Occidentul romanesc nr 126 - editia octombrie 2021

occidentul romanesc

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania

ZIAR

GRATUIT

Anul XI - Nr. 126 / 24 pagini

OCTOMBRIE 2021

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!

Pagina 12-13

Concurs unPi

Asociația unPi și Occidentul Românesc te

invită la un concurs inedit:

Câștigă un calculator unPi pentru copilul tău!

„Ghicește unde este realizată fotografia cu Ciprian Manea, specialist în industria

IT, stabilit în Finlanda de 20 de ani, inițiatorul și fondatorul «Asociației unPi pentru

Școlari» (poza este făcută în Spania) și trimite locul geografic. Detalii, în interviul

de la pagina 12 - 13…”

Comisia Europeană

a aprobat Planul de

Redresare şi Rezilienţă

al României

„Președintele Iohannis:

Aprobarea sa reprezintă un

moment simbolic, de o mare

importanță pentru viitorul țării

noastre. Acest Plan este...”

Pagina 04

Cumpărarea unui imobil

pas cu pas

„În articolul de luna aceasta

voi expune câteva elemente pe

care trebuie să le cunoașteți

la cumpărarea unui imobil

în Spania, la ce trebuie să

fiți atenți când solicitați un

împrumut ipotecar și cum...”

Pagina 07

Valentin Burada: După

Afganistan, ce urmează

pentru noi?!

„În ciuda poncifului potrivit

căruia românii sunt un popor

primitor, opinia publică în

majoritate respinge refugiații,

mai ales pe cei musulmani.

Vuvuzelele naționaliste din...”

Pagina 17

Ministrul Aurescu a

inaugurat expoziția

„Tezaure arheologice din

România”

„Ministrul român al afacerilor

externe a inaugurat la Muzeul

Național de Arheologie din

Madrid, joi, 30 septembrie a.c.,

alături de omologul său...”

Pagina 06

„Tirul cu arcul nu mi-a

schimbat viața, ci a devenit

viața mea!”

„La 18 ani, Beatrice Miklos

este dublă campioană

europeană la tir cu arcul și

deține numeroase alte titluri

naționale și internaționale. De

șapte ani însă...”

Pagina 08-09

Islanda deține secretul

împotriva abuzului de

droguri, alcool și țigări în

rândul adolescenților

„În Islanda, fumatul, consumul

de alcool și de droguri au

fost eradicate în rândul

adolescenților de mai bine de

20 de ani…”

Pagina 19

02 OCTOMBRIE

2021

Adrese şi informaţii utile

REPREZENTAREA

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI

ÎN REGATUL SPANIEI

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso

XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5 linii)

•Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail: secretariat@

embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.com/ ambasada.

madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail: agregado.trabajo@

embajadaderumania.es •Birou de promovare economică şi comercială:

E-mail: oficina.comercial@ embajadaderumania.es

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa: Avenida

de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/ 917 344 004 (5

linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@ informatiiconsulare.

ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-17:00, vineri 09:00-16:00

•Jurisdicţii consulare: León (León, Palencia, Burgos, Zamora,

Valladolid, Soria, Salamanca, Avila, Segovia), Insulele Canare (Las

Palmas, Santa Cruz de Tenerife) •Telefon de urgenţă: 0034/649 656

032 (doar pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa: Calle San

Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare pentru public:

C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle, Barcelona •Telefon:

0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax: 0034/934 341 109 •Email:

contact@ informatiiconsulare.ro, consuladogeneralenbarcelo@

telefonica.net •Site web: http:// barcelona.mae.ro •Program cu publicul:

luni-vineri 09:00-17:00 (între orele 09:00-14:00 se primesc cererile

pentru servicii consulare, între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele

solicitate) •Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza Circular

nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177 •Fax:

0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.ro •Program

cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se primesc solicitările

pentru serviciile consulare, între orele 16:30-17:00 se eliberează

documentele solicitate) •Telefon de urgenţă: 0034/608 956 278 (pentru

cazuri de deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Galicia

(La Coruña, Lugo, Pontevedra, Orense), Asturia, Cantabria, Ţara

Bascilor (Alava, Guipuzcoa, Vizcaya), Navarra, La Rioja

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la Plana

•E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964 212 446,

0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964 257 053 •Site

web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă: 0034/677 842 467

(numai pentru cazuri de deces, accidente sau alte situaţii de dificultate

deosebită) •Program cu publicul: luni-joi: de la 09:00 la 13:30 (preluare

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu, fără

excepţie, înainte de orele 13.00), de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte);

vineri: 09:00-11:30 (preluare documente; cererile pentru acte notariale

se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00

(eliberare acte), 14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie,

audienţe etc., cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de

acordare a vizei de intrare în România, eliberare vize, cu programare);

