Sfantul-Augustin_Confesiuni

802 note
atestă Tertullianus, Adversus nationes, I, x, 17, cultul zeilor egipteni avea la Roma
adepţi fanatici, cu toate că era adesea persecutat de autoritatea imperială.
30. În original: ore terricrepo; adjectivul terricrepus nu este atestat decât la Augus tin,
ceea ce înseamnă că poate fi o creaţie lexicală personală, un compus din verbele
terreo, ‘a îngrozi’, şi crepo, ‘a zăngăni, a bubui’.
31. Cf. Ps. 144:5. Fragmentul din Psalmi citat aici este interpretat de Augustin în
Enarrationes in Psalmos astfel: „Ce sunt «cerurile aplecate»? Smeriţii apostoli.
Aceste «ceruri» cântă slavă lui Dumnezeu […]. Cerurile s‐au smerit pentru ca
Dum nezeu să coboare. «Atinge munţii şi ei au fumegat»: munţii cei trufaşi,
înălţimile pământeşti, înseamnă mărimile trufaşe; «atinge aceşti munţi» înseamnă:
acordă îndu rarea ta acestor munţi; spunem «au fumegat» pentru că
şi‐au mărturisit păcatele.“
32. În original, compusul daemonicola, ‘închinător la demoni’, este şi el o invenţie
lexicală a Sfântului Augustin.
33. Cf. Ps. 29:5. Vezi şi interpretarea dată de Augustin acestui pasaj în Enarrationes
in Psalmos, LXXIX, 9: „Cedrii semnifică pe cei trufaşi, care trebuie doborâţi“.
34. Cf. Luc. 12:9.
35. Aceste prima sacramenta instructionis erau gesturile rituale care precedau botezul
propriu‐zis: suflatul deasupra capului catehumenului, semnul crucii făcut
asupra lui, binecuvântarea prin punerea mâinii deasupra capului, oferirea sării
ca semn al nemuririi sufletului (vezi W. Roetzer, Des heiligen Augustins Schriften
als liturgiegesch ichtliche Quelle, 1930, p. 139, citat de Bernhart, p. 883, nota
8).
36. În secolul lui Augustin, când cazurile de convertire erau foarte frecvente, procedura
de creştinare urma în linii mari următoarele etape: după o perioadă de
familiarizare cu elementele de doctrină cele mai importante, a cărei durată era
apre ciată de către mai-marii Bisericii, catehumenul era acceptat în categoria
celor con sideraţi aleşi (electi); în timpul postului Paştilor, se întocmea o listă cu
cei care urmau să primească botezul în chiar noaptea Paştilor.
37. Ps. 112:10.
38. Ps. 40:5.
39. La sfârşitul secolului al IV‐lea, convertirea unui intelectual din elita romană era
încă un eveniment memorabil şi producea o mare satisfacţie în comunitatea
creştină, alcătuită în genere din oameni umili.
40. Luc. 15:7.
41. Această frază este rezumatul unui cunoscut pasaj evanghelic, Luc. 15:4–9.
42. Luc. 15:24, 32.
43. În original, secvenţa omnes futura morte pallescunt este o evidentă reminiscenţă
textuală din Vergilius, Eneida, IV, 644: Interfusa genas et pallida morte futura.
44. Acestei cutume i s‐a supus Augustin însuşi (vezi supra, VI, xiii, 23), care a trebuit
să aştepte doi ani până ca logodnica sa să împlinească vârsta legală pentru căsătorie.