Sfantul-Augustin_Confesiuni

confesiuni – XII 637
co‐eterne cu Dumnezeu sub motiv că, deşi ele sunt amintite în Cartea
Facerii, nu găsim totuşi nimic scris despre momentul când au fost create.
De ce atunci, în lumina Adevărului care ne îndrumă, să nu considerăm
că şi acea materie informă pe care Scriptura o numeşte pământ nevăzut
şi netocmit şi abis de întuneric a fost creată de Dumnezeu din nimic, şi nu
este deci co‐eternă cu el, chiar dacă relatarea din Scriptură ar fi omis să
menţioneze momentul când a fost creată?“
capitolul al xxiii‐lea
Augustin îşi precizează poziţia
faţă de posibilitatea formulării mai multor
interpretări ale Sfintei Scripturi
32
Ascultând aceste păreri diferite şi examinându‐le atât cât îmi îngăduie
slăbiciunea puterilor mele, pe care o recunosc în faţa lui Dumnezeu – care
oricum o cunoaşte –, îmi pare că sunt două feluri de dezacord care se pot
naşte cu privire la un mesaj oarecare, emis cu ajutorul semnelor de către
mesageri demni de încredere; un tip de dezacord se poate referi la adevărul
însuşi al lucrurilor desemnate, celălalt, la înţelesul pe care cel care
formulează mesajul voieşte să îl exprime 114 . Una este să cercetăm care este
adevărul cu privire la istoria Creaţiei, şi altceva să ne întrebăm ce a vrut
Moise, strălucitul slujitor al credinţei tale, să ne facă să înţelegem prin
cuvintele lui, citindu‐le sau ascultându‐le.
Cât priveşte primul fel de cercetare, nu vreau să am de‐a face cu toţi aceia
care socot adevărate nişte învăţături care sunt false. În privinţa celui de‐al
doilea fel de abordare, nu vreau să am de‐a face nici cu toţi aceia care
socot că cele spuse de Moise sunt neadevărate 115 . Aş vrea însă, Doamne,
să mă unesc în numele tău şi să mă bucur de tine împreună cu aceia care
se hrănesc cu adevărul tău, în deplinătatea iubirii. Aş vrea să ne apropiem
împreună de cuvintele Cărţii tale şi să căutăm să înţelegem în ele voinţa
ta, cu ajutorul voinţei robului tău Moise, prin al cărui condei ne‐ai transmis
aceste înţelesuri.