25.10.2021 Views

caiet sală 2021

Festivalul Național de Interpretare și Creație a Romanței CRIZANTEMA DE AUR, ediția 54, 21-23 octombrie 2021

Festivalul Național de Interpretare și Creație a Romanței CRIZANTEMA DE AUR, ediția 54, 21-23 octombrie 2021

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Organizatori:

Primăria Municipiului Târgoviște

Consiliul Local al Municipiului Târgoviște

Consiliul Județean Dâmbovița

Centrul Județean de Cultură Dâmbovița

Teatrul „Tony Bulandra” Târgoviște

Coproducător:

Partener:

În colaborare cu:

Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România

Uniunea Muzicienilor din Moldova

Centrul Cultural pentru UNESCO ”Cetatea Romanței“ Târgoviște

Crizantema

de

Aur

Festivalul Național de Romanțe

Ediția a 54-a

Celebrăm

„Tinerețea Romanței”

Sub patronajul Comisiei Naționale

a României pentru UNESCO

21-23

octombrie 2021

Transmisiune în direct

Ediție cu restricții în pandemie


Q

Q

Q

jr. Daniel Cristian Stan

Primarul

Municipiului Târgoviște

„Crizantema de Aur” - simbol de

rezistență prin cultură

Ediția a 54-a a Festivalului Național de Romanțe „Crizantema de Aur”

reprezintă un îndemn la rezistență prin cultură, transmis în ecare an din

cetatea istorică a Târgoviștei. Pornit din inițiativa unor reputați oameni de

cultură dâmbovițeni, în anul 1968, Festivalul Național de Romanțe

„Crizantema de Aur” a devenit, de peste o jumătate de secol, o emblemă

culturală de mare prestigiu pentru municipiul Târgoviște și județul Dâmbovița, o

adevărată bijuterie pe blazonul cetății noastre, o oază de spiritualitate, de

eleganță, de ra nament artistic, dar și un exemplu de determinare demn de

urmat, pentru a contribui împreună la salvgardarea patrimoniului cultural

național în care strălucește romanța românească.

Cu ecare ediție a festivalului, provocările noastre ca organizatori au devenit tot

mai mari, indcă și vremurile pe care le trăim adaugă noi di cultăți în realizarea

unor astfel de mari evenimente muzicale naționale. Și totuși… prin forța

Romanței de a ne uni spiritual în onorarea moștenirii culturale de excepție pe

care a oferit-o Târgoviștei, dar și prin determinarea unor oameni de cultură

târgovișteni care luptă pentru ca acest festival să adauge noi ediții de succes în

istoria sa excepțională, iată că ne străduim să nu întrerupem tradiția festivalului

de a organizat anual la Târgoviște.

Eforturile noastre au conferit festivalului prestigiul de a cel mai longeviv

eveniment muzical din România, respectat și admirat pe plan național și

internațional, a cărui istorie minunată este re ectată și în Muzeul „Casa

Romanței” din Târgoviște – unic în țara noastră, realizat cu toată dăruirea în

anul 2017 de Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” și intrat, din

2019, în structura Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” din

Târgoviște.

Ne bucură și ne onorează faptul că festivalul nostru a fost inclus în acest an în

programul evenimentelor muzicale de interes internațional pentru UNESCO, cu

prilejul celebrării a 65 de ani de la aderarea României la UNESCO.

Considerăm că este de datoria noastră să ținem aprinsă la Târgoviște o acără a

culturii naționale și a patrimoniului românesc, pe care sperăm să o ducă mai

departe tânăra generație de interpreți și compozitori valoroși de romanță. Le

urez bun venit în Cetatea Romanței și mult succes la ediția a 54-a!

Madlen Șerban

Secretar General Comisia Națională

a României pentru UNESCO

„Crizantema de aur” promovează

valori și idealuri UNESCO

Comisia Națională a României pentru UNESCO

salută organizarea celei de a 54-a ediții a

Festivalului Național de Romanțe „Crizantema de

aur ”. Cu un parcurs a cărui longevitate

impresionează prin perseverența și abnegația

organizatorilor, „Crizantema de aur” nu este

numai un fenomen artistic cunoscut și îndrăgit de

publicul larg, ci și principalulul vector de

transmitere a acestui gen muzical, care,

traversând generațiile, poar tă amprenta

creativității Poporului Român.

Organizația Națiunilor Unite pentru Educație,

Știință și Cultură acordă o atenție deosebită atât

formelor de manifestare speci ce patrimoniului

imaterial, în care este înscrisă și romanța, cât și

promovării diversității expresiilor culturale.

Comisia Națională a României pentru UNESCO

apreciază că Festivalul Național de Romanțe

„Crizantema de aur”, prin promovarea tinerilor

interpreți pasionați de acest gen muzical,

reprezintă o adevărată școală artistică, care

contribuie la promovarea valorilor și idealurilor

UNESCO.

Suntem nerăbdători să salutăm cea de a 55-a

ediție când, cu certitudine, romanța va deja

cunoscută lumii și consacrată prin valoarea ei de

simbol Wnațional.

talentul

ec. dr. Corneliu Ștefan

Președintele Consiliului

Județean Dâmbovița

„Crizantema de Aur” și Muzeul „Casa Romanței”,

ambasade ale culturii în județul Dâmbovița

„Crizantema de Aur”, acest fenomen muzical național care a fost creat inspirat

la Târgoviște în anul 1968, a devenit prin dăruire și statornicie, prin credință și

profesionalism, un simbol cultural al municipiului Târgoviște și al județului

Dâmbovița.

Este deja unanim recunoscută și respectată puterea spirituală cu care acest

festival, dedicat Romanței, a unit mari conștiințe ale neamului românesc,

devenind un reper cultural în România. Avem toată prețuirea pentru

inițiatorii acestui eveniment muzical național care au oferit municipiului

Târgoviște o bijuterie ce strălucește pe harta culturală a județului Dâmbovița

și a României.

La rându-ne, ne-am străduit și în acest an, în ciuda multor restricții și

neajunsuri nanciare, să ne aducem contribuția la organizarea ediției a 54-a

a acestei remarcabile sărbători a romanței românești, onorată de mari artiști

români, modele de urmat pentru tânăra generație de interpreți care urcă pe

scena istorică a Festivalului Național „Crizantema de Aur” de la Târgoviște, cu

emoție și cu speranța con rmării talentului, a muncii și a respectului pentru

romanța românească, gen muzical de patrimoniu național.

Totodată, doresc să-mi exprim satisfacția că instituția pe care o reprezint a

contribuit la în ințarea, în anul 2017, a Muzeului „Casei Romanței” din

Târgoviște – unic în România – creat într-un imobil de patrimoniu în care a

fost semnat, în anul 1968, actul de naștere al prețuitului nostru festival

național de romanțe. Din anul 2019, Muzeul „Casa Romanței” din Târgoviște a

intrat o cial în structura Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească”,

demonstrând, pe plan național și internațional, că reprezintă o adevărată

ambasadă a culturii la Târgoviște, datorită evenimentelor inițiate și realizate

în colaborare cu Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței”

Târgoviște și cu Federația Europeană a Aociațiilor și Cluburilor pentru UNESCO.

Astfel, Consiliul Județean Dâmbovița, se străduiește să onoreze istoria

excepțională a romanței românești și să-i omagieze, atât pe cei care au slujito

de-a lungul anilor, cât și pe actualii oameni de cultură, pentru dragostea,

și dăruirea cu care au onorat scena festivalului „Crizantema de Aur”.


3

Romanţa asigură aplauzele

„Către mijlocul secolului al XIX-lea când Nicolae Filimon își începea activitatea de culegere și notare a cântecului

popular, de lume și satiric, romanţa avea largă arie de răspândire în orașele și târgurile ţării, pătrunzând pe

încetul și în unele sate. Ocupa un loc nu numai în repertoriul tarafurilor, ci și în programul cântăreţilor de prin

grădinile publice din hanurile, de pe terasele și din cafenelele timpului. Ba, până și artiștii dramatici, având de

cântat ceva din piesele pe care le interpretau, se socoteau datori să aleagă o romanţă cât mai agreiată de public,

„la modă” așadar, deoarece ea le asigura aplauzele și succesul râvnit”.

George Sbârcea, muzicolog

ARomanţa și povestea ei, 1980

File din istoria Romanței

Q

Q

Romanţa, balsam romantic

„În peisajul trepidant al vieţii cotidiene, cântecul

liric – romanţa – acest gen atât de speci c muzicii

românești, rămâne parcă balsamul romantic

veșnic amintitor de dragoste, de tinereţe, al

omului contemporan”.

