Sfantul-Augustin_Confesiuni

36 Notă asupra ediției
difi cultăți. Alături de aspectul terminologic și de cel sintactico‐retoric, pe
care le‐am menționat mai sus, o dificultate majoră o constituie redarea
abunden telor citate biblice topite de Augustin în magma propriului discurs.
De la aluzia vagă până la citatul propriu‐zis, trecând prin parafraze
libere de diferite dimensiuni, textul Sfintei Scripturi (în special Psalmii
și Epistolele Apostolului Pavel) este prezent în aproape fiecare paragraf al
Confesiunilor. Problema transpunerii și adaptării acestor inserții biblice
se complică atunci când constatăm că, în multe cazuri, versiunea biblică
întrebuințată de Augustin diferă de tradițiile textuale curente (Septuaginta
și Vulgata). În aceste cazuri, firește că am oferit o traducere exactă a opțiunii
augusti niene. Urmând procedeul practicat de toți ceilalți interpreți,
am redat în caractere italice cita tele biblice identificate, iar trimiterile la
cartea biblică le‐am dat, pentru fiecare caz în parte, în secțiunea de note
și comentarii. În principiu, versiunea românească a citatelor biblice îmi
aparține, dar am ținut permanent seama de opțiunile de traducere din
cele mai impor tante versiuni biblice româ nești, care mi‐au stat mereu la
îndemână: versiu nea Radu–Galaction, versiunea românească sinodală, în
ediția din 1990, ca și edițiile mai recente ale Noului Testament publicate
de Valeriu Anania (București, 1993) și Emil Pascal (ediția a IV‐a, Paris,
1992). Pentru Vechiul Testament, și în spe cial pentru Psalmi, citați din
abundență de Augustin, numărul capitolu lui și al versetului este cel din
Septuaginta, așa cum se reflectă această nume rotare în versiunea Radu–
Galaction; am optat pentru această numerotare, frecvent diferită de cea
din Vulgata, pentru a‐i ușura cititorului român iden tificarea citatului respectiv
în versiunile biblice românești curente.
Am lucrat la această ediție, cu întreruperi, între anii 1980 și 1997; cea
mai mare parte a timpului a fost dedicată diverselor corelații și verificări,
precum și redactării notelor și comentariilor, pe care le‐am dorit cât mai
com plete și cât mai folositoare pentru tânărul cititor interesat de una
dintre capodoperele literaturii universale. Pe lângă interpretările „punctuale“
cuve nite, această secțiune cuprinde explicații ale unor pasaje mai
dificile sau de‐a dreptul obscure, însoțite, cel mai adesea, de opțiunile
altor inter preți moderni, corelații terminologice sau conceptuale cu „sursele“
gândirii Sfântului Augustin (filozofia greco‐latină și Biblia), corelații
multiple cu ansamblul operei lui Augustin și între diferitele cărți și
capitole ale Confe siunilor). Utilizând cu răbdare aceste trimiteri, într‐o