Sfantul-Augustin_Confesiuni

confesiuni – XI 577
mişcarea soarelui şi prin parcursul său de la răsărit până la apus, îmi pun
întrebarea dacă ziua este mişcarea însăşi a soarelui, durata în care se petrece
această mişcare sau amândouă împreună.
Dacă ziua ar fi doar timpul de mişcare al soarelui, atunci am avea de a face
cu o zi chiar şi când soarele şi‐ar împlini parcursul său pe durata unei
singure ore. Nici dacă ziua ar fi durata de mişcare a unui parcurs complet
al soarelui nu am avea de a face cu o zi dacă perioada dintre două răsărituri
de soare ar fi scurtă cât o singură oră; în acest caz, soarele ar trebui să‐şi
reînceapă rotaţia de douăzeci şi patru de ori, ca să împlinească o zi. În
sfârşit, dacă prin „zi“ înţelegem deopotrivă mişcarea soarelui şi durata de
desfăşurare a unui parcurs întreg, nici în această ipoteză nu avem o zi cu
adevărat, fie că soarele şi‐ar încheia parcursul său întreg în intervalul unei
singure ore, fie că, dacă soarele s‐ar opri pe loc, s‐ar scurge tot atâta timp
cât i‐ar fi trebuit de obicei ca să‐şi încheie întregul parcurs, de la o dimineaţă
până la dimineaţa următoare.
Nu voi mai pune deci întrebarea ce înţelegem atunci când rostim zi, ci
voi încerca să aflu ce înseamnă timpul, cu ajutorul căruia măsurăm parcursul
soarelui, în aşa fel încât spunem că acesta şi‐a terminat parcursul
în jumătate din timpul obişnuit dacă şi‐a încheiat cursa într‐un interval
de douăsprezece ore; comparând aceste două durate, am putea spune că
douăsprezece ore înseamnă o perioadă simplă, iar douăzeci şi patru de
ore înseamnă o perioadă dublă, acest raport rămânând valabil chiar dacă
parcursul soarelui de la răsărit până la apus ar dura câteodată perioada
scurtă, alteori, perioada lungă.
Aşadar, nu accept ca cineva să afirme că timpul este mişcarea corpurilor
cereşti; când s‐a oprit odinioară, la rugămintea unui om, din mersul lui
pentru a‐i permite să‐şi desăvârşească victoria 92 , este adevărat că soarele a
rămas nemişcat, dar timpul a curs în continuare. Lupta a fost purtată şi
dusă până la capăt în intervalul de timp care îi era necesar.
Văd deci că timpul este un fel de extensie. Dar oare văd eu cu adevărat
acest lucru? Nu cumva mi se pare doar că văd? Tu eşti acela care mă vei
lămuri, Lumina şi Adevărul meu.