Viorel Cosma, muzicolog

Q

Moda romanţelor

„Eram tânăr când, împreună cu Octavian Goga, Ștefan O.Iosif, Ilarie

Chendi și alţii, intram în câte o cârciumioară să bem un pahar de vin și

să ascultăm romanţele, care erau pe atunci la modă. De aceea mă simt

atât de fericit că voi, târgoviștenii, aţi luat frumoasa iniţiativă de a urca

romanţa pe podiumul ce i se cuvine. Fiindcă romanţa este pentru noi ca o

adiere de vânt primăvăratec, care ne-a legănat tinereţea și pe acordurile

căreia au visat atâtea generaţii de îndrăgostiţi. Și mă gândesc la Vasile

Alecsandri, la Eminescu, la George Coșbuc. Parcă văd ca atunci marele

succes pe care l-a avut inspiratul și talentatul poet Cincinat Pavelescu cu

romanţele sale „Pentru ochii tăi cei dulci”, „Iţi mai aduci aminte, doamnă?” și atâtea altele ce

ne mângâie acum aducerile aminte. Parcă a fost ieri, când împreună cu Goga, Anghel, Iosif și

Cincinat călătoream în tren. Într-o gară, la o fereastră, printre ori roșii zărirăm o femeie

frumoasă. Și atunci am scris noi romanţa „Nevasta șefului de gară”, la care mai târziu Cincinat

Pavelescu a mai adăugat încă o strofă. Prin concursul iniţiat, Târgoviștea dă un nepreţuit

exemplu. Această iniţiativă trebuia luată demult și sper că va urmată și de alte orașe.”

Victor Eftimiu, academician - 1968

Președinte de onoare al primei ediții a festivalului


Joi, 21 octombrie 2021 – Seara I, ora 18:00

Concursul de interpretare - 14 concurenți

Microrecitaluri „La izvoarele romanței”:

a. Cristian Fodor

b. Alexandru Pugna

Acompaniază: Orchestra „Dor românesc”, dirijor Ștefan Cigu

Prezintă: Miruna Ionescu și Silviu Biriș

G

Vineri, 22 octombrie 2021 – Seara a II-a, ora 18:00

Concursul de creație – 14 concurenți

Concert „Tinerețea romanței”

1. Alina Huțu – Trofeu 2020

2. Cristina Beldean Moșuțan – Premiul I 2020

3. Ana Maria Donose – Premiul I 2019

4. Samuel Barani – Trofeu 2019

5. Nicoleta Vasile – Trofeu 2018

6. Alina Ureche – Premiul I 2018

7. Marius Bălan – Premiul Special Creație 2020

8. Rodica Anghelescu – Premiul I 2012

9. Bogdan Hrestic – Premiul I 2003

10. Cristina Dan – Premiul I 2005

11. Zorina Bălan – Trofeu 2016

12. Yura Tsiple – Invitat special

13. Andreea Tican (boboc de crizantemă)

14. Grupul „Dorulețul” din Târgoviște, condus de

Mihail Vlădăreanu

Acompaniază: Orchestra „Romanța”, dirijor Lucian Vlădescu

Prezintă: Alexandra Velniciuc și Octavian Ursulescu

5

Programul Festivalului

G

Sâmbătă, 23 octombrie 2021 – Seara a III-a

Partea I - GALA LAUREAȚILOR, Ora 18:00

a. Gala laureaților - Secțiunea Creație

Acompaniază: Orchestra „Romanța”, dirijor Lucian Vlădescu

Prezintă: Alexandra Velniciuc și Octavian Ursulescu

b. Gala laureaților - Secțiunea Interpretare

Acompaniază: Orchestra „Dor românesc”, dirijor Ștefan Cigu

Prezintă: Miruna Ionescu și Silviu Biriș

Momente poetice acompaniate la harpă de Cristina Munteanu

Partea a II-a – Concertul „Te iubim, Romanță”, Ora 20:00

Acompaniază: Orchestra „Dor românesc”, dirijor Ștefan Cigu

Prezintă: Alexandra Velniciuc și Octavian Ursulescu

Miruna Ionescu și Silviu Biriș

Invitați:

1. Matilda Pascal Cojocărița

2. Vlad Miriță

3. Daniela Vlădescu

4. Lorand Cristian

5. Silvia Goncear

6. Alina Mavrodin Vasiliu

7. Paul Surugiu

Finalul concertului - cu toți artiștii.


Q

Q

Alexandra Velniciuc

Actriță, Prezentator TV

Q

Prezentatori Festival

Q

Octavian Ursulescu

Prezentator, Critic muzical

Miruna Ionescu

Actriță, Prezentator TV

G

Silviu Biriș

Actor la Teatrul Național

București

Q

Ștefan Cigu

Dirijor al orchestrei

„Dor românesc” Bistrița

Dirijori

G

și Orchestre

Q

Lucian Vlădescu

Dirijor al orchestrei

„Romanța” București

Q

Q

Scenogra e

Bogdan Dobre

Scenograf

Producător TVR

Maria Tănase Marin

Producător emisiuni TVR


FESTIVALUL NAȚIONAL ”CRIZANTEMA DE AUR”

CONCURSUL DE INTERPRETARE

- în ordinea tragerii la sorți -

Seara I: joi, 21 octombrie 2021, ora 18:00

Liliana Neciu, 44 ani, Cluj Napoca, jud. Cluj

„Romanța inimii mele”, m. Paraschiv Oprea, v. Eugen Rotaru

„Bine ai venit, romanță”, m. George Grigoriu, v. Mircea Block

Daiana Berbec, 22 ani, Târgoviște (Dâmbovița)

„Pocnind din bici”, m. Vespasian Vasilescu, v. George Coșbuc

„Părinții mei”, m. Constantin Bardan, v. Lora Plodnic

Ana Maria Stănoia, 35 ani, Timișoara, jud. Timiș

„În satu-n care m-am născut”, m. Gherase Dendrino, v. Vasile Vasilache și Ștefan Cristodulo

„Liniște, dorm violetele”, m. Alexandru Corfescu, v. Mariana Dumitrescu

Nicoleta Rădinciuc, 40 ani, Slobozia, jud. Ialomița

„O, câtă iubire”, m. Marian Stârcea, v. Mihai Opincă

„Ce fel de om ești tu”, m. Titel Popovici, v. Angela Georgică

Manuel Bălănică, 36 ani, Cernavodă , jud. Constanța

„La umbra nucului bătrân”, m. Ionel Fernic, v. Alex. Dinescu

„Romanța înstrăinării”, m. Paraschiv Oprea, v. Eugen Rotaru

Gabriela Anca Șeicanu, 45 ani, Brașov

„Să-mi cânți de dor și of”, m. Dan Stoian, v. Mircea Block

„De ce nu vii (sub salcia ce plânge)”, m. Nelu Danielescu, v.***

r

Ana Bragari, 20 ani, Chișinău, Republica Moldova

„Îmi cântă o vioară dorul”, m. Titel Popovici, v. George Coandă

„Țiganca (Rița)”, m. Ionel Fernic, v. Artur Enășescu

Lavinia Bîrsoghe, 40 ani, Craiova, jud. Dolj

„Romanța rugăciune”, m. Dan Stoian, v. Mircea Block

„Anii vin, anii trec”, m. Paraschiv Oprea, v. Aurel Felea

Darius Divian Iordănescu, 45 ani, Timișoara, jud Timiș

„Bătrâne lăutar”, m. Dan Stoian, v. Mircea Block

„Frumoasa mea cu ochii verzi”, m. ***, v. Cincinat Pavelescu

Valentin Borșu, 36 ani, Canada, Diaspora

„Pe umeri pletele-i curg râu”, m. Guilelm Șorban, v. George Coșbuc

„Eu te iubesc, romanță”, m. Dan Mizrahy, v. Mircea Block

Elena Dragomir, 36 ani, Târgoviște, jud. Dâmbovița

„Vioara”, m. și v. Mia Braia

„Ai revenit”, m. Ioan Tomescu, v. Stelian Filip

Anișoara Popescu, 26 ani, Craiova, jud. Dolj

„Romanța dragostei”, m. Aurel Giroveanu, v. Aurel Felea

„În cârciumioara unde cântă un cobzar”, m.Gherase Dendrino, v.Mihai Miximilian

Cristina Bugnar, 28 ani, Bistrița, jud. Bistrița-Năsăud

„Car frumos cu patru boi”, m. ***, v. Vasile Militaru

„Ce știți voi, strunelor?”, m. Paraschiv Oprea, v. Aurel Felea

Petruț Richard Dorobanțu, 26 ani, Pucioasa, jud. Dâmbovița

„De ce m-ați dus de lângă voi?”, m. ***, v. Octavian Goga

„Am strâns toamnă după toamnă”, m. Aurel Giroveanu, v. Harry Negrin

Acompaniază Orchestra „Dor românesc”, Dirijor: Ștefan Cigu


Octavian Coteț (Chișinău) – „Dac-am

FESTIVALUL NAȚIONAL ”CRIZANTEMA DE AUR”

