Sfantul-Augustin_Confesiuni

846 note
rerum arce conspiciant). În acelaşi loc, Augustin vorbeşte de aseme nea despre
rolul îngerilor ca mediatori între om şi Cuvântul divin.
78. Cf. Ps. 139:6.
79. Cf. Ecles. 11:7. „Ochii cei tainici“ este expresia figurată desemnând puterea
contemplativă interioară a spiritului uman.
80. aceste trei concepte, memoria–contuitus–expectatio, au fost definite de Augus tin
în capitolele anterioare.
81. Problema l‐a preocupat mereu pe Augustin. Clarificări amănunţite ale diferitelor
tipuri de improprietăţi ale limbajului (ambiguităţi, obscurităţi, echivocuri
etc.) întâlnim în De dialectica şi De doctrina Christiana.
82. Mat. 7:11.
83. Cf. Ps. 73:16.
84. Cf. Ps. 116:10.
85. Ps. 27:4.
86. Cf. Ps. 39:5.
87. Această definiţie a timpului era larg răspândită în în filozofia antică. Ea poate
fi regăsită la pitagoreici (cf. ediţia Diels–Kranz, fragm. 48 B 33), la Platon (în
Timaios, 38 b‐e), ca şi la stoici (cf. Arnim, Stoicorum veterum fragmenta, vol. II,
fragm. 510, p. 164). Din litaratura iudeo‐creştină pot fi citaţi în acest sens Filon
din Alexan dria, De aeternitate mundi, LII, şi Sf. Ambrozie, Hexahaemeron, IV,
iv, 12. Vezi şi supra, nota 73.
88. Ideea exprimată aici de Augustin în termeni concreţi se regăseşte, într‐o formulate
mai abstractă, la Plotin, Enneades, III, vii, 8: „Mişcarea ar putea să înceteze
sau să se petreacă nu prin timp, ci doar prin succesiunea intervalelor“.
Vezi şi infra, capitolul al xxiv‐lea.
89. Limba latină cunoştea, ca şi majoritatea limbilor indo‐europene vechi, opo zi ţia
fonematică între vocalele scurte şi vocalele lungi.
90. Cf. Fac. 1:14.
91. Cuvintele vis şi natura, ca termeni filozofici, au la Augustin înţelesuri diverse,
de multe ori apropiate. De regulă, vis înseamnă ‘putere’, dar şi ‘specificul unui
lucru’; cu referire la cuvinte, în expresia vis verbi, sensul este cel de ‘putere de
semnificare’, ca în opusculul De dialectica, passim. Cât îl priveşte pe natura,
acesta semnifică în mod curent noţiunile de ‘esenţă’ sau ‘caracter specific’.
Pentru interpretarea con tex tului de aici, cf. Labriolle: l’essence/la nature propre,
Pine‐Coffin: power/fun da mental nature, Orsa: il valore/la natura,
Bernhart: Seinsmacht/Sein. Vezi şi supra, notele 108 la Cartea a VII‐a şi 75
la Cartea a X‐a.
92. augustin se gândeşte, probabil, la un moment din războaiele israeliţilor pen tru
cucerirea Palestinei, relatat în Ios. 10:12–13: „Atunci a grăit Iosua către
Domnul […]: «Soare, stai în loc deasupra Ghibeonului şi tu, lună, în valea