Sfantul-Augustin_Confesiuni

Cartea a IX‐a 819
143. În original, o formulă retorică „d’une recerche un peu precieuse“ (LabrI olle),
un joc de cuvinte deseori practicat de Augustin: alio dolore dolebam dolorem
meum, literal: ‘cu o altă durere mă îndureram de durerea mea’. Alte versiuni
mo derne: ma douleur elle‐même me faisait me douloir d’une autre douleur
(Labriolle), I had the added sorrow of being grieved by my own feelings
(Pine‐Coffin), schmertzte mich mein Schmerz zu neuem Schmerz
(Bernhart), era un nuovo dolore, che mi addolorava per il mio dolore (Orsa).
144. Cu toate că punea puţin preţ pe etimologie (origo verborum, ‘originea cuvintelor’),
operaţie pe care în De dialectica, 9, 3, o numeşte „prea indiscretă şi foarte
puţin necesară“ (nimis curiosa et non nimis necessaria), Augustin, asemenea multora
dintre contemporanii şi predecesorii păgâni, nu ezită să practice acest exerciţiu
mental, în special din raţiuni expresiv‐retorice. Explicaţiile etimologice sunt
presărate din abundenţă în mai toate scrierile sale. Dacă ar fi să‐i aplicăm propriile
criterii de explicare a originii înţelesului cuvintelor, expuse pe larg în capitolul
al VI‐lea al opusculului de tinereţe De dialectica (vezi ed. rom. cit., notele
44–70, pp. 61 şi urm.), am avea aici de‐a face cu principiul „vecinătăţii“ (vicinitas),
combinat cu cel al „asemănării sunetelor“ (similitudo sonorum). Este astfel
stabilită o relaţie explicativă între latinescul balneum şi grecescul balane‹on,
acesta din urmă fiind descompus arbitrar şi fantezist (după exigenţele etimologiei
ştiinţifice moderne) în verbul b£llw, ‘a arunca’, şi substantivul ¢n…a, ‘nelinişte’.
Avându‐şi originea în cultura păgână clasică, recomandarea băii şi a somnului
ca remedii împotriva durerilor şi a tristeţii este reţinută şi de unii autori creştini.
În acest sens, la acest pasaj din Confesiuni trimite Toma d’Aquino în Summa
Theo logica, I, ii, 38, 5.
145. Ps. 68: 6.
146. Tradiţia îi atribuie Sfântului Ambrozie un număr de douăsprezece imnuri religioase,
compuse în dimetrul iambic acatalectic, formulă metrică foarte răspândită
în poezia latină din epoca târzie a imperiului. Dintre toate aceste douăsprezece
imnuri, patru sunt considerate absolut autentice (Aeterne rerum conditor, Deus,
creator om nium, Iam surgit ora tertia şi Veni, redemptor gentium) de exegeţii moderni,
tocmai pe baza mărturiei Sfântului Augustin (vezi Otto Bardenhewer,
Geschichte der altkirchlichen Literatur, Freiburg im Breisgau, vol. III, 1924, p. 544).
147. Ps. 119:169.
148. Până la Judecata finală.
149. 1 Cor. 15:22.
150. Mat. 5:22.
151. 2 Cor. 10:17.
152. Cf. Ps. 73:26.
153. Înfăţişarea lui Isus Hristos ca „leac“ sau „vindecător“ al păcatelor umani tăţii
este un motiv frecvent la Augustin, inclusiv în Confesiuni, cf., de exemplu, mai
sus, cap. iv, 8 şi viii, 18. Vezi şi nota 46 la Cartea a IX‐a.