. 332, nota 1, crede a identifica în
acest loc un ecou din Plotin, Enneades, II, iv, 10, unde se spune că, dacă sufletul
se gân deşte la materie ca la ceva lipsit de determinare, atunci el o gândeşte
fără ca pro priu‐zis să o gândească. În amplul său comentariu la Cartea Facerii
(De Genesi ad litteram, IV), Sf. Augustin afirmă din nou că expresia „pământul
nevăzut şi lipsit de alcătuire“ reprezintă doar o desemnare comodă şi convenţională
a materiei informe care, „tocmai fiindcă este informă, nu poate fi pătrunsă
de nici o înţelegere“.
14. Aluzie la trecutul său maniheist; maniheii opuneau lui Dumnezeu conceptul
de materie informă.