REGLAREA PARAMETRILOR DIN PROCESELE INDUSTRIALE

- nivelul este reglat în limite largi (ex. vase tampon la care debitul la
intrare are fluctuaţii mari, iar la ieşire trebuie să fie cât mai constant).
Sistemele de reglare automată pentru nivel sunt realizate în structuri după
eroare, cu ventil de reglare în amonte (Fig.1.10) sau aval (Fig.1.11), cu refulare
prin cădere liberă sau prin pompă [7,34]. Atunci când debitul de alimentare F a
este utilizat drept comandă pentru reglarea nivelului, debitul de ieşire F e
constituie principala perturbaţie pentru SRA şi invers, în cazul utilizării debitului
F e drept comandă (ex., pentru figura 1.11b, la creşterea nivelului L, creşte eroarea
de reglaj L 0 -L, cu efect de deschidere parţială a ventilului de reglare).
a. b.
Fig.1.10. Schema de reglare a nivelului în amonte:
a. - evacuare prin pompă; b. - evacuare prin cădere liberă.
a. b.
Fig.1.11. Schema de reglare a nivelului în aval:
a. – cu refulare prin cădere liberă; b. – cu refulare prin pompă
Dacă recipientul este sub presiune, iar variaţia nivelului se poate datora şi
variaţiilor bruşte ale presiunii, se utilizează reglarea în cascadă, cu un regulator
de nivel şi un regulator de debit, subordonat regulatorului de nivel (Fig.1.12).
Sistemul de reglare automată a debitului fiind rapid, la variaţii ale debitului F e ,
restabileşte foarte repede egalitatea F e =F 0 , duratele regimurilor tranzitorii fiind
de (8…12) secunde, timp în care nivelul din vas, practic, nu se modifică. Acest
aspect prezintă interes în cazul sistemelor de reglare în care raportul debit/volum
vas este mic, indicând prin aceasta inerţii apreciabile asociate reglării nivelului.
De exemplu, în cazul cazanelor cu abur (Fig.1.12a), se consideră F e
debitul apei de ieşire din tamburul cazanului, care alimentează un consumator. La
creşterea bruscă a sarcinii pe consumator, creşte debitul de apă şi implicit creşte
22