REGLAREA PARAMETRILOR DIN PROCESELE INDUSTRIALE
Ţinând cont de relaţia de regim staţionar F a 0 F e 0 0 şi de relaţia (1.80),ecuaţia (1.76) devine:ddtpRT Fet Ftpt Vap0(1.82)sauVRTddtpFetpt Ftp0a. (1.83)Prin normare la valorile de regim staţionar, se obţin mărimileadimensionale:yp tt - mărimea reglată; utp 0modelul dinamic în forma finală:VRT Fep 0 1ddty F p 0 1FpFta - mărimea de execuţie, respectivFe a0tyt utDin modelul (1.84) se obţine funcţia de transfer:0a0. (1.84)kpHps(1.85)T s 1p1V Feîn care: T pşiRT p0kp1 FeFa0 p . 0 p0În procesele în care parametrul care se reglează este presiunea unui gaz,dacă variaţiile de presiune sunt mai mari decât cca. 5%, trebuie să se ţină seamade compresibilitatea gazului.Curgerea gazului prin conducte, orificii şi ventile poate fi turbulentă saulaminară.În cazul curgerii turbulente, debitul adiabatic al unui gaz perfect este datde relaţia:F Acd 2gP P (1.86)1 2în care: F este debitul de gaz;A – secţiunea strangulării; - coeficientul de curgere;39
c d – coeficientul de dilatare; - masa specifică a gazului;P 1 , P 2 – presiunile absolute ale gazului la intrarea, respectiv la ieşireaconductei strangulate.Rezistenţa la curgere este dată de relaţia:dPR (1.87)dFşi se determină experimental din curbele dependenţei debitului de diferenţa depresiune.În cazul curgerii laminare, debitul F este proporţional cu căderea depresiune P 1 – P 2 şi deci rezistenţa la curgere R este constantă (cazuri rare înpractică).Capacitatea unui rezervor depinde de masa M din acesta şi de presiune:dMC . (1.88)dPPentru cazurile din practică în care procesele se desfăşoară la presiuni şitemperaturi uzuale, capacitatea C se poate considera constantă.Ecuaţia care stabileşte dependenţa între presiune şi debit este:CdP ( F F dt(1.89)i e)în care F i şi F e sunt debitele la intrare şi ieşire.I.4.3. Proiectarea sistemelor pentru reglarea automată a presiuniiPentru sistemul prezentat în figura 1.19 se consideră funcţia de transfer apărţii fixate, rezultate din conectarea în serie a traductorului pentru presiune,considerat element proporţional, a elementului de execuţie şi a procesului cufuncţia de transfer (1.85):k kkEpfHFs kT . (1.90)T s 1 T s 1EpTs 1Ts 1EpÎn aplicaţiile practice, T E este mult mai mic decât T p şi ca urmare seneglijează. Funcţia de transfer (1.90) trebuie corectată însă prin considerareafenomenelor de transport spre capacitatea pneumatică sau hidraulică, echivalatecu un timp mort:L (1.91)v40
- Page 1 and 2: REGLAREA PARAMETRILOR DIN PROCESELE
- Page 3 and 4: decât cel prescris, regulatorul va
- Page 5 and 6: în care:F - debitul de fluid care
- Page 7 and 8: Mărimile variabile în timp au sem
- Page 9 and 10: Sistemele pentru reglarea debitului
- Page 11 and 12: K TrIFmaxmaxII0 FF0minmin8mA6 mA30,
- Page 13 and 14: - nivelul este reglat în limite la
- Page 15 and 16: În regim dinamic, diferenţa dintr
- Page 17 and 18: relaţie valabilă pentru orice L,
- Page 19 and 20: Hdk kTkEfR F kR kR; (1.51)T s ss H
- Page 21 and 22: Vasul este poziţionat orizontal ş
- Page 23 and 24: care are rădăcinile:T T R A T T
- Page 25 and 26: 2. Alegerea şi acordarea regulator
- Page 27 and 28: - manometre cu plutitor;- manometre
- Page 29: ddtMse obţine:t F tF t , (1.75)aed
- Page 33: Amestecul din coloană conţine H 2
c d – coeficientul de dilatare;
- masa specifică a gazului;
P 1 , P 2 – presiunile absolute ale gazului la intrarea, respectiv la ieşirea
conductei strangulate.
Rezistenţa la curgere este dată de relaţia:
dP
R (1.87)
dF
şi se determină experimental din curbele dependenţei debitului de diferenţa de
presiune.
În cazul curgerii laminare, debitul F este proporţional cu căderea de
presiune P 1 – P 2 şi deci rezistenţa la curgere R este constantă (cazuri rare în
practică).
Capacitatea unui rezervor depinde de masa M din acesta şi de presiune:
dM
C . (1.88)
dP
Pentru cazurile din practică în care procesele se desfăşoară la presiuni şi
temperaturi uzuale, capacitatea C se poate considera constantă.
Ecuaţia care stabileşte dependenţa între presiune şi debit este:
CdP ( F F dt
(1.89)
i e
)
în care F i şi F e sunt debitele la intrare şi ieşire.
I.4.3. Proiectarea sistemelor pentru reglarea automată a presiunii
Pentru sistemul prezentat în figura 1.19 se consideră funcţia de transfer a
părţii fixate, rezultate din conectarea în serie a traductorului pentru presiune,
considerat element proporţional, a elementului de execuţie şi a procesului cu
funcţia de transfer (1.85):
k k
k
E
p
f
H
F
s
kT
. (1.90)
T s 1 T s 1
E
p
T
s 1T
s 1
E
p
În aplicaţiile practice, T E este mult mai mic decât T p şi ca urmare se
neglijează. Funcţia de transfer (1.90) trebuie corectată însă prin considerarea
fenomenelor de transport spre capacitatea pneumatică sau hidraulică, echivalate
cu un timp mort:
L
(1.91)
v
40
Change language