închis în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926 231

170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere documente

pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea actelor; vineri: 09:00-

17:00 doar servicii programate (audienţe, oficieri casatorii, depuneri

juramânt, penitenciare etc.) •Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790

(doar pentru cazuri de arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii

consulare: Comunitatea Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real,

Albacete, Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro

•Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954 230 947,

0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:30-14:00

pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-16:30 pentru eliberarea documentelor

•Telefon de urgenţă: 0034/648 212 169 (va fi utilizat strict

pentru cazuri de urgenţă, accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare:

Andaluzia (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen,

Granada), Regiunea Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla

Consulatul României la Zaragoza: Adresă: Calle Camino de Las

Torres nr. 24, 50008 Zaragoza •Program cu publicul: luni- vineri, orele

9.00 -14.30 pentru depunerea documentelor în vederea procesării (doar

cu programare prealabilă online pe www. econsulat.ro), orele 14.30-

15.00 eliberarea pașapoartelor și a altor documente solicitate prin intermediul

oficiului consular (fără programare). •Informații consulare

pentru cetățeni români: Telefon: +34 976 481 429; +34 976 093 063

- aceste numere de telefon sunt conectate direct la call-center-ul consular

care funcționează la București în cadrul Ministerului Afacerilor

Externe. •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro • În cererea de

informații trebuie să precizați orașul și provincia de rezidență, pentru

a primi informații consulare specifice în funcție de zona geografică.

• Site-web: https://zaragoza.mae.ro •Jurisdicție Consulară: Comunitatea

Autonomă Aragón, respectiv provinciile Zaragoza, Huesca și Teruel.

Această ediție a fost tipărită cu sprijinul Secretariatului General al

Guvernului - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Conţinutul acestei ediţii nu reprezintă poziţia oficială a Secretariatului

General al Guvernului - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Publicație lunară gratuită

Produs și editat de:

EL OCCIDENTE RUMANO

Depósito Legal: M-30588-2013

COORDONATOR PROIECT:

Michael Harrison Cronkite

FONDATORI:

Kasandra Kalmann Năsăudean

Florin Valentin Barbu

CO-FONDATORI:

Răzvan Ionescu

Dan Aurelian Pătrașcu

Michael Harrison Cronkite

DIRECTOR EDITORIAL:

Kasandra Kalmann-Năsăudean

MARKETING-PUBLICITATE:

Dan Aurelian Pătrașcu

Alina Marinescu Ortiz

SECRETAR DE REDACȚIE:

Andra Costandache

REDACTOR-ȘEF:

Dan Caragea

REDACTOR-ȘEF ADJUNCT:

Ilinca Fodor Van Scheyk

SENIORI EDITORI:

Letiţia Coza

Gabriela Căluțiu Sonnenberg

Vavila Popovici

Zoe Stoleru Martí

CONTACT:

redactia@occidentul-romanesc.com

kasandranasaudean@occidentulromanesc.com

www.occidentul-romanesc.com

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Jurnalist investigații,

membru CCNMA,

director editorial - OR

Cuvânt înainte OCTOMBRIE

2021 03

„Talentul este ceea ce ne lipseşte pentru a

dispreţui sau a distruge ceea ce am făcut!”

S-a luat cu mâinile de cap

toată suflarea de la Bruxelles.

Huzur ca în România, mai

rar! Eu mă şi mir că nu s-au

trezit încă să dea mai repede

buzna, să ia locurile de

muncă românilor de acasă.

Parcă o şi văd pe alde von

der Leyen cum încearcă să

se strecoare neobservată la

coada de la oficiul forţelor

de muncă din Bucureşti, să

prindă şi ea un job, că ăla

de la Comisie acuşi, acuşi

se gată. Din buget, din buget,

altfel cum?! Şi pensiile

au crescut cu vreo 8 sau 9

bani, nu e clar încă, dar lucrările

de doctorat ale experţilor

guvernamentali în statistici

economice şi sociale

vor fixa definitiv înălţimea

acestei fabuloase ştachete

pe care nimeni nu o credea

abordabilă.