CONCURSUL DE CREAȚIE

- în ordinea tragerii la sorți -

Seara a II-a: vineri, 22 octombrie 2021, ora 18:00

singuri”, versuri: Nicolae Iorga, interpret: Alina Ureche

Mircea Aurel Ciugudean (Timișoara) - „Romanța bătrânului compozitor”, versuri: Mircea Aurel Ciugudean, interpret, Bogdan Hrestic

a

Marcel Morărescu (Târgoviște) – „O eternă femeie”, versuri: Anna-Nora Rotaru, interpret: Larisa Ungureanu

Petre Marcel Vârlan (Brașov) – „Lasă, toamnă!”, versuri: Petre Vârlan, interpret: Ciprian Cucu

Bela Andrasi (Hunedoara) – „O mie de cuvinte”, versuri: Camelia Florescu, interpret: Alina Huțu

a

Camelia Florescu (București) – „Toamnă, nu vreau să te primesc”, versuri: Camelia Florescu, interpret: Camelia Florescu

Marcel Iorga (Vaslui) – „Romanța sfântă a iubirii”, versuri: Carmen Aldea Vlad, interpret: Liliana Cornilă

Dumitru Caulea (Cernăuți, Ucraina) – „Revedere”, versuri: Mihai Eminescu, interpreți: Rodica Anghelescu și Dumitru Caulea (duet)

Stelian Coman (București) – „Romanța dorului de-acasă”, versuri: Marian Ilie, interpret: Vasile Topârceanu

Horia Făgărășanu (Timișoara) – „De-aș în inima ta”, versuri: Cristian Răducioiu, interpreți: Ana Maria Stănoia și Darius Divian Iordănescu (duet)

Marin Voican (București) – „Te-aștept, nu-ntârzia!”, versuri: Marin Voican, interpret: Rodica Anghelescu

Maricel Maxim (Holboca, Iași) – „Ce-a rămas din toate câte-au fost”, versuri: Viorel Vașuta, interpreți: Speranța Vasile și Cătălin Maxim (duet)

Adrian Beldiman (Chișinău) – „Iubind ca o vindecare”, versuri: Camelia Florescu, interpret: Silvia Goncear

Viorel Covaci (București) – „Azi regret, dar e târziu”, versuri: Dan Ioan Panțoiu, interpret: Marius Bălan

Acompaniază Orchestra „Romanța”, Dirijor: Lucian Vlădescu


Juriul

Concursului de

Interpretare

Q

Eugen Doga

Presedinte de onoare

Artist al poporului

Academician

Maestru emerit al artei (Rep. Moldova)

Y

Q

Q

Q

Matilda Pascal-

Cojocăriţa

Interpretă de romanțe

Director artistic Ansamblul

Profesionist „Dor Românesc”

Antoniu Zam r

Conf. univ. dr.

Director Opera Română

Craiova

Daniela Vlădescu

Artist liric

Interpretă de romanțe

Manager Teatrul Național

de Operă și Balet „Oleg Danovski”

Constanţa

Q

Q

Q

Marian Stârcea

Compozitor

Director artistic

Filarmonica Națională

„Serghei Lunchevici” Chișinău

Paul Surugiu

Interpret de muzică ușoară

și romanțe

Realizatorul emisiunii

„Drag de România mea” TVR2

Mihai Irimia

Artist liric

Director artistic

Opera Brașov

Q

Q

Ileana Vieru

Interpretă de romanțe

Realizator de emisiuni la

Radio România Antena Satelor

Alina Mavrodin

Vasiliu

Interpretă de romanțe

Director artistic al Festivalului

Național de Romanțe „Crizantema de Aur”

Director Centrul Cultural pentru UNESCO

„Cetatea Romanţei” Târgovişte


Juriul

Concursului de

Creație

Q

Viorel Gavrilă

Președintele juriului

Compozitor

Membru U.C.M.R.

Vicepreședinte U.C.M.R. ADA

X

Q

Q

Mircea Drăgan

Compozitor

Membru U.C.M.R.

Nicolae Caragia

Compozitor

Membru U.C.M.R.

Q

Q

Adrian Romcescu

Compozitor

Membru U.C.M.R.

Svetlana Bivol

Muzicolog

Președintele Uniunii Muzicienilor

din Moldova

Q

Q

Petre Neamțu

Compozitor

Dirijorul orchestrei „Folclor”

a Filarmonicii Naționale

„Serghei Lunchevici” Chișinău

George Coandă

Poet

Membru al Uniunii

Scriitorilor din România

Vicepreședinte al Centrului

Cultural pentru UNESCO

„Cetatea Romanței”


Q

Q

Q

Concurenți secțiunea Interpretare

- prezentări în ordinea intrării în concurs -

W

Manuel Vasile Bălănică, 36 ani, Cernavodă, județul

Constanța

Tenor, solist și dirijor al Ansamblului Coral „I.D. Chirescu” al Casei

de Cultură din Cernavodă. Este licențiat în muzică, absolvent al

Facultății de Arte a Universității „Ovidius” din Constanța. Are un

palmares bogat în premii și distincții obținute la concursuri și

festivaluri în țară și în străinatate.

Q

Liliana Neciu, 44 ani, Cluj-Napoca

Este solistă a Operei Naționale Române din Cluj-Napoca,

absolventă a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj.

Colaborează cu instituții muzicale importante din România,

împreună cu care a efectuat numeroase turnee artistice în

străinătate. Dragostea pentru romanță i-a fost insu ată de

mama sa, care a și încurajat-o mereu să abordeze acest gen

muzical și să participe la „Crizantema de Aur” de la Târgoviște,

festival pe care îl urmărea la televiziune.

Gabriela Anca Șeicanu, 45 ani, Brașov

Este profesor de canto tradițional la Facultatea de Muzică

„Transilvania” din Brașov. A absolvit Academia de Muzică

„Gheorghe Dima” din Cluj Napoca, Facultatea de Compoziție,

Muzicologie și Pedagogie Muzicală. A câștigat trofee și premii I

la Festivaluri de Romanță din Baia Mare, Câmpulung Muscel și

Zlatna. Revine în acest an pe scena Festivalului „Crizantema de

Aur” cu dragoste mărturisită pentru romanță.

Q

Ana Maria Stănoia, 35 ani, Timișoara

Este artist liric al Filarmonicii „Banatul” din Timișoara. A studiat

canto clasic la Liceul de Muzică din Reșița (orașul său natal) și a

făcut studii universitare în interpretare muzicală la Timișoara.

Are în palmares premii I la Festivalurile de Romanțe de la Bocșa

și Timișoara și anul trecut a obținut Premiul special „Ioana Radu”

la Festivalul „Crizantema de Aur” de la Târgoviște, mărturisindune

că romanța i-a pătruns în inimă.

Elena Dragomir, 36 ani, Târgoviște, județul Dâmbovița

Este solistă a Coralei Catedrale Mitropolitane din Târgoviște și

profesor titular al Colegiului Național „Constantin Cantacuzino”.

A absolvit Facultatea de Științe și Arte, specializarea pedagogie

muzicala, a Universității „Valahia” din Târgoviște. Este laureată a

concursului de interpretare la edițiile din 2008 și 2013 ale

Festivalului Național „Crizantema de Aur”.

Q

Q

Nicoleta Rădinciuc, 38 ani, Slobozia, județul Ialomița

Este solist vocal al Orchestrei „Doina Bărăganului” și profesor la

Catedra de Muzică Vocală Tradițională la Liceul de Arte „Ionel

Perlea” din Slobozia. Absolventă a Facultății de Muzică,

specializarea Pedagogie Muzicală, a Universității Spiru Haret.

Are în CV-ul artistic premii la festivaluri de folclor din România și

participări la Festivalurile de Romanțe de la Târgoviște și

Chișinău.

Anișoara Popescu, 26 ani, Craiova, județul Dolj

Este interpretă de muzică populară, cu multe trofee și alte

premii importante câștigate la festivalurile de folclor din

România. A absolvit Facultatea de Litere, Departamentul

Muzică, la Universitatea din Craiova, și se declară o olteancă

autentică, preocupată să culeagă cântece vechi de la lautarii

bătrâni din satele Olteniei. S-a îndrăgostit de romanța

populară, pe care și-a dorit să o interpreteze și în concurs la

„Crizantema de Aur”.


