Sfantul-Augustin_Confesiuni

confesiuni – XII 613
Scriptură se sugerează ideea de .„materie lipsită de formă“, pentru a‐i deprinde
cu ea în mod treptat pe aceia care nu pot să conceapă ideea că
absenţa totală a unei forme nu presupune în mod obligatoriu neantul; din
această materie informă vor fi aduse apoi la fiinţă cel de‐al doilea cer 55 ,
pământul cel vizibil şi bine alcătuit, apa plină de frumuseţe, în sfârşit, toate
cele ce intră în alcătuirea acestei lumi şi care, după cum ni se aminteşte în
Scriptură, au fost făcute în anumite zile ale Creaţiei; toate aceste lucruri
au fost astfel create, încât, datorită succesiunilor regulate ale mişcărilor şi
formelor lor, ele sunt supuse schimbărilor în timp.
capitolul al xiii‐lea
Din nou despre cerul inteligenţelor
şi despre materia informă
16
Iată ce înţeleg eu, Dumnezeul meu, când aud cuvintele Scripturii tale: La
început a creat Dumnezeu cerul şi pământul; pământul era însă nevăzut şi
netocmit, şi întunericul domnea deasupra abisului 56 ; Scriptura nu menţionează
în a câta zi ai creat aceste lucruri şi de aceea eu înţeleg că motivul
pentru această omisiune stă în faptul că prin „cer“ se înţelege aici acel „cer
al cerului“, cerul intelectual, unde intelectul are putinţa de a cunoaşte
totul dintr‐odată şi nu în mod parţial, nu ca printr‐o parabolă, nu ca într‐o
oglindă, ci în întregime, cu deplină claritate, faţă în faţă 57 ; de a cunoaşte
nu când o parte, când cealaltă, ci, după cum am spus, totul dintr‐odată,
fără nici o desfăşurare în timp 58 ; mai înţeleg că este vorba despre „pământul
nevăzut şi netocmit“, nesupus schimbărilor în timp, acel timp care
împinge lucrurile când încolo, când încoace, deoarece acolo unde nu
există formă nu există nici „încolo“ şi nici „încoace“.
Aceste două lucruri se înţeleg, după cât îmi dau eu seama, când în Scriptura
ta se spune că la început a creat Dumnezeu cerul şi pământul 59 , fără să se
menţioneze în a câta zi; prin „cer“ înţeleg aici „cerul cerului“, care a primit
o formă încă de la început, iar prin „pământ“ înţeleg pământul, însă acel
pământ nevăzut şi netocmit. De fapt, Scriptura indică imediat despre ce
pământ era vorba. Şi, fiindcă Scriptura menţionează că în a doua zi a fost
creată tăria care s‐a numit „cer“, ea ne lasă să înţelegem despre ce fel de
cer a fost vorba în prima propoziţie, unde nu s‐a menţionat nici o zi.