Sfantul-Augustin_Confesiuni

Cartea a XII‐a
capitolul i
Fără ajutorul lui Dumnezeu, înţelegerea
Sfintei Scripturi nu este cu putinţă
1
Cât de tare se frământă inima mea, Doamne, când în marea sărăcie a
vieţii mele vin să‐i bată la uşă cuvintele Sfintei tale Scripturi! De cele mai
multe ori, sărăcia înţelegerii omeneşti este bogată în cuvinte, fiindcă mai
multe cuvinte risipim în timpul cercetării decât în clipa descoperirii, ne
ia mai mult timp să cerem decât să îndeplinim o cerere, iar mâna ta se
trudeşte mai mult ciocănind la o uşă decât primind ofranda. Cine oare
ar putea s-o nimicească? 1 Dacă Dumnezeu este de partea noastră, cine ar
putea fi împotriva noastră? 2 Cereţi şi vi se va deschide! Căci oricine cere
primeşte, cel care mută va găsi, iar celui care bate i se va deschide. 3
Acestea sunt făgăduinţele tale; cine se poate teme că va fi înşelat, atâta
vreme cât adevărul este cel ce făgăduieşte?
capitolul al ii‐lea
Despre înţelesul expresiei biblice „cerul cerului“
2
În marea ei umilinţă, limba mea se mărturiseşte măreţiei tale, fiindcă tu
ai creat cerul şi pământul, cerul acesta pe care îl văd şi acest pământ pe
care îl calc, din care a fost luată şi ţărâna pe care o port în alcătuirea mea.
Da, tu le‐ai creat.
Dar unde se află, Doamne, acel cer al cerului despre care am auzit prin
glasul psalmistului: Cerul cerului este al Domnului, pământul însă l‐a dăruit
fiilor oamenilor? 4 Unde se află cerul acesta pe care nu îl vedem şi în comparaţie
cu care tot ceea ce vedem nu este decât pământ? Căci toată această
lume corporală, care nu se află întreagă pretutindeni, a primit până la cele
mai îndepărtate părţi ale ei o înfăţişare frumoasă, a cărei temelie este