Q

Q

Q

Q

Daiana Berbec, 22 ani, Târgoviște, Dâmbovița

Este studentă a Facultății de Științe și Arte, specializarea

Muzică, a Universității „Valahia” din Târgoviște. A obținut multe

premii la festivaluri și concursuri locale și naționale de muzică

populară. În 2017, la numai 18 ani, a câștigat Premiul special

„Henry Mălineanu”, la ediția a 50-a a Festivalului „Crizantema

de Aur”, ind atunci cea mai tânără concurentă a secțiunii

intepretare.

Concurenți secțiunea Interpretare

- prezentări în ordinea intrării în concurs -

W

Q

Ana Bragari, 20 ani, Chișinău, Republica Moldova

Este studnetă în anul patru a Centrului de Excelență în Educație

Artistică „Ștefan Neaga” din Chișinău și Studentă în anul II la

Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. Deși

este foarte tânără, are o activitate artistică remarcabilă,

obținând numeroase trofee și premii I la festivaluri din Rusia,

Ucraina, România și Republica Moldova.

Valentin Borșu, 36 ani, Canada (Diaspora)

Artist liric, marea sa pasiune ind muzica, deși este inginer de

profesie. S-a născut la Bacău, dar s-a stabilit cu familia în

Canada. A câștigat premii importante la competiții muzicale

internaționale din Canada. Este îndrăgostit de romanța

românească și a decis în acest an să participe la concursul de

interpretare al Festivalului „Crizantema de Aur” de la Târgoviște,

dorindu-și să promoveze romanța românească și în concertele

sale de peste hotare.

Q

Lavinia Bîrsoghe, 40 ani, Craiova, Dolj

Este solist vocal al Ansamblului Folcloric „Maria Tănase” din

Craiova. A urmat cursurile Școlii Populare de Artă „Cornetti” din

Craiova și este licențiată a Facultății de Muzică, secția

Pedagogie muzicală la Universitatea Spiru Haret, București,

2011. În palmaresul artistic a adunat trofee și premii

importante la festivaluri naționale de muzică populară.

Cristina Bugnar, 28 ani, Tiha Bârgăului, județul Bistrița

Năsăud

Solistă de muzică populară și realizator de emisiuni la un post

de radio din Bistrița. A studiat canto clasic, pian și vioară la

Liceul de Artă „Tudor Jarda” Bistrița și a absolvit Facultatea de

Comunicare și Relații Publice a Universității Ecologice din

București. A descoperit romanța acum trei ani și ne-a mărturisit

că mulțumește ajutorului divin pentru că îi îndeplinește visul de

a ajunge la „Crizantema de Aur”.

Q

Darius Divian Iordănescu, 45 ani, Timișoara

Este artist liric, bariton în Corul Operei Naționale Române din

Timișoara și lect.univ.dr. la Facultatea de Muzică și Teatru a

Universității de Vest. Anul trecut a participat cu succes la

„Crizantema de Aur”, obținând premiul al II-lea și mărturisind

că este puternic atras de frumusețea romanței pe care o iubește

încă din copilărie.

Petruț Richard Dorobanțu, 26 ani, Pucioasa, județul

Dâmbovița

Este absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității

„Valahia” din Târgoviște și de cinci ani este cântăreț bisericesc la

parohia din Pucioasa. Cântă muzică bizantină, ușoară,

populară, dar și romanțe, de care s-a îndrăgostit în ultimul

timp. Este foarte implicat în activitățile culturale și în

organizarea de concerte în parohia Pucioasa.


Q

Concurenți secțiunea Creație

- prezentări în ordinea intrării în concurs -

L

Petre Vârlan, Brașov

Compozitor, muzicolog și dirijor român, conf.univ.dr. la

Facultatea de Muzică a Universității „Transilvania” din Brașov,

autor al multor volume de creații și cercetare muzicologică. A

fost președinte în juriile unor concursuri muzicale naționale și

internaționale. Creațiile sale muzicale au fost apreciate și

premiate în numeroase festivaluri și concursuri. Revine în acest

an la Festivalul Național „Crizantema de Aur” cu romanța în

primă audiție „Lasă, toamnă!”, pe versuri proprii.

Q

Q

Q

Octavian Coteț, Chișinău, Republica Moldova

Originar din raionul Cantemir, din sudul Republicii Moldova.

Este absolvent al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice

din Chișinău, specialitatea compoziție. S-a lansat în domeniul

muzicii ușoare, ind autor a zeci de cântece, producător și coproducător

a unor proiecte de succes din Republica Moldova. De

asemenea, a acceptat provocarea de a scrie muzică de lm.

Anul acesta debutează la „Crizantema de Aur”, în concursul de

creație, cu romanța „Dac-am singuri”.

Mircea Ciugudean, Timișoara

Cunoscut compozitor de romanțe, are în palmares peste 40 de

compoziții pe versuri ale poeților români, dar și pe versuri

proprii. Este prof.univ.dr. și conducător de doctorate la

Facultatea de Electronică a Universității Politehnice Timișoara.

Recunoscut pentru dragostea cu care promovează romanța, a

inițiat și organizat la Timișoara Festivalul de Romanțe „Roze pe

Bega”. Este laureat al Festivalului „Crizantema de Aur”, obținând

în 2019 Premiul I la Secțiunea Creație. În acest an participă în

concurs cu „Romanța bătrânului compozitor”.

Marcel Morărescu, Târgoviște

Absolvent al Școlii Militare de Muzică „Iacob Mureșianu” din

București. A condus Orchestra de Estradă a Casei Armatei din

Târgoviște și Orchestra de Muzică Ușoară a Județului

Dâmbovița. Începând cu anul 2003, a participat la concursurile

de creație ale festivalurilor surori „Crizantema de Aur” și

„Crizantema de Argint”. „Romanța este izvorul de cântec al

neamului românesc”. Este laureat al multor ediții, iar la aceasta

participă cu romanța „O eternă femeie”.

Q

Q

Q

Bela Andrași, Lupeni, județul Hunedoara

Binecunoscut profesor de chitară. De-a lungul carierei a obținut

numeroase premii în concertele de muzică ușoară și folk.

Melodiile i-au fost apreciate de soliști de muzică ușoară,

facându-se remarcat și prin muzica pe care a compus-o pentru

copii. Prima participare la Festivalul Național de Romanță

„Crizantema de Aur” a fost anul trecut, de atunci compozitorul

declarându-și dragostea pentru romanță în repetate rânduri.

„Crizantema de Aur este un port - drapel al melosului

românesc”. Anul acesta participă în concurs cu romanța „O mie

de cuvinte”.

Camelia Florescu, București

Are o activitate artistică prodigioasă atât ca solistă de muzică

ușoară, cât și ca poetă, de-a lungul carierei semnând versuri

pentru creații ale unor mari compozitori ai scenei muzicale

românești și internaționale. În perioada 2013-2020, a obținut

peste 32 de premii la concursuri naționale și internaționale de

poezie, diplome de merit, diplome de Excelență pentru

activitatea literară. Anul trecut a fost la prima participare în

Festivalul „Crizantema de Aur” ca autoare de versuri, iar anul

acesta revine ca nalist în concursul de creație cu romanța

„Toamnă, nu vreau să te primesc”.

Marcel Iorga, Vaslui

Are în palmares peste 200 de creații, cu multe premii obținute la

concursurile Festivalurilor „Mamaia copiilor” și „Crizantema de Aur”. Ca

o recunoaștere și apreciere deosebită a activității artistice, a fost

invitat să facă parte din juriul mai multor festivaluri și concursuri

muzicale organizate în țară și în străinătate. „Romanța este cel mai

sensibil gen muzical românesc. Premiile câștigate la „Crizantema de

Aur” m-au împlinit ca artist creator și m-au adus mai aproape de mari

nume ale muzicii românești”. Anul acesta participă în concurs cu

„Romanța sfântă a iubirii”.


Q

Q

Q

Q

Dumitru Caulea, Ucraina, Cernăuți

Compozitor, interpret, dirijor. Originar din Republica Moldova, a

absolvit Universitatea Națională de Muzică din București,

catedra de interpretare muzicală, secția Canto clasic. Este

președintele Societății Muzicienilor Români „Armonia” din

Ucraina. De-a lungul carierei a obținut peste 40 de premii la

concursuri naționale și internaționale de muzică clasică,

populară și ușoară. Prin participarea de anul acesta, cu romanța

„Revedere”, marchează debutul la Festivalul Național

„Crizantema de Aur”.