Oriîncotro se uită guvernanții

noștri creşte ceva. Chiar

şi dumnealor au crescut. Ca

guvernanţi. Au crescut în maturitate,

în capacitate operaţională,

în înţelegerea şi abordarea

rezolutivă a celor mai

complexe probleme ale societăţii

româneşti. Cât ne costă

învăţarea şi creşterea asta a

lor, nu are rost să mai socotiţi.

Adăugaţi încă trei, patru

zerouri la coada numerelor

din ediţia anterioară şi aveţi

o aproximare decentă.

Linişte, vă rugăm, la guvern

se lucrează şi se creşte!

Cresc... cresc toate cele. Şi

preţurile cresc mai ceva ca

Vrejul de fasole a lui Jack.

Am luat-o din timp, din vară,

cu gazele şi electrica, dar până

în iarnă o să crească orice preţ

doriţi dumneavoastră, de o să

răsune ţara. De bucurie, desigur!

Aşa e în economia de

piaţă. Creşte economia, cresc

şi preţurile. Da ce, ele nu sunt

parte din economie? Creşte

economia, cresc şi datoriile

publice, private, toate într-o

egalitate! Păi, nu-i asta reţeta

liberală standard pentru succes

şi propăşire?! Economia

e economie, are regulile ei, nu

aşa cum „crede” toţi ageamiii!

Creşte una, musai creşte şi ailaltă!

E mâna nevăzută, vericule!

Ea le aşază pe toate.

De aia creşte şi inflaţia,

de aia cresc deficitele, de aia

creşte expunerea pe finanţare

din buzunarul altora, adică al

ălora care mai au ceva bani la

ciorap, ori care au tiparniţe

la discreţie şi pot aproviziona

cu împrumuturi pe oricine.

Păi ce, doar economia

creşte! Creşte tot ce mişcă şi

e viu. Iaca, bunăoară, covidul!

Nici nu s-a întors bine

Arafat din concediu şi de

la nici câteva zeci de cazuri

pe zi s-a ajuns într-o lună la

câteva mii. Până spre iarnă,

șase sau șapte mii de cazuri

la hectar sunt ca şi realizate.

Culegem viile şi umplem

butiile cu vin; culegem câmpul

şi bucatele cu care umplem

hambarele, păi culegem

şi covizii ca să umplem spitalele

care ajunseseră peste

vară să şadă goale şi triste de

se bătea personalul medical

de muscă şi era cât pe ce să

cadă în depresie din lipsă de

activitate. Acu, e clar, creşte!

Creşte viguros. Aşa-i în societatea

post-modernă, toate

sunt corelate şi aşezate pe o

şină. Toate... cresc şi unde

nici cu gândul nu gândești.

Bunăoară, creşte personalul

ministerului de interne. Cu

miile. O fi nevoie, că de...,

dacă se împute treaba mai rău

pe final de an, de guvernare,

de mandat sau de mai ştiu

eu de ce, e nevoie de băieţii

ăia vânjoși să iasă la zăpadă

şi să dea. Nu, nu cu lopata,

ce naiba, suntem un stat de

drept, european, civilizat; cu

bulanul şi, la nevoie, cu gazul,

să nu o ia populaţia razna

din cauza creşterii atât de puternic

corelate a sărăciei, cu

spaima şi disperarea în faţa

zilei de mâine.

Toate cresc. Şi şuşanelele

culturale cresc ca ciupercile

după ploaie. Orice scenetă

încropită din trei personaje

şi două situaţii mustind de

vulgaritate şi comic de canal

este „operă teatrală” de

căpătâi, iar bieţii actoraşi

sunt decretaţi instantaneu

„stâlpi ai treatrului românesc”.

După câtă muzică

ratată s-a cântat anul ăsta

la Festivalul Enescu şi după

câte formaţii ori concerte de

încropeală s-au produs pe

scena lui, nu m-aş mira ca

la ediţiile viitoare cel puţin

jumătate din reprezentaţii

să fie susţinute de formaţii

artistice de manele, cu două

secţii obligatorii: culte şi de

mahala. Manelele, vreau să

zic, desigur!

Restul, va fi împlinit cu

muzica viitorului, doar prime

audiţii mondiale, de sertar, pe

care nu le-a mai cântat nimeni

niciodată, compuse de iluştrii

de care nu a auzit nimeni, dar

care vor înnobila cu producţiile

lor colecţia tot mai largă

de eşecuri şi rateuri de răsunet

mondial a ceea ce a fost

cândva Festivalul dedicat lui

Enescu şi muzicii sale!

