Sfantul-Augustin_Confesiuni

822 note
31. Anaximene din Milet (jumătatea secolului al VI‐lea î.Hr.), filozof grec presocratic.
A susţinut că principiul tuturor lucrurilor este aerul sau, cum se exprimă
Cicero mai aproape de formularea lui Augustin: „Anaximene a fost de părere
că aerul este Dumnezeu“ (Anaximenes aëra deum statuit).
32. Expresia fores carnis, ‘porţile trupului’, desemnează metaforic cele cinci sim ţuri
omeneşti.
33. Cf. Ps. 100:3.
34. În legătură cu metafizica „omului lăuntric“, cf. supra, notele 100 la Cartea a
IV‐a, 32 la Cartea a V‐a şi 87 la Cartea a IX‐a.
35. Am adoptat soluţia „cette beauté de l’univers“ propusă de Labriolle pen tru
a echivala latinescul species, întrucât contextul reclamă imperios această interpretare,
cf. şi Orsa: questa belleza. Alţi traducători redau sensul literal al lui species,
adică ‘imagine, model’: dieses Bild der Welt (Bernhart), the univers around
him (Pine‐Coffin).
36. Rom. 1:20.
37. Ataşamentul prea mare faţă de creatură este un impediment pentru adevă rata
cunoaştere a lui Dumnezeu, care nu este de natură intelectuală, ci morală şi
mistică. În acest concept se recunosc limpede ecouri din Evanghelie, cum ar fi
din Mat. 11:5: „…ai ascuns aceasta de cei înţelepţi şi le‐ai descoperit pruncilor“.
38. Fiind segmentabil, ansamblul creaturii nu poate fi Dumnezeu, care este sim plu,
unitar şi indivizibil. Despre „marea masă a creaturii“ (moles) vorbeşte Augustin
şi mai sus, în VII, I, 1–2, descriind concepţiile maniheiste pe care le împărtăşea
el însuşi la acea vreme.
39. Cf. supra, VII, x, 16 şi VII, xvii, 23.
40. Cf. Ps. 32:9.
41. Începând de aici şi până la sfârşitul paragrafului 31, Augustin efectuează o analiză
minuţioasă a multiplelor faţete şi ipostaze ale memoriei. Concept central în
gnose ologia augustiniană, memoria a mai fost tratată de Augustin în Epistola
VII (către Nebridius), în De Trinitate, XI, xi–xviii; XIV, xiii–xiv; XV, xxxix–xl,
în De musica, VI, 4–6, De quantitate animi, V, 8 sau în Contra Epistolam quam
vocant Fundamenti, XVII. O abordare monografică a acestei problematici augustiniene
găsim la Gottlieb Sähngen, Der Aufbau der augustinischen Gedächtnislehre,
în vol. Die Ein hait in der Theologie, München, 1952, pp. 63–100.
42. Când mă folosesc de memorie.
43. Pentru a sugera diferitele niveluri ale „depozitelor“ memoriei, Augustin folo seşte
aici imaginea unui roi de ţânţari, ce semnifică metaforic gândurile care ne
obsedează fără să vrem. Am păstrat elementele acestei imagini şi în traducere.
44. În original, termenul sinus are înţelesuri multiple, putând fi tradus şi prin ‘cotituri;
meandre’ sau ‘răsuciri; spirale’. Acest depozit al memoriei este imaginat de
Augustin ca un spaţiu virtual, labirintic, în care sunt sedimentate, într‐o ordine
guvernată de un principiu organizator intrinsec, toate percepţiile, senzaţiile,