Concurenți secțiunea Creație

- prezentări în ordinea intrării în concurs -

L

Q

Stelian Coman, București

Solist vocal, dirijor, orchestrator, profesor de instrumente și

canto. A lucrat alături de voci remarcabile ale scenei românești.

Ca profesor la Palatul Național al Copiilor din București a

participat la numeroase concursuri și festivaluri de folcor în țară

și în străinătate, dar este prima oară când participă în calitate de

compozitor în concursul de creație al Festivalului „Crizantema

de Aur”. S-a cali cat în nala din acest an cu „Romanța dorului

de-acasă”.

Maricel Maxim, Holboca, Iași

Compozitor, șef de orchestră și profesor la Școala Populară de

Arte „Titel Popovici” din Iași. Dragostea pentru Romanță i-a fost

insu ată de regretatul violonist Cornel Panțiru. La secțiunea

Creație participă pentru a 4-a oară, obținând Premiul I

„Crizantema de Aur” în anul 2018 și premiul special al juriului în

anul 2019. Se consideră împlinit pentru că face parte din marea

familie a romanței românești. Participă în concurs la ediția din

acest an cu romanța „Ce-a rămas din toate câte-au fost”

Q

Horia Făgărășanu, Timișoara

Compozitor și orchestrator, doctor în muzică, cu o bogată activitate

pedagogică și artistică, lect.univ.dr. la Universitatea de Vest, a fost

dirijor al orchestrei Teatrului de estradă din Timișoara. În prezent este

dirijor și orchestrator al Festivalului de Romanțe „Roze pe Bega”. Își

declară dragostea pentru romanță prin creații inspirate din lirica

marilor poeți români, care au reușit să cucerească publicul. „Pentru

Romanță – gen muzical speci c su etului românesc – simt o mare

admirație și o apropiere spirituală”. Anul trecut a obținutPremiul I la

concursul de creație cu romanța „Mai cântă, vioară”. Anul acesta a

intrat în nala secțiunii creație cu romanța „De-aș în inima ta”.

Adrian Beldiman, Chișinău, Republica Moldova

Compozitor, prezentator radio. A absolvit Academia de Muzică,

Teatru și Arte Platice din Republica Moldova, iar din 2011 predă

Literatură muzicală universală la Colegiul Național de

Coregra e din Chișinău. În anul 2020 a participat la Festivalul –

concurs de romanță „Crizantema de Argint”, unde a obținut

premiul al II-lea la secțiunea creație. Are în palmares

numeroase premii câștigate la concursuri naționale. Participă

în premieră la secțiunea creație a „Crizantemei de Aur” cu

romanța „Iubind ca o vindecare”

Q

Marin Voican, București

Compozitor, scriitor, membru activ al Ligii Scriitorilor din România. Este un

împătimit al muzicii și poeziei românești, promotor al folclorului, al tradițiilor

și al patrimoniului cultural național pe care l-a onorat cu numeroase albume

muzicale, realizate în colaborare cu Orchestra Națională de Folclor, dirijată de

regretatul maestru Constantin Arvinte, precum și cu Orchestra de Folclor a

Radiodifuziunii Române, dirajată de Adrian Grigoraș. Are numeroase cărți

pubicate la Editura Muzicală a UCMR (alături de marele compozitor

Constantin Arvinte, plecat anul acesta în veșnicie). A dedicat, de-a lungul

anilor, creații noi, premiate și la „Crizantema de Argint” de la Chișinău. În acest

an, participă în concurs cu romanța „Te aștept, nu întârzia”, pe versuri proprii.

Viorel Covaci, București

Compozitor și profesor de muzică, are un palmares bogat în

premii obținute la festivaluri naționale. Și-a declarat dragostea

pentru romanță încă de la prima participare, în 2016, la

concursul de creație. S-a remarcat cu prime audiții sensibile și la

celelalte ediții ale festivalului „Crizantema de Aur”, adunând

anual premii. Particicpă în acest an cu romanța „Azi regret, dar

e târziu”.


Q

MARI COMPOZITORI ROMÂNI

IONEL FERNIC (120 de ani de la naștere)

„Îți mai aduci aminte, doamnă”

Ionel Fernic s-a născut la 29 mai 1901 la Târgoviște, în orașul care avea să devină peste timp capitala romanței românești. Când a împlinit șapte ani,

Ionel Fernic a fost înscris la Școala Evanghelică Luterană din București, după care a urmat cursurile la Liceul „Vasile Alecsandri” din Galați. În timpul

liceului, Ionel Fernic a dobândit o cultură muzicală aleasă. „A fost (spune biograful său dr. Constantin Ucrain) elevul profesorului Theodor Fucs, adus în

țară de marele nostru compozitor George Enescu”. Fernic a luat ore de pian, de armonie și compoziție și, din câte se cunoaște, i-a cântat profesorului

Fucs prima sa compoziție, „Cruce albă de mesteacăn”, care datează din ultimul an de liceu. Nici nu bănuiau părinții că ul lor avea să devină celebrul

compozitor de mai târziu. Totuși, după terminarea liceului, a optat pentru actorie, înscriindu-se la Conservatorul din București, secția de artă

dramatică. Mai târziu i-a avut parteneri pe celebrii actori Mișu Fotino, Nicolae Bălțăteanu, Ion Manolescu și alții. După un an și jumătate de armată s-a

stabilit la Ploiești, dedicându-se muzicii ușoare. A lucrat ca pianist la cinematograful „Modern” din Ploiești, apoi șef de orchestră. La Ploiești a compus

melodia „Minciuna”, cea care avea să-i deschidă calea spre glorie. Urmează tangourile de mare succes în epocă: „Minte-mă”, „Dar ești la fel ca și toate

celelalte”, „Aprinde o țigare”, „Iubesc femeia”, „Pentru tine-am făcut nebunii”, „Scrisoare de amor”, „Pe baltă, când apare luna” și inspirația nu l-a părăsit nici după 400 de

melodii, ind cel mai cântat compozitor al vremii sale. „Trubadurul Târgoviștei” a fost un deschizător de drumuri în muzica ușoară românească, urmat de Ion Vasilescu,

Gherase Dendrino, Mișu Iancu, Elly Roman, Henry Mălineanu, Aurel Giroveanu, Temistocle Popa și mulți, mulți alții. Deși atinsese culmile amețitoare ale succesului, Ionel

Fernic a dorit să zboare „spre înălțimile cerului azuriu”, dar la numai 37 de ani și-a pierdut viața într-un accident de avion. La înmormântare i-au fost cântate romanțele și

tangourile care i-au adus celebritatea, refrenul de adio ind cel cu care debutase, parcă prevestitor, în ultimul an de liceu, „Cruce albă de mesteacăn”. Simbol al romanței,

Ionel Fernic este an de an omagiat pe scena târgovișteană datorită impresionantei moșteniri lăsată romanței românești: „Adio, nopți de mai”, „Anișoara”, „Cea din urmă

seară”, „Din ochii care-au plâns vreodată”, „Îți mai aduci aminte, doamnă?”, „Pe sub fereastră-mi curge-un râu”, „Romanța celui care minte”, „La umbra nucului bătrân”, „Adio

pentru totdeauna” și multe altele.