Ce mai, totul creşte! Logic,

legic, inevitabil. Chiar

şi cancerul politic care roade

din interior, fibră cu fibră, rădăcină

cu rădăcină, viaţa. A

ei, a României, şi a noastră, a

tuturor românilor, fie că trăim

prin „străinătățuri” sau...

acasă.

„Talentul este ceea ce ne

lipseşte pentru a dispreţui

sau a distruge ceea ce am

făcut!” (Paul Valéry)

Iubește și protejează natura!

04 OCTOMBRIE

2021

Actualitate

Comisia Europeană a aprobat Planul

de Redresare şi Rezilienţă al României

Comisia Europeană a aprobat,

luni, 27 septembrie a.c.,

evaluarea pozitivă a Planului

de Redresare şi Rezilienţă

al României, care va putea

primi, astfel, din partea UE,

granturi în valoare de 14,2 mi-

liarde de euro şi împrumuturi

în valoare de 14,9 miliarde de

euro, în cadrul Mecanismului

de Redresare şi Rezilienţă,

anunţă Reprezentanţa CE la

Bucureşti.

În cadrul conferinței de

și a statelor membre”, precum

și pentru „promovarea echității,

a protecției minorităților și a

diversității culturale și pentru

rolul său de creator de punți

de legătură între societățile din

vestul și estul Europei.”

Premiul internațional Carol

cel Mare al orașului Aachen

este conferit anual, începând

cu anul 1950, personalităților

publice sau organizațiilor care

s-au remarcat prin implicarea

deosebită în favoarea unității

europene sau a cooperării între

statele membre.

Pe lista laureaților se află

părinții fondatori ai Comunității

Europene, arhitecții Uniunii

Europene moderne și

reprezentanții mișcărilor depresă

comună a Președintelui

României, Klaus Iohannis, cu

Președinta Comisiei Europene,

Ursula von der Leyen, și cu

Prim-ministrul României,

Florin Cîțu, Președintele

Iohannis a declarat:

„Salut anunțul făcut de

doamna von der Leyen despre

Planul Național de Redresare

și Reziliență al României,

care a primit undă verde de

la Comisia Europeană chiar

astăzi. Aprobarea sa reprezintă

un moment simbolic, de

o mare importanță pentru viitorul

țării noastre. Acest Plan

este rezultatul unui dialog intens

cu Comisia Europeană

din ultimele luni, dar și al unui

efort colectiv instituțional fără

precedent. A fost un proces extrem

de laborios, care a presupus

o muncă extraordinară,

sub presiunea timpului, și le

mulțumesc tuturor celor care

au contribuit la elaborarea cu

succes a acestui Plan.

Finalizarea Planului

Național și aprobarea sa de

către Comisie este însă doar

o victorie de etapă. Am făcut

astăzi un pas important către

ceea ce ne propunem să

realizăm în România în anii

următori, dar provocările majore

încep de abia acum. Implementarea

deplină și la timp

a tuturor măsurilor din acest

Plan este esențială. Vreau să

fim foarte bine pregătiți pentru

etapa cea mai importantă – demararea

și mai ales finalizarea

reformelor pe care ni le-am

asumat. Accesând aceste fonduri

puse la dispoziție de către

Uniunea Europeană, putem

schimba România în profunzime,

putem construi o țară așa

cum ne-o dorim.

Planul Național de

Redresare și Reziliență este

un instrument deosebit de

important pentru România,

care ne oferă, pe lângă

fi nanțarea acțiunilor de redresare

economică, resursele

pentru a implementa

investiții și reforme structurale

esențiale pentru dezvoltarea

țării noastre pe termen

mediu și lung. Toate aceste

resurse financiare reprezintă

o oportunitate extraordinară

pentru noi să investim în

construirea de autostrăzi, în

căi ferate, să modernizăm infrastructura

energetică și de

mediu, să dezvoltăm rețeaua

de spitale, să implementăm

programe de digitalizare în

economie, în administrație,

să investim în infrastructura

din educație și din sănătate.

Pandemia de Covid-19

ne-a arătat foarte clar că

vulnerabilitățile din sistemul

de sănătate au implicații

profunde asupra economiei,

asupra încrederii în guverne

și asupra coeziunii sociale.

