Sfantul-Augustin_Confesiuni

Cartea a VI‐a 775
Christiana, Augustin desfăşoară principiile unei adevărate hermeneutici creştine.
Augus tin poate fi considerat în acest sens un continuator al Sfântului
Am brozie, care, la rândul său, pe urmele şcolii exegetice alexandrine, ale lui
Philon şi Origenes, vorbea despre o interpretare alegorică, urmărind un sens
mai adânc (sensus altior), de natură spirituală, dincolo de litera textelor sacre
(vezi Pierre de Labriolle, „St. Ambroise et l’exégèse allégorique“, în Annales de
philosophie chrétienne, nr. 155 (1907/1908), pp. 591–603. O bogată serie de
interpretări alegorice ale Bibliei avem mai jos, în Con fesiuni, XIII, xi‐xxv.
90. Vezi supra, nota 73.
91. Vezi supra, nota 68.
Cartea a VI‐a
1. Cf. Ps. 71:5.
2. Cf. supra, V, iii, 4.
3. Cf. Ps. 73:26.
4. Cf. Ps. 68:22.
5. În sintagma de aici, catholicus christianus, care reapare în IX, x, 26, ca şi în cea
înrudită (fidelis catholicus) de mai jos, adjectivul catholicus nu are conotaţiile cultural‐istorice
şi confesionale pe care i le atribuim astăzi. La Sf. Augustin, ca şi la
toţi contemporanii lui, termenul păstra încă valoarea semantică originară, etimologică,
a gr. kaqolikÒj, ‘general, universal’. Credinţa „catolică“ în acest sens era cea
conformă tradiţiei apostolice, codificată în hotărârile sinoadelor ecumenice şi opusă
diferitelor deviaţii sectare, atât de frecvente în secolele al III‐lea–al V‐lea.
6. În original, întregul complex imagistico‐simbolic este conceput ca o meta foră:
tamquam mortuum, sed resuscitendum tibi flebat et feretro cogitationis offerebat.
7. Cf. Luc. 7:14.
8. Cf. supra, nota 5.
9. Cf. Ps. 18:29.
10. Pentru amănunte despre viaţa Sfântului Ambrozie, vezi supra, notele 8 la Cartea
I, 57 la Cartea a IV‐a şi 83 la Cartea a V‐a.
11. Cf. Ioan 4:14.
12. Cf. Gal. 4:14.
13. Latinescul puls, ‐tis, s.f., desemna o fiertură de mei sau de grâu pe care roma nii
o consumau zilnic înainte de a fi cunoscut pâinea. Ulterior, acest terci a devenit
hrană rituală. Despre semnificaţia ofrandelor alimentare aduse de romani,
vezi I. Zellinger, Augustin und die Volksfrömmigkeit, 1933, p. 65.
14. Aşa‐numitul „portar“ (ostiarius) era un cleric de rang inferior.
15. Ambrozie al Milanului.