Q

CAMELIA DĂSCĂLESCU (100 de ani de la naștere)

„Romanța toamnelor de aur”

Camelia Dăscălescu, compozitoare, s-a născut la Iași pe 22 ianuarie 1921 și a plecat spre veșnicie la 30 decembrie 2016. Studiile muzicale le-a început la

Conservatorul din Iași (1937-1940) și le-a continuat la Conservatorul din București (1942-1944) cu marile personalități ale epocii: Ioan Chirescu și Dimitrie

Cuclin. A fost redactor muzical la Casa de discuri „Electrecord” (1957-1961) și apoi dirijor la Casa de Cultură a Studenților Grigore Preoteasa din București

(1957-1969). A predat cursuri de canto, muzică ușoară, a ținut prelegeri, concerte-lecții, conferințe la Praga (1969, 1970) și San Remo (1970). A făcut parte

din numeroase jurii naționale, ind recunoscută pentru intransigența, dar și pentru obiectivitatea cu care nota prestația artistică a concurenților în cadrul

emisiunilor concurs organizate de Radioteleviziunea Română. A fost distinsă cu numeroase premii la festivaluri. Iată numai câteva dintre gândurile

publicate de recunoscutul muzicolog George Sbârcea în prefața albumului „Melodii alese”, editat de Editura Muzicală a UCMR în anul 1976: „Camelia

Dăscălescu este o romantică! Aparține familiei mari și secrete a trubadurilor, în stare să pună pe note și…o carte de bucate! Pentru ea, obiectele, peisajul,

oamenii din jur cântă, le aude melodia tainică pe care o transcrie într-o piesă pe cât de dansantă, pe atât de cantabilă. Iată taina creației Cameliei Dăscălescu: melodia frumoasă,

caldă și comunicabilă pe care o poți cânta din voce și care, chiar și fără acompaniament își păstrează farmecul, personalitatea, sensul (…) Camelia Dăscălescu are meritul de a

păstra în creația sa marea tradiție românească a cântecului”. Prin „școala” Cameliei Dăscălescu au trecut mulți dintre marii interpreți ai muzicii ușoare românești (Dan Spătaru,

Anda Călugăreanu, Cornel Constantiniu, Doina Spătaru, Petre Geambașu, Alina Mavrodin), care au dat viață unora dintre melodiile de su et ale compozitoarei. Din

impresionanta creație reamintim câteva titluri: „Nu vom ști niciodată”, „Pentru tot ce ne-am visat cândva”, „Nu-ți e teamă de iubire”, „Acele veri ale iubirii”, „Toate visele se

împlinesc” (melodie cu care Alina Mavrodin a câștigat Trofeul Festivalului Mamaia în anul 1987). Romanțele dăruite Festivalului „Crizantema de Aur” de Camelia Dăscălescu s-au

bucurat întotdeauna de aprecierea juriilor și de dragostea publicului. Amintim doar câteva dintre ele: „Romanțe, voi, dragi crizanteme”, „Iartă-mă, inimă”, „Romanța toamnelor

de aur” și „Melodia unei amintiri”, ambele interpretate de Alina Mavrodin la secțiunea destinată romanțelor în primă audiție, în anii 1986 și 1989.

N


File din Istoria Crizantemei de Aur

Q

GHERASE DENDRINO (100 de ani de la naștere)

„În satu-n care m-am născut”

Gherase Dendrino — compozitor și dirijor — s-a născut la 3 septembrie 1901 la Turnu Măgurele și s-a stins din viață la 4 ianuarie 1973. A absolvit în

1927 Conservatorul din București, ind studentul marilor profesori D.G. Kiriac și Alfonso Castaldi, dar a frecventat după o morală a epocii și cursurile

Facultății de Drept și de Medicină (1921- 1927). Din 1932 a fost dirijor și compozitor al Teatrului de revistă „Cărăbuș” din București. După 1946 a fost

dirijor la Teatrul de Operetă și Revistă „Alhambra”, dirijor la Teatrul de Estradă (1949-1950) și timp de 21 de ani prim-dirijor al Teatrului de Stat de

Operetă din București. În anul 1962 a primit distincția de Maestru emerit al artei. Prin romanțele și melodiile sale de muzică ușoară, Gherase Dendrino

a dăruit balsam su etelor îndrăgostite de muzica poetică: „Mai spune-mi că nu m-ai uitat”, „În satu-n care m-am născut”, „Doi ochi albaștri”, „S-a dus

romanța”, „Iubirea-i o romanță”, „Poate cânți și tu aceeași melodie”, „Cântă-mi lăutare”, „Pentru ochii tăi am plâns”, „Îmbătrânesc și tot mi-e dor de tine”,

„Cine mi-e drag mă așteaptă”. Celebrul muzicolog Viorel Cosma, în lucrarea sa excepțională „Muzicieni din România” (Editura Muzicală), i-a consacrat

un spațiu amplu lui Gherase Dendrino: „Compozitor de o rară spontaneitate creatoare, Gherase Dendrino s-a impus printre reprezentanții de seamă ai muzicii ușoare românești

de la mijlocul secolului XX datorită excepționalului har melodic ce i-a asigurat chiar din anii debutului o largă popularitate. Fericita «întâlnire» cu muzica lui Ciprian

Porumbescu, creatorul operetei clasice românești, departe de a-l descurajat, l-a ambiționat pe Gherase Dendrino să continue pe aceleași coordonate de succes ale genului”.

Astfel avea să prindă viață ”Mugurel de cântec românesc”, ale cărei arii duete Nsunt și astăzi primite de public cu mare dragoste, „Lăsați-mă să cânt” (operetă în 3 acte), „Lysistrata”

(operetă în 3 acte). Pe scena Festivalului „Crizantema de aur”, romanțele dragi ale lui Gherase Dendrino au fost o garanție a succesului la public și o mare bucurie pentru

interpreții care și le-au inclus în repertorii.

TEMISTOCLE POPA (100 de ani de la naștere)

„Inima”

Temistocle Popa, compozitor și instrumentist, s-a născut la 26 iunie 1921 în Galați a plecat la ceruri în 26 noiembrie 2013. „Primii pași în muzică i-am făcut

în curtea Regimentului 21 infanterie, copil de trupă la muzica Batalionului de gardă. Copilăria și adolescența mea se confundă, astfel, cu tunica militară,

căreia îi port cea mai vie recunoștință. Trecuseră doi ani de când cântam în fanfară, mai întâi la toba mică, apoi și la picolă. Și de când studiam cu râvnă

autul. Datorită strădaniilor colonelului Massini, am fost primit la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică din București. Aveam șaisprezece ani…”,

mărturisește maestrul Temistocle Popa în cartea sa de su et „Trecea fanfara militară”. În perioada 1953-1955 a urmat cursurile de perfecționare la Uniunea

Compozitorilor din București. Compozitor cu o vastă experiență de interpret și instrumentist în mai multe orchestre timp de peste un sfert de veac,

Temistocle Popa a reușit să se impună la vârsta de 40 de ani printr-un celebru șlagăr, „Lalele” (1961), care i-a deschis o strălucită carieră componistică. A devenit repede un

compozitor de largă audiență națională datorită harului său pentru șlagăr. Îndrăgostit de romanțe, Temistocle Popa mărturisește în memoriile sale: „Voiam să încredințez un

cântec Dorinei Drăghici, căreia îi admiram nu doar glasul, ci și încrederea — cu atâtea succese soldată! — în virtuțile sincerității și simplității. Acestei sincerități și simplități

voiam să le răspund — și cum altfel decât printr-o romanță? Așa s-a născut prima mea romanță intitulată „Sunt zile care nu se uită”, pe versurile lui Mircea Block, compusă

pentru Dorina Drăghici”. Au urmat colaborări de succes cu alți doi mari interpreți: Ileana Sărăroiu și Dan Spătaru spre bucuria publicului târgoviștean. Cine nu-și amintește de

romanța „Inimă”, lansată de Ileana Sărăroiu? Maestrul Temistocle Popa a onorat câteva ediții ale Festivalului „Crizantema de Aur”, atât ca membru al juriului cât și în calitate de

compozitor ale cărui romanțe în primă audiție au impresionat până la lacrimi, juriu și public deopotrivă. Pentru muzicologul George Sbârcea, el însuși compozitor și ziarist, și nu

doar pentru el, Temistocle Popa a fost „un artist creator, înzestrat cu harul și cu hazul de a le putea împărtăși semenilor săi bogăția propriului su et armonios”.

Q


Q

Q

Q

Q

Q

Preselecția regională ONLINE

pentru INTERPRETARE

ARDEAL

3 septembrie 2021

Preselecția regională ONLINE

pentru INTERPRETARE

MOLDOVA

4 septembrie 2021

Q

Preselecția regională ONLINE

pentru INTERPRETARE

DOBROGEA

10 septembrie 2021

Preselecția regională ONLINE

pentru INTERPRETARE

OLTENIA-BANAT

10 septembrie 2021

Preselecția regională ONLINE

pentru INTERPRETARE

MUNTENIA

11 septembrie 2021

Preselecția națională ONLINE

pentru CREAȚIE

9 septembrie 2021


Muzeul „Casa Romanței” - un templu al muzicii

Mare bucurie am avut să ajung la Muzeul „Casa Romanței” din Târgoviște, un templu al muzicii înalte, o

colecție întreagă de stări, amintiri, istorie și frumusețe, strânse la un loc, în jurul unei singure minuni –

romanța. Romanța este un gen muzical identitar pentru noi, este o îngemănare a poeziei cu muzica. Și e tare

frumos că merge mai departe, că reușește să apropie generații și să sădească un spirit al frumosului în rândul

celor care înțeleg că avem nevoie de valori. (…) Și da, într-o lume pe repede înainte, într-un haos al

sunetelor, la Târgoviște, romanța merge mai departe! Sunt onorat că pot cânta și eu acest gen și că mă

regăsesc în acest muzeu special. Mergeți la Târgoviște și vizitați acest frumos omagiu adus unei istorii

spectaculoase, de atâția și atâția ani! Și desigur, ascultați, cunoașteți și iubiți Romanța!

