Sfantul-Augustin_Confesiuni

Cartea a XI‐a 841
36. Procesul creaţiei artistice este conceput de Augustin în manieră platoniciană.
Despre estetica Sfântului Augustin, cf. supra, notele 63, 64 şi 65 la Cartea a IV‐a.
37. Traducându‐l prin conceptions artistiques, labriolle explică sensul termenului
ars în acest context apelând la o frază din De Genesi contra Manichaeos,
I, viii, 13, unde Augustin spune că „ceea ce vede artistul înlăuntrul său, în ideea
artistică, el dă la lumină în exteriorul său, prin operă“ (Quod videt artifex intus
in arte, foris probat in opere). Aceeaşi opţiune de traducere la Bernhart: einen
Kunstgedanken zu fassen. Cf. însă şi interpretări diferite: by which he masters his
craft (Pine‐Coffin) sau con cui acquistare l’arte (Orsa). În lumina gnoseologiei
augustiniene, semnificaţia mai largă a acestui pasaj ar putea fi rezumată
astfel: Artistul nu este un creator abso lut; el dă formă exterioară concretă unor
tipare preexistente în spiritul său, unde au fost plantate de Înţelepciunea divină.
38. În original apare expresia consulere praesidentem veritatem, literal: ‘a consulta
adevărul înainte‐stătător’, expresie curent utilizată de Augustin pentru a desemna
cri te riul suprem al adevărului. Numele praeses, ’înainte‐stătător’, creaţie
lexicală creş tină, mai desemna şi funcţia episcopală, cf. supra, notele 80 la Cartea
a IX‐a şi 98 la Cartea a X‐a.
39. Cf. Ps. 33:9.
40. Luc 9:35. Cf. de asemenea Mat. 3:17; 17:5.
41. Cf. Is. 40:8: Verbum autem Domini nostri manet in aeternum – „Iar cuvân tul
Domnului nostru rămâne în veşnicie“.
42. Cf. Ioan 1:1–3: In principio erat Verbum, et Verbum erat apud Deum, et Deus
erat Verbum. Hoc erat in principio apud Deum. Omnia per ipsum facta sunt, et
sine ipso factum est nihil quod factum est – „La început era Cuvântul şi Cuvântul
era la Dum ne zeu şi Dumnezeu era Cuvântul. Acesta era la început la Dumnezeu.
Toate printr‐însul s‐au făcut şi fără el nimic nu s‐a făcut din tot ce s‐a făcut“
(Radu–Gal.).
43. Cf. Luc. 18:11; Rom. 1:8; 1 Cor. 1:4; 2 Tim. 1:3.
44. Fraza ultimă este un exemplu strălucit al virtuozităţii retorice a Sfântului Augustin.
Înţelesul concentrat al frazei latine are nevoie, spre a se exprima într‐o limbă
mo dernă, de mult mai multe cuvinte: Nous savons quune chose meurt quand, ayant
été, elle cesse d’être; qu’elle naît quand elle est alors qu’auparavant elle n’était pas
(LabrI olle). We know, o Lord, that the extent to which something was, but no
longer is, is the measure of its death; and the extent to which something once was not,
but now is, is the measure of its begining (Pine‐Coffin). Sappiamo che una cosa
muore e nasce in quanto cessa di essere cio che era, e comincia a essere cio che non era
(Orsa). Wir wissen: wo etwas nicht mehr ist, was es war, und etwas ist, was vorher
nicht war, da ist ein Sterben und Entstehen (Bernhart).
45. Latinescul principium înseamnă deopotrivă ‘temei, fundament; principiu’, cf.
Labriolle: le Principe şi Orsa: il principio. Opţiunea mea este împărtăşită
însă de Pine‐Coffin: Beginning şi de Bernhart: der Anfang. Fraza evocă