Sfantul-Augustin_Confesiuni

Cartea a IX‐a 809
26. Luc. 14:14.
27. A primit botezul.
28. Anticul orăşel Cassiciacum a fost identificat cu mica localitate Cassiope de
Brianza, situată astăzi la 33 de kilometri nord de Milano.
29. Cf. Ps. 68:15. În acest loc, versiunea biblică citată de Augustin diferă de tra diţia
curentă a Vulgatei, ca şi de cea masoretică. O interpretare a acestui pasaj veterotestamentar
ne oferă Augustin în Enarrationes in Psalmos, LVII, 22.
30. Prieten apropiat al lui Augustin, Nebridius este amintit prima dată în Confesiuni
în IV, iii, 6; vezi şi notele 25 la Cartea a IV‐a şi 15 la Cartea a VII‐a. Această
„groapă a erorii“ (fovea … erroris) este concepţia maniheistă, împărtăşită o
vreme şi de Augustin (cf. supra, V, ix, 16).
31. Expresie biblică, cf. Luc. 16:22. Augustin a încercat de mai multe ori, în diferite
locuri ale operei sale, să formuleze o interpretare convenabilă a acestei expre sii
evanghelice, pe care o defineşte el însuşi drept alegorică (Contra Faustum Manichaeum,
XXXIII, 6). În Epistola CLXIV, iii, 7, „sânul lui Avraam“ este văzut ca
denumire a unui spaţiu de linişte tainică şi indefinibilă, iar în Contra Faustum
Manichaeum, XXXIII, 5, ca un loc al fericirii liniştite. În Epistola CLXXXVI, 26,
„sânul lui Avraam“ este identificat cu raiul făgăduit pe cruce de Isus Hristos
tâlha rului celui pocăit (cf. Luc. 23:43).
32. terminologia din această secvenţă trimite limpede la gândirea Sf. Pavel, cf.
Rom. 8:15 şi 1 Cor. 7:22.
33. Expresia homuncio inexpertus este tipică pentru stilul Sfântului Augustin. Pentru
înţelesul ei cf. şi l’être chétif et sans lumière (Labriolle), omunculo inesperto
(Orsa), poor ignorant man (Pine‐Coffin), unerfahrenes Menschenkind
(Bernhart).
34. Cu alte cuvinte, lumina divină a cunoaşterii extatice învăluie inclusiv inte riorul
spiritului omenesc. Cf. Epistola XCII, 1: „Şi astfel, toţi vor contempla într‐un
mod mult mai deplin decât cel obişnuit, al profeţilor din lumea aceasta, vor
con templa în chip dumnezeiesc dacă vor fi plini de Dumnezeu. Nimic din ceea
ce este greu pentru cineva angrenat în cunoaştere, nimic nu le‐ar rămâne ascuns.“
35. Ps. 27:8.
36. Din grupul care îl însoţea pe Augustin făceau parte: mama sa Monica, fiul său
Adeodatus, fratele său Navigius, verii Rusticus şi Lastidianus, precum şi
concetă ţenii şi discipolii săi Alypius, Lycentius şi Trygetius. Aceste informaţii
ne sunt ofe rite de Augustin în De vita beata, I, vi.
37. Se înţelege, la Cassiciacum.
38. La aceste reminiscenţe ale orgoliului de literat păgân care mai transpare încă în
primele sale scrieri cu caracter creştin se referă Sf. Augustin şi în Retractationes,
Prologus, 3: adhuc saecularium litterarum inflatus consuetudine scripsi – „până
acum am scris umflat de orgoliul literaturii profane“. Ca să ne păstrăm în limitele
ade vă rului, trebuie să reţinem faptul că, practic, Augustin nu a putut