Paul Surugiu – realizator al emisiunii „Drag de România mea”, TVR2

X

„Comori ale Romanței”, concert-bijuterie la „Casa Romanței”

Emoția, dorul și dragostea pentru muzica și poezia românească s-au împletit marți, 07 septembrie a.c., în Zilele Cetății Târgoviștei, într-un

superb eveniment care încă de anul trecut se pre gura a deveni o tradiție în programul manifestărilor dedicate sărbătoririi fostei Capitale a Țării

Românești: concertul „Comori ale Romanței”, desfășurat la Muzeul „Casa Romanței” din Târgoviște. Am trioana concertului a fost inițiatoarea

acestuia, Alina Mavrodin Vasiliu, directoarea artistică a Festivalului „Crizantema de aur”, cea care a oferit spectatorilor și numeroase informații

prețioase din istoria excepțională a romanței, puse în valoare și în saloanele Muzeului „Casa Romanței” din Târgoviște – unic în România. Iar

aplauzele publicului, numeros atât în

curtea interioară a Muzeului „Casa

Romanței”, cât și – ce surpriză plăcută –

pe trotuarul din fața instituției, nu

păreau a se opri, sub farmecul atâtor

bijuterii muzicale ale patrimoniului

muzical românesc, în care strălucește

Romanța. Concertul a fost transmis în

direct pe pagina de facebook a Centrului

Cultural pentru UNESCO „Cetatea

Romanței”, bucurându-se de o audiență

impresionantă.

X


Q

Q

Q

Q

Q

Concertul „Te

E

Matilda Pascal Cojocăriţa

Paul Surugiu (Fuego)

Daniela Vlădescu

Lorand Cristian

Silvia Goncear (Chișinău)


Q

Q

Q

Q

iubim, Romanță”

E

Vlad Miriță

Alina Mavrodin Vasiliu

Recitaluri

„La izvoarele romanței”

Alexandru Pugna

Cristian Fodor


Q

Q

Q

Q

Q

Q

Q

Q

Concertul „Tinerețea

Q

Alina Huțu

Cristina Beldean Moșuțan

Ana Maria Donose

Samuel Barani

Nicoleta Vasile

Alina Ureche

Marius Bălan

Bogdan Hrestic

Zorina Bălan


Q

Q

Q

Q

Q

Romanței”

Cristina Dan

w

Yuriy Tsiple Yura

Andreea Tican

xBoboc de crizantemă

Grupul „Dorulețul” din Târgoviște,

condus de Mihail Vlădăreanu

Poeme printre romanțe

Cristina Munteanu (harpă)


Programul Național de Concerte „Izvoare ale Romanței” 2020 – an cu restricții

Ecouri emoționante

Marin Cazacu (managerul Centrului

Național de Artă „Tinerimea Română”

B u c u re ș t i ) : „ A f o s t u n c o n c e r t

înălțător!”

„Centrul Naţional de Ar tă «Tinerimea

Română» a găzduit marţi, 10 noiembrie, la

Palatul «Tinerimea Română» un eveniment

unic, cu titlul „Izvoare ale Romanţei”, transmis

online în direct. Interpretate la un nivel

excepţional de mari artişti români, romanţele

româneşti au emoţionat pe toţi cei care au

ascultat şi văzut pe facebook acest concert de

neuitat. Centrul Naţional de Artă «Tinerimea Română» susţine campania de promovare a

romanţei româneşti, un gen muzical ce descrie su etul poetic al românilor la cel mai înalt

nivel, şi speră, alături de toţi cei iubesc romanţa românească, în introducerea ei în

patrimoniul universal UNESCO. Felicit toţi artiştii prezenţi la acest moment înălţător şi îi

mulţumesc în mod special doamnei Alina Mavrodin Vasiliu pentru dăruirea şi dedicaţia

impresionantă cu care luptă pentru împlinirea acestui vis”.

Antoniu Zam r (managerul Operei

R o m â n e C r a i o v a ) : „ A s i g u r ă m

Târgoviştea de sprijinul nostru

necondiţionat pentru concertele

viitoare.”

„Suntem extrem de bucuroşi că, iată, întrun

an atipic, într-un an greu, tradiţia

Operei Române Craiova de a promova

Romanța a mers mai departe. Chiar dacă

în condiţii speciale, într-un spectacol

o n l i n e , n e - a m b u c u r a t s ă g ă s i m

înţelegere şi o gazdă primitoare la Muzeul de Artă Craiova. Doresc succes în

continuare întregii echipe de la Târgovişte, îi asigurăm de sprijinul nostru

necondiţionat pentru ediţiile viitoare, ne dorim cu toţii din su et ca acest gen să

intre în patrimoniul UNESCO şi încercăm ecare să contribuim după cum putem.

Succes în continuare şi să ne revedem cu bine la ediţia de anul viitor”.

Daniela Vladescu (manager al Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg

Danovski” Constanța): „Renaște romanța românească!”

„Nu am crezut că poate deveni atât de greu să faci auzită vocea romanţei

românești! Și, cu toate că nu este ușor, oameni devotați au izbutit într-un an

potrivnic să străbată ţara în lung și în lat purtând mesajul frumuseții, al iubirii, al

duioșiei, dar și mândria de a român.

Programul Național de Concerte „Izvoare

ale Romanţei” a adunat voci valoroase și a

prezentat partituri nemuritoare, pe

versurile marilor poeți români. Alina

Mavrodin Vasiliu, alături de Teodor Vasiliu

au făcut posibilă renașterea romanţei

românești, prin pasiune și devoțiune, har

și inspirație”.

Mihai Irimia (director artistic al Operei Brașov): „Am devenit ambasadorii

romanței.”

„Opera Brașov a găzduit cu mare bucurie această seară specială, în care romanțele

şi-au depănat dorul şi nostalgia. Alături de distinsa doamnă Alina Mavrodin,

soliștii Operei Brașov - Maria Petcu, Anda Pop, Liviu Iftene şi Lorand Cristian –

trofeu al „Crizantemei de Aur” - au onorat

aceste cântece de patrimoniu şi au ajuns

în casa inimii dumneavoastră. I-au

acompaniat doi instrumentişti virtuoşi ai

Operei noastre: Sena Ducariu şi Cătălin

Floroiu. Suntem onoraţi şi fericiţi că într-o

seară de decembrie a anului 2020 am

d e v e n i t a m b a s a d o r i i r o m a n ţ e i

româneşti!”


Programul Național de Concerte „Tinerețea Romanței” – 2021

Scurtă prezentare

Programul Național de Concerte „Tinereţea Romanței”, organizat în cadrul Festivalului Național de Romanțe „Crizantema de Aur”, ediția a 54-a, sub patronajul CNR UNESCO,

și-a propus să continue seria concertelor de succes desfășurate în anii 2017, 2018 și 2019 sub genericul „Romanța ne unește”, „Comori ale Romanţei” și „Izvoare ale

Romanţei”.

Prin spectacolele din anul 2021, Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște, inițiator al Porgramului Național de Concerte „Tinerețea Romanței” și-a propus

să aducă în atenţia tinerilor le de aur din repertoriul istoric și contemporan al Romanţei, pentru a uni marile spirite naționale din trecut cu cele ale tinerei generaţii, , întru

susținerea muzicii și a poeziei românești, care slujesc patrimoniul naţional, dragostea de țară, de locurile natale, de valorile creștine, morale și spirituale ale poporului român,

tradiţiile și identitatea noastră culturală.

În cadrul Programului Național de Concerte „Tinereţea Romanței”, dorim să organizăm concerte de Romanță în zone istorice ale țării, în mari orașe din România și din

Republica Moldova, la care vor participa tineri laureaţi ai Festivalului Naţional „Crizantema de aur”, alături de prestigioși interpreţi de romanţe din ecare zonă istorică.

Romanța este un gen muzical de patrimoniu național, care se a ă în geneza Imnului Național al României. Numeroase instituții prestigioase din România susțin demersul de

înscriere a Romanței pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO.

