Sfantul-Augustin_Confesiuni

confesiuni – VII 291
elefant să te conţină într‐o măsură mai mare decât cel al unei vrăbiuţe, în
măsura în care elefantul este mai mare decât vrăbiuţa şi ocupă un spaţiu
mai mare. Astfel, tu ai fi împărţit, bucată cu bucată, între toate părţile
lumii, părţi din tine fiind prezente în toate făpturile, mai mult sau mai
puţin, potrivit mărimii acestora. Dar, desigur, lucrurile nu stau aşa. Însă
în acea perioadă nu aduseseşi încă lumină în întunericul minţii mele.
capitolul al ii‐lea
Nebridius aduce un argument puternic
împotriva concepţiei maniheilor
despre natura lui Dumnezeu şi a răului
3
Ar fi fost îndeajuns pentru mine, Doamne, dacă împotriva acelor înşelători
înşelaţi şi flecari muţi 14 – îi numesc astfel pe manihei, deoarece nu
Cuvântul tău răsuna pe buzele lor –, ar fi fost deci îndeajuns dacă aş fi
adus împotriva lor acel argument pe care Nebridius 15 l‐a formulat încă pe
când eram la Cartagina şi care ne‐a tulburat pe toţi cei care‐l ascultam.
Nebridius se întreba ce ar fi putut să‐ţi facă acel neam închipuit al întunericului
16 , pe care maniheii obişnuiau să‐l descrie ca pe o forţă potrivnică
ţie, dacă tu ai fi refuzat să lupţi cu ea. Dacă s‐ar da răspunsul că această
forţă ţi‐ar pricinui ceva rău, aceasta ar însemna ca tu să fii supus pângăririi
şi stricăciunii 17 . Dacă s‐ar răspunde că, dimpotrivă, forţa răului nu‐ţi
poate pricinui nici o vătămare, atunci n‐ar mai exista nici un motiv de
înfruntare, o înfruntare în care o anumită porţiune din tine, o parte din
alcătuirea ta sau o mlădiţă din propria ta substanţă, s‐ar amesteca cu
puteri potrivnice, cu naturi care nu au fost create de tine, ar fi coruptă şi
degradată până într‐acolo încât ar cădea de la treapta beatitudinii la cea
a nenorocirii şi ar avea nevoie de ajutor pentru a putea fi descătuşată şi
purificată de rău. Şi mai spuneau maniheii că această mlădiţă ar fi sufletul
care, fiind înrobit, pângărit şi corupt, ar trebui ajutat şi descătuşat de
Cuvântul tău liber, pur şi nevătămat. Numai că, dacă ar fi aşa, atunci şi
Cuvântul lui Dumnezeu ar trebui să fie coruptibil, fiindcă este alcătuit
din aceeaşi substanţă ca şi sufletul! Astfel, orice ai fi tu, adică oricare ar fi
substanţa prin care eşti ceea ce eşti, dacă maniheii ar admite că eşti incoruptibil,
toate afirmaţiile şi argumentele lor ar fi false şi respingătoare; iar