Sfantul-Augustin_Confesiuni

818 note
omeneşti (per linguam carnis), prin mesaje îngereşti (per vocem angeli), prin
tunetul din norul lui Moise (per sonitum nubis) şi, în sfârşit, prin parabolele
evanghelice (per aenigma similitudinis).
131. Se înţelege, a Verbului divin.
132. 1 Cor. 15:51.
133. 1 Cor. 15:51.
134. Despre semnificaţia exactă a termenului catholicus, cf. supra, nota 5 la Cartea a VI‐a.
135. În acest loc, Bernhart inserează o notă în care constată câteva inadver tenţe
cronologice între relatarea Sfântului Augustin şi tradiţia calendarului bisericesc, în
care moartea Sfintei Monica este comemorată la data de 4 mai. Mai jos, în paragraful
28, Augustin afirmă că mama sa a zăcut nouă zile înainte de a‐şi da sufletul,
iar în paragraful 27 se spune că între momentul discuţiei de la fereastră şi momentul
când Monica s‐a îmbolnăvit au trecut cinci zile. Aceste paisprezece zile însumate
ar indica, po tri vit tradiţiei, ziua de 20 aprilie drept limita cea mai timpurie
a discuţiei de la fereas tră, la Ostia. Numai că, după cum se ştie (vezi supra, XI, vi,
14 şi notele corespunzătoare), la data de 24 aprilie, în ajunul primei zile a Paştilor
anului 387, amândoi, mama şi fiul, se aflau încă la Milan, unde Augustin a primit
botezul. Aşadar, data aproxi mativă a morţii Monicăi este 12 mai.
136. Este vorba despre Navigius, cf. supra, nota 36.
137. Col. 1:15.
138. este oarecum surprinzătoare această inflexibilitate a lui Augustin faţă de o
dorinţă în fond nevinovată a mamei sale, pe care o denumeşte sarcastic ista
insanitas (cf. Labriolle: ce voeu assez vain, Bernhart: dieser armselige
Wunsch, Pine‐Coffin: this vain desire, Orsa: questi pensieri futili). Această
atitudine detaşată, critică şi rigoristă faţă de slăbiciunea mamei sale, în care un
psihanalist ar vedea poate expresia unui complex œdipian, este cu atât mai
surprinzătoare, cu cât nu se înteme iază pe nici un articol de credinţă sau pe
vreun element al tradiţiei creştine. Bernhart, p. 890, nota 46, citează, dimpotrivă,
din Breviarium‐ul lui Grigorie cel Mare un pasaj în care acest sfânt se
bucură amintindu‐şi că şi Sfântul Benedict a cerut să fie înhumat alături de sora
sa, Scholastica.
139. Vezi capitolul anterior.
140. Cf. 1 Tim. 1:5. „Motivele sigure“ (rationibus certis) de care vorbeşte aici Augustin
vin din credinţa creştinilor că, după modelul învierii Mântuitorului, toţi oamenii
vor învia la viaţa de apoi. Cf. 1 Tes. 4:13–14: „Fraţilor, despre cei ce au adormit
nu vrem să fiţi în neştiinţă, ca să nu vă întristaţi în rând cu ceilalţi care nu au
nădejde, deoarece, dacă credem că Iisus a murit şi a înviat, tot aşa credem că
Dum nezeu pe cei adormiţi întru Iisus aduce‐i‐va împreună cu el“ (Radu–Gal.).
141. Ps. 101:1.
142. În original: fomentum veritatis, ‘oblojeala adevărului’.