Instituții implicate în realizarea programului în perioada 2017-2021: Teatrul Municipal „Tony Bulandra” din Târgoviște, Opera Română Craiova, Teatrul Naţional de Operă și

Balet „Oleg Danovski” Constanţa, Opera Română Brașov, Centrul pentru Seniori al Municipiului București, Centrul Naţional de Artă „Tinerimea Română” București, Teatrul de

Revistă „Constantin Tănase” București, Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” din Chișinău, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale

Cluj, Centrul Judeţean de Cultură „Augustin Bena” din Alba Iulia, Centrul Judeţean de Cultură „Constantin Arvinte” din Iași, Centrul Cultural „Drăgan Muntean” Deva, Muzeul

de Artă Craiova, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște.

Director artistic,

Alina Mavrodin Vasiliu


Vizita de su et din Munții Apuseni la Muzeul „Casa Romanței” din Târgoviște

O vizită încărcată de emoție, pornită spre Târgoviște tocmai din Munții Apuseni, a avut loc în luna

septembrie a.c. la Muzeul „Casa Romanței”. Vizitatorii, membri ai Asociației Pensionarilor „Ion

Buteanu” din Abrud, jud. Alba, oameni luminoși în su etele cărora are un loc de cinste Romanța

românească, au inclus și Cetatea Romanței – Târgoviște în excursia prin țară la obiective turistice de

interes național. Cuvintele nu pot descrie emoția cu care aceștia au vizitat saloanele muzeului, însoțiți

de tânărul muzeograf Andrei Vasiliu și de Teodor Vasiliu, fondatori și realizatori ai acestui muzeu unic

în România. Surpriza din nalul serii a adăugat multă emoție acestei vizite, grație recitalului de

romanțe pe care Alina Mavrodin Vasiliu l-a oferit distinșilor vizitatori.

Muzeul „Casa Romanței”

Grup entuziast la „Casa Romanței”

Un grup entuziast de elevi ai claselor a IX-a, condus de prof. Veronica

Lică și prof. Mihaela Răducanu, de la Liceul Teoretic „Petru Cercel” din

Târgoviște, a vizitat cu mult interes „Casa Romanței”. Muzeograful

Andrei Vasiliu le-a oferit elevilor informații prețioase din fascinanta

istorie a străvechii Romanțe românești - gen muzical de patrimoniu al

culturii naționale - atât de pasionat slujită de cei mai mari artiști,

compozitori, poeți, actori și mulți oameni de cultură.

Y

„La mulți ani Casei Romanței de Ziua Internațională a Muzeelor”

«„Casa Romanței” e un loc viu, încărcat de spiritualitate», a fost concluzia vizitei unui

grup format din elevi și profesori de la Liceul Tehnologic „Spiru Haret” din Târgoviște.

La nalul vizitei, aceștia au transmis, într-un glas, „La mulți ani Casei Romanței de

Ziua Internațională a Muzeelor”. (Mesajele emoționante ale vizitatorilor pot citite

pe pagina de Facebook a Muzeului).


- ambasadă a culturii la Târgoviște

Vacanța a început cu... Romanța

Vizita unui grup frumos de elevi, condus de prof. Elena Dragomir, de la Colegiul

Național „Constantin Cantacuzino“ din Târgoviște a adus multă tinerețe în „Casa

Romanței”. Vizita a făcut parte dintr-un amplu proiect național de promovare a

Romanței în rândul tinerilor, precum și de promovare a Festivalului Național

„Crizantema de aur“ și a Muzeului „Casa Romanței“ – secție a CNM „Curtea

Domnească” Târgoviște, din subordinea Consiliului Județean Dâmbovița.

Z

Porți deschise pentru viitorii muzicieni

Vizita elevilor clasei a X-a de la Liceul de Arte „Bălașa Doamna” din

Târgoviște, însoțit de prof. Barbara Popa, ne-a impresionat pe toți

prin emoția trezită în su ete de (re)întâlnirea cu Romanța.

Interesul acestora pentru istoria Romanței, pentru documentele

inedite și exponatele deosebite ne-au recon rmat faptul că astfel

de vizite sunt foarte utile pentru cultura generală a elevilor și

pentru su etele lor de artiști în devenire, în căutare de frumos și

de modele veritabile.

Alba-Iulia, Timișoara, Craiova, Dej, Cluj, Brașov, Bistrița – unite cu Târgoviște prin Romanță

Vizite online la Muzeul „Casa Romanței”

Organizarea primei vizite online la Muzeul „Casa Romanței” în luna mai a.c. s-a desfășurat sub deviza „Romanța ne unește”, primul grup de vizitatori ind tocmai de

la Alba-Iulia, grație implicării prof. Georget Plută, laureată a festivalului „Crizantema de Aur”. Au urmat multe alte vizite online, cu ecouri emoționante. Numeroși

crizantemiști din Alba-Iulia, Timișoara, Craiova, Dej, Cluj, Brașov, Bistrița au organizat pentru elevi și studenți astfel de vizite online la „Casa Romanței” din

Târgoviște. Și ele vor continua! (Mesajele emoționante ale tinerilor vizitatori pot citite pe pagina de facebook a muzeului).


ALTE EVENIMENTE ASOCIATE FESTIVALULUI

Q

Q

Omagiu corifeilor romanţei

Eveniment realizat cu sprijinul Fundaţiei „Henry Mălineanu” cu scopul celebrării

creației ilustrului compozitor de romanțe Henry Mălineanu, precum şi

omagierii compozitorului Ionel Fernic (120 de ani de la naștere) și a altor mari

compozitori români: Gherase Dendrino, Temistocle Popa și Camelia

Dăscălescu (cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naștere).

Q

Q

Patrimoniul poetic al romanţei

Omagiu adus poeților naționali Vasile Alecsandri

(200 de ani de la naștere), George Coșbuc (155 de ani

de la naștere), Octavian Goga (140 de ani de la

naștere). Lansarea Antologiei „Dorurile mele”,

culegere muzicală cu integrala romanțelor pe

versurile poeților Vasile Alecsandri, George Coșbuc și

Octavian Goga. Lansarea volumelor „Romanța și

vodevilul in opera lui Vasile Alecsandri” și „Octavian

Goga și Romanța”.

Fericirile părinţilor noștri

„Scripcarii și cobzarii boierești se întreceau, care de care, a compune

melodii mai diverse și a a slobozi din pept ahturi mai lungi, pătrunzătoare,

în folosul dragostei stăpânilor, căci ei slugea pe atunci ca un soi de tainici

curieri ai inimilor. Declaraţiile de amor se făceau prin gurile lor, un ah! și uf!

bine tărăgănat plătea pungi de bani la începutul veacului nostru și

înstărea pe fericitul lăutar, care avea pept sănătos și răsu are lungă. Deși

ne pare nouă cam deșănţat, așa era obiceiul vechi și trebuie să-l

respectăm, mai cu seamă că ele au făcut fericirile părinţilor noștri și ne-au

păstrat până în zilele noastre poeticele produceri ale generaţiei trecute”.

Vasile Alecsandri, Zimbrul I (1850 -1851)

Muzeul „Casa Romanței” - Ambasadă

a culturii la Târgoviște: simpozioane

științi ce, dezbateri, mese rotunde,

lansări editoriale și discogra ce, serate

muzicale, ateliere de romanță dedicate

pregătirii tinerilor interpreți de romanță,

întâlniri cu personalități ale Federației

Europene a Asociațiilor, Centrelor și

Cluburilor pentru UNESCO.


Coproducător:

Transmisiune

în direct

Parteneri:

Echipa tehnică

Direcția artistică:

Centrul Cultural pentru UNESCO

„Cetatea Romanței” Târgoviște

Director artistic: Alina Mavrodin Vasiliu

Director economic: Teodora Macarie

Financiar și R.U.: Silvia Mărgărit, Raluca Anto e,

Oana Ilie, Violeta Scarlat

Achiziții publice: Irina Bobeică

Gra că: Dragoș Asan

Coordonatori eveniment: Cristina Dumitra, Ionuț Lica

Coordonatori logistică: Mircea Macarie, Iulian Scarlat,

Dragoș Cazacio

Artist butaforie: Georgeta Brânzea

Costume, Recuzită: Radu Mihaela, Eduard Ștefan,

Rodica Petrache, Maria Miu

Tehnic: Mihai Bălăceanu, Alexandru Sandu,

Andrei Enache, Cătălin Buzea,

Adrian Dragomir, Oana Caibăr,

Nicolae Cobianu, Teo l Diaconeasa,

Liviu Dobrescu, Florin Necșoiu, Dan Georgescu

Ateliere: Florin Duțan, Adrian Stoichiță, Florin Dițescu

Administrativ: Nina Sandu, Georgeta Rusu,

Elena Marcu, Nicoleta Neațu, Florina Duțan

Transport: Aurel Vereșmortean


Sponsori:

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!