REGLAREA PARAMETRILOR DIN PROCESELE INDUSTRIALE

Deoarece curgerea liberă din vase implică montarea de robinete şi
conducte groase pe ieşirea din vas, în practică se utilizează frecvent curgerea sub
presiune.
Ecuaţiile (1.30) şi (1.36) furnizează valoarea medie a nivelului în vas. În
realitate, peste această valoare se suprapun variaţii periodice întreţinute de nivel,
cu o perioadă de (1…10) secunde, datorate fenomenului de rezonanţă hidraulică.
De asemenea, semnalele de la ieşirea traductoarelor de nivel sunt însoţite de
zgomote datorate turbulenţelor fluidelor care intră în recipient. În aceste condiţii,
măsurătorile de nivel sunt perturbate permanent prin curgere (rezervoare),
fierbere (coloane de distilare) sau agitare (reactoare). Procesul fiind unul lent,
perturbarea funcţionării sistemului de reglare se manifestă prin închideri –
deschideri frecvente ale elementului de execuţie.
I.3.3. Proiectarea sistemelor pentru reglarea automată a nivelului
Pentru proiectarea sistemelor de reglare automată a nivelului se propune
utilizarea unor metode bazate pe repartiţia poli – zerouri, în vederea obţinerii
unor sisteme tipizate (de ordinul I sau II) în circuit închis. Configuraţia dorită
pentru repartiţia polilor şi zerourilor funcţiei de transfer a sistemelor în circuit
închis exprimă în fapt performanţele impuse acestor sisteme faţă de clasa
mărimilor exogene (referinţe şi perturbaţii) precizate.
În mod curent inerţiile traductorului de nivel şi ale robinetului de reglare
sunt neglijabile în raport cu inerţia procesului (T E << T p ), astfel că pentru un
proces de umplere – golire fără autostabilizare (integrator), funcţia de transfer a
părţii fixate are forma:
H
F
s
k
T
kE
1
T s 1
T s
E
p
kT
k
E
T s
p
. (1.49)
În acest caz se impune ca sistemul în circuit închis să aibă o comportare
exprimată prin funcţia de transfer corespunzătoare unui element cu întârziere de
ordinul I, de forma:
1
H
0
s
, (1.50)
T s 1
în care T este constanta de întârziere şi impune performanţele sistemului.
Algoritmul de reglare utilizat cel mai frecvent este de tip P, acesta
prezentând interes în două situaţii extreme:
- când este necesară o precizie mare a reglării şi se poate lucra cu
amplificări mari ale regulatorului;
- când vasul este utilizat drept tampon şi se poate lucra cu amplificări mici
ale regulatorului.
Funcţiile de transfer în circuit deschis, respectiv închis, cu regulatorul
considerat, devin:
27