Sfantul-Augustin_Confesiuni

confesiuni – XII 635
pământul. Cât priveşte acum propoziţia care urmează, Pământul era nevăzut
şi netocmit, chiar dacă Scripturii i‐ar fi convenit să numească în acest
fel materia informă, prin ea nu putem totuşi înţelege altă materie decât
cea creată de Dumnezeu în momentul despre care se vorbeşte la începutul
Scripturii, în propoziţia A creat cerul şi pământul “. Auzind aceste obiecţii,
susţinătorii ultimelor două ipoteze pomenite mai sus, ai uneia sau
alteia din ele, ar putea răspunde afirmând următoarele: „Nu negăm faptul
că această materie informă a fost creată de Dumnezeu, de la care
purced toate cele foarte bune 108 ; căci, după cum afirmăm că un lucru creat
şi înzestrat cu o formă este un lucru superior, în egală măsură admitem
şi faptul că ceea ce este susceptibil să fie creat şi să primească o formă este
un bine inferior, dar totuşi un bine. Cât priveşte acum faptul că Scriptura
nu aminteşte de crearea materiei informe de către Dumnezeu, trebuie
spus că ea nu aminteşte nici de multe altele, cum ar fi despre heruvimi şi
despre serafimi, nici de tronuri, domnii, căpetenii, puteri, pe care Apostolul
le aminteşte deosebit unele faţă de altele şi care sunt în mod evident
creaţii ale lui Dumnezeu 109 . Iar dacă ţinem neapărat ca în propoziţia A creat
cerul şi pământul să fie cuprinse toate lucrurile, ce vom mai spune
atunci despre apele pe deasupra cărora se purta Duhul lui Dumnezeu? 110
Dacă şi pe ele le cuprindem în înţelesul cuvântului pământ, cum vom mai
accepta atunci acest nume spre a desemna materia informă, de vreme ce
înfăţişarea acestor ape este atât de frumoasă? Dacă totuşi acceptăm acest
înţeles, de ce atunci Scriptura spune că din materia fără formă a fost
creată tăria numită cer 111 , dar nu vorbeşte despre crearea apelor? Căci
aceste ape pe care le vedem cum curg pline de frumuseţe nu sunt nici fără
formă, nici nevăzute. Au primit poate frumuseţea lor în clipa când
Dumnezeu a zis: Să se strângă la un loc apele care se află sub tărie 112 , astfel
încât această adunare a lor să însemne tocmai dobândirea unei forme? Ce
vom putea spune, în acest caz, despre apele care se află deasupra tăriei 113 ?
Ce altceva decât că, rămase fără vreo formă, ele nu s‐au arătat demne să
primească o locuinţă atât de preţioasă; şi totuşi, nicăieri în Scriptură nu
este amintit Cuvântul prin care au primit o formă.
Aşadar, chiar dacă în Cartea Facerii se păstrează tăcerea despre crearea
unui lucru pe care Dumnezeu totuşi l‐a creat, nici adevărata credinţă şi
nici o gândire temeinică nu ne îngăduie să ne îndoim despre acest fapt;
nici o interpretare serioasă nu ar îndrăzni să afirme că aceste ape sunt