Sfantul-Augustin_Confesiuni

confesiuni – X 529
încât să nu mai ştie nici el însuşi care este adevărul. Şi astfel te‐am pierdut,
căci tu nu îngădui ca cineva să te aibă alături de minciună.
capitolul al xlii‐lea
Calea aleasă de filozofii neoplatonici spre
a ajunge la Dumnezeu este greşită.
Despre falşii mijlocitori între oameni şi Dumnezeu
67
Pe cine aş fi putut găsi să mă împace cu tine? Să‐i fi chemat în ajutor pe
îngeri? Dar prin ce fel de rugăciune? Prin ce fel de sfinte ritualuri? După
cum am auzit, mulţi din cei care se străduiesc să se reîntoarcă spre tine,
dar nu sunt în stare să o facă prin ei înşişi au încercat această cale, dar au
căzut într‐o pornire spre năluciri ciudate, iar amăgirile sunt singura răsplată
pe care au câştigat‐o 227 .
Plini de mândrie, ei te‐au căutat cu toată îngâmfarea învăţăturii lor, umflându‐şi
mai degrabă piepturile, în loc să şi le zdrobească; au atras de
partea lor, datorită aceluiaşi fel de a simţi, puterile văzduhului 228 , pe care
şi le‐au făcut complice şi părtaşe la trufia lor, dar au fost înşelaţi de acestea
prin forţa lor magică; au căutat un mijlocitor prin care să se purifice,
dar nu l‐au găsit pe cel adevărat. Căci nu era decât diavolul, care se preface
în înger al luminii 229 . O mare ademenire pentru carnea lor trufaşă a fost
faptul că acele puteri nu erau învelite într‐un trup de carne 230 .
Aceşti oameni erau muritori şi păcătoşi, tu însă, Doamne, cu care ei căutau
plini de trufie să se împace, eşti nemuritor şi fără păcat. Un mijlocitor
între Dumnezeu şi oameni trebuia să aibă ceva asemănător cu
Dumnezeu, dar şi ceva asemănător cu oamenii; dacă ar fi fost asemănător
doar oamenilor, ar fi fost prea depărtat de Dumnezeu, iar dacă ar fi fost
asemănător doar lui Dumnezeu, ar fi fost depărtat de oameni şi nu ar mai
fi putut fi un mijlocitor. Dar acest mijlocitor înşelător, căruia tainicele
tale hotărâri îi îngăduie să‐şi bată joc de trufia lor, nu are în comun cu
oamenii decât un singur lucru, şi anume păcatul. Pe de altă parte, el vrea
să pară că ar avea ceva comun cu Dumnezeu, căci, în măsura în care nu
este învelit într‐un trup muritor, pretinde că este nemuritor. Întrucât
răsplata păcatului este moartea 231 , el are în comun cu oamenii îndreptăţirea
să fie osândit la moarte împreună cu ei.