Sfantul-Augustin_Confesiuni

Cartea a IX‐a 815
101. Cf. Ps. 68:7: Qui habitare facis unanimes in domo. Ediţiile moderne ale Bibliei
diferă în acest loc de formula augustiniană.
102. În original apare o subtilă metaforă, greu de tradus, cu elemente din sfera semantică
militară: relicta militia saeculari accinctus in tua, literal: „după ce a
părăsit serviciul secular, s‐a încins cu al tău“.
103. Cf. Ps. 5:8.
104. Figura bătrânei servitoare a familiei Monicăi reprezintă o mărturie edifica toare
pentru rolul jucat de sclavi şi în genere de oamenii umili în propagarea ideii
creştine în primele veacuri.
105. Sir. 19:1.
106. Manuscrisele care au conservat Confesiunile diferă în acest loc. Dintre alte
lecţiuni indicate în aparatul textologic al ediţiei sale (praesitos, reprobos),
Labriolle reţine lecţiunea ediţiei maurine a călugărilor benedictini, praepositos,
pe care o traduce prin sintagma personnes interposées. Am urmat şi eu
această interpretare, care mi s‐a părut reclamată de context, cu toate că alţi
traducători au alte opţiuni: those who are placed over us (Pine‐Coffin), le
gerarchie umane (Orsa), die Vorgesetzen (Bernhart).
107. Pentru frecvenţa imaginilor „medicale“ în textul Sfântului Augustin, vezi supra,
nota 46, precum şi nota 6 la Cartea a VII‐a.
108. Compusul meribibula (merum, ‘vin curat’, bibulus, ‘băutor’) nu este atestat în
întreaga literatură latină decât la Augustin, fiind, probabil, o creaţie lexicală
pro prie. Pentru sensul acestui cuvânt cf. şi biberonne (Labriolle), drunkard
(Pine‐Coffin), beona (Orsa), Weinsäauferin (Bernhart).
109. În original, cubilis iniuriae, literal: ‘ocările patului (conjugal)’, expresie cu ecouri
biblice.
110. Cf. Iuda 21.
111. Încheierea oficială a unei căsătorii implica un anumit ritual şi o procedură juridică
în cadrul căreia lectura solemnă a contractului matrimonial ocupa un loc
important. Iată cum descrie acest moment Augustin însuşi în Sermones, LI, 22:
„Este citit contractul de căsătorie; este citit în prezenţa tuturor martorilor; este
citit înaintea părinţilor, în momentul în care îşi dau fiica.“
112. Cf. Ps. 59:18.
113. Fin observator al psihologiei feminine, Augustin îşi înăspreşte aici tonul, până
la sarcasm. Am încercat deci o traducere cât mai apropiată de „cruditatea“
metaforică a textului original. Labriolle, p. 226, nota 1, caracterizează pasajul
prin expresiile „un réalism très hardi, et une minutieuse fidélité“.
114. În textul original: docente te magistro intimo in schola pectoris; încă una din
numeroasele formulări ale doctrinei augustiniene despre Învăţătorul lăuntric,
vezi supra, nota 87, precum şi notele 100 la Cartea a IV‐a şi 32 la Cartea a V‐a.
115. Cf. 1 Tim. 5:4, 9 şi 10.
116. Întru Hristos, cf. Gal. 4:19.