Sfantul-Augustin_Confesiuni

confesiuni – X 483
31
în spiritul meu când m‐am bucurat, iar ideea de bucurie s‐a lipit de memoria
mea, aşa încât să pot să mi‐o aduc aminte când cu dispreţ, când cu
dorinţă, potrivit cu diversitatea lucrurilor de care îmi amintesc că m‐au
bucurat. Căci uneori m‐a copleşit bucuria pentru nişte lucruri ruşinoase,
de care îmi amintesc acum cu dispreţ şi dezgust, iar alteori, pentru lucruri
bune şi cinstite, la care mă gândesc cu nostalgie, chiar dacă acum, din
întâmplare, acestea îmi lipsesc, şi de aceea îmi amintesc cu tristeţe de
vechea mea bucurie.
Unde, aşadar, şi când am cunoscut prin propria experienţă fericirea mea,
aşa încât să pot să‐mi amintesc de ea, să o iubesc şi să o doresc? Nu doar
eu singur sau încă alţi câţiva, ci absolut cu toţii dorim să fim fericiţi 85 .
Dacă însă nu am fi avut o cunoaştere sigură a fericirii, nu am fi dorit‐o
cu o voinţă atât de puternică. Dar ce înseamnă acest fapt? Când îi întrebăm
pe doi oameni dacă vor să intre în armată, se poate întâmpla ca unul
să răspundă că voieşte, iar altul, că nu voieşte. Întrebându‐i însă dacă vor
să fie fericiţi, fiecare din ei va răspunde imediat şi fără şovăire că aceasta
le este dorinţa; astfel, singurul motiv pentru care unul doreşte să fie soldat,
iar altul nu doreşte este acelaşi: amândoi vor să fie fericiţi. Oare unul îşi
află bucuria fiind soldat, iar celălalt, nefiind? Toţi sunt de acord că voiesc
să fie fericiţi, la fel cum, dacă i‐am întreba, toţi ar fi de acord, răspunzând
că doresc să se bucure; de fapt, bucuria este ceea ce ei numesc fericirea
vieţii. Fiecare o caută în felul lui, dar toţi năzuiesc să ajungă la acelaşi
lucru: să se bucure. Deoarece nimeni nu poate spune că nu a trăit niciodată
starea de bucurie înseamnă că o regăsim în memorie şi o recunoaştem
atunci când auzim rostindu‐se cuvântul fericire.
capitolul al xxii‐lea
Adevărata bucurie nu poate fi găsită decât
în Dumnezeu
32
Departe de mine, Doamne, departe de inima robului tău, care ţi se mărturiseşte,
departe de mine gândul că orice bucurie m‐ar putea face să mă
socot fericit. Căci există o bucurie care nu este dată celor fără evlavie, ci
doar acelora care te slujesc de bunăvoie, iar această bucurie eşti tu însuţi.
Şi aceasta este adevărata fericire a vieţii, să ne bucurăm întru tine, pentru