Sfantul-Augustin_Confesiuni

Cartea a IX‐a 811
44. Subtilă aluzie intertextuală la Ps. 29:5: „Glasul Domnului sfărâmă cedrii!
Domnul zdrobeşte cedrii Libanului“ (Radu–Gal.). Învăţământul clasic păgân
este privit aici ca o expresie a orgoliului omenesc, pedepsit ca atare de Dumnezeu.
45. Ps. 19:6.
46. După Harnak, Medizinisches aus der ältesten Kirchengeschichte (1892), citat de
Labriolle, nota 1, p. 215, abundenţa metaforelor medicale era o trăsătură
de stil frecventă în scrierile creştine din primele secole. Această compasiune a
Sfântului Augustin pentru adversarii de idei este exprimată, cu referire chiar la
manihei, în scrierea Contra epistolam quem vocant Fundamenti, II, 3: „Sunt
porniţi împotriva voastră [a maniheilor] acei oameni care nu cunosc cu cât efort
se află adevărul şi cât este de greu să ocoleşti greşelile […], cât de greu este să‐ţi
vindeci ochiul lăuntric […]. Eu mă abţin cu tărie să fiu pornit împotriva voastră,
trebuie să vă suport aşa cum m‐am suportat odinioară pe mine însumi; mă
port obligat să mă port faţă de voi cu multă răbdare, aşa cum s‐au purtat faţă
de mine prietenii mei, atunci când rătăceam orb prin învăţăturile voastre.“
Despre motivul „Hristos ca vindecător“ au mai scris J. Ott, „Die Bezeichnung
Christi als „atrÒj in der urchristlichen Literatur“, în Zeitschrift der Katolik,
Bd. 90 (1910, pp. 457 şi urm.; Kittel, Wörterbuch zum Neuen Testament, III,
Stuttgart, 1936, p. 194 şi urm.
47. Ps. 4:1.
48. Interlocutorii imaginari ai lui Augustin sunt în continuare maniheii.
49. Cf. Ps. 31:7.
50. Ps. 4:3.
51. Cf. Ps. 4:4 şi Efes. 1:20.
52. Vezi supra, nota 22 la Cartea a III‐a.
53. Cf. Luc. 24:49.
54. Ioan 7:39.
55. Ps. 4:3–4.
56. rom. 8:34. Maniheii credeau, dimpotrivă, că moartea lui Isus Hristos nu a fost
o moarte reală, ci doar una aparentă.
57. Ps. 4:5. În Enarrationes in Psalmos, IV, 6, Augustin propune două interpre tări
posibile pentru acest verset din Psalmi: a) atunci când ne mâniem trebuie cel
puţin să condamnăm această pornire de mânie; b) „mâniaţi‐vă pe voi înşivă din
pricina păcatelor trecute şi încetaţi să mai păcătuiţi în viitor“ (irascimini vobis
ipsis de praeteritis peccatis et ulterius peccare desinite).
58. Este vorba în continuare despre manihei; cf. supra, V, x, 18.
59. Rom. 2:5.
60. accente pronunţat neoplatonice: esenţa şi adevărul lucrurilor se află dincolo de
imaginile vizibile şi temporare ale lucrurilor.
61. Ps. 4:7.