Sfantul-Augustin_Confesiuni

Notă asupra ediției
Confesiunile Sfântului Augustin sunt una dintre cărțile cel mai frecvent
traduse și publicate. Culturile mari dețin fiecare câteva duzini de versiuni
diferite, realizate, de‐a lungul ultimelor trei‐patru secole, după principii
și cu finali tăți diferite, de la reproduceri strict literale până la parafrazări
foarte libere. Simpla consultare a fișierelor marilor biblioteci, cum ar fi
Biblioteca Națională sau biblioteca Institutului de Studii Augustiniene din
Paris, ne poate da o imagine elocventă asupra numărului mare de ediții
ale acestui text fundamental al culturii europene.
După ediția princeps a operelor Sfântului Augustin, publicată de A. Dodo
la Basel în anul 1506, cele mai importante ediții complete ale operei augustiniene
care s‐au succedat în timp sunt: ediția tipărită de marele uma nist
Erasmus între anii 1528 şi 1529, de asemenea la Basel, cea a călugărilor
bene dictini de la mănăstirea Saint Maur, tipărită între 1679 şi 1700 la
Paris, cea cuprinsă în tomurile XXXII–XLVII ale Patrologiei latine a abatelui
Migne, marea ediție bilingvă Oeuvres complètes de Saint Augustin, publicată
în 32 de tomuri la Paris, între anii 1869 şi 1878 de Peronne, Ecolle,
Vincent, Charpentier și H. Barreau (Confesiunile sunt cuprinse în tomul
al II‐lea), și, în sfârșit, ediția din seria Corpus scriptorum ecclesiasticorum
latinorum de la Viena, al cărei tom al XXXIII‐lea, apărut în 1896, este
dedicat Con fesiunilor. Cât privește edițiile separate ale textului latinesc,
însoțit sau nu de traducere, precum și diferitele versiuni în limbi moderne,
numă rul lor este practic neinventariabil.
Mare este și numărul manuscriselor care au conservat textul Confesiunilor,
cele mai vechi datând din secolul al VII‐lea. Diferențele, adesea importante,
dintre diversele versiuni manuscrise au făcut extrem de dificilă sarcina filologică
de restaurare a unui prototip cât mai apropiat de gândirea autentică
a Sfântului Augustin. „Povestea“ acestei odisei filologice este relatată pe larg