De aceea, investițiile în sănătate

sunt un pilon definitoriu

al acestui Plan. Spitalul

Universitar de Urgență

București, pe care l-am vizitat

acum împreună cu doamna

Președintă von der Leyen,

este un exemplu edificator

al contribuției pe care fondurile

europene o aduc la

modernizarea infrastructurii

spitalicești din România.

Prin folosirea acestor fonduri,

pacienții vor benefi cia

de îngrijire de calitate și de

cele mai avansate tehnologii

în domeniu.

Acesta este însă doar începutul,

mai este multă muncă

de făcut de aici înainte. Avem o

responsabilitate uriașă pentru

a ne asigura că banii europeni

vor schimba fața României și

vor aduce o viață mai bună

pentru cetățenii noștri. Împreună

cu acest Guvern, am

reușit, iată, să avem acest

Plan aprobat. Domnule primministru,

domnilor miniștri,

domnilor primari și președinți

de consilii județene, vă cer să

faceți o prioritate absolută din

implementarea reformelor și

a investițiilor prevăzute în


și Reziliență!

Este o șansă pe care nu

avem voie să o ratăm - șansa

de a face economia României

mai performantă, mai sustenabilă

și mai bine pregătită

pentru orice criză care mai

poate apărea. Este șansa de

a lăsa generațiilor viitoare o

Românie profund modernizată.

Rămân un partener implicat

al acestei guvernări care

își propune să dezvolte țara

noastră și, împreună, și, cu

sprijinul Comisiei Europene,

al Președintei von der Leyen,

vom mobiliza mediul de afaceri,

toate autoritățile locale

și centrale, astfel încât


și Reziliență să fie un succes

major pentru România.”

Președintelui Iohannis i se va decerna Premiul internațional

„Carol cel Mare” al orașului Aachen - Germania

Potrivit unui comunicat al

Administrației Prezidențiale,

sâmbătă, 2 octombrie 2021, la

Aachen, Republica Federală

Germania, Președintelui

României, Klaus Iohannis,

i se va decerna Premiul

internațional Carol cel Mare

al orașului Aachen - Pentru

unitatea Europei.

Comitetul director al

Premiului Carol cel Mare a

decis să acorde Președintelui

Klaus Iohannis premiul pentru

anul 2020 ca recunoaștere

a meritelor în ceea ce privește

„conducerea României pe o traiectorie

pro-europeană, bazată

pe valorile statului de drept”,

pentru „eforturile depuse pentru

consolidarea Uniunii Europene

mocratice din Europa Centrală

și de Est. De asemenea, printre

personalitățile marcante

care au primit acest premiu se

numără și Winston Churchill,

Henry Kissinger, Václav

Havel, Jean- Claude Juncker,

Angela Merkel, Donald Tusk,

Herman Van Rompuy, Martin

Schulz, Papa Francisc, Simone

Veil, regele Juan Carlos al

Spaniei și Papa Ioan Paul al

II-lea, care a primit în 2004

singurul Premiu Extraordinar

„Carol cel Mare” acordat până

în prezent. Ultimii doi laureați

au fost Președintele Republicii

Franceze, Emmanuel Macron,

în 2018, și secretarul general al

Organizației Națiunilor Unite,

António Guterres, în 2019.

06 OCTOMBRIE

2021

Eveniment

Ministrul afacerilor externe

Bogdan Aurescu a avut joi, 30

septembrie 2021, la Madrid,

consultări politice cu omologul

spaniol, José Manuel

Albares Bueno, cu prilejul

vizitei oficiale realizate în

Regatului Spaniei în contextul

aniversării, în acest an, a 140

de ani de relații diplomatice

dintre cele două state.

În cadrul discuțiilor, care

au fost substanțiale și deschise,

ministrul Bogdan

Aurescu a apreciat nivelul

excelent al relației bilaterale

de Parteneriat Strategic dintre

România și Regatul Spaniei

și a exprimat susținerea de-

plină a părții române pentru

dezvoltarea și aprofundarea

cooperării la nivel politic, economic,

sectorial, cultural și al

legăturilor umane. Ministrul

român al afacerilor externe

a evidențiat, totodată, faptul

că dialogul politic dintre cele

două state este unul dinamic,

contactele fiind frecvente și de

substanță. În acest context, l-a

invitat pe omologul spaniol să

efectueze o vizită la București

pentru continuarea dialogului

politic, invitație acceptată cu

plăcere de ministrul Albares.

În plan economic, ministrul

Bogdan Aurescu a subliniat

că, în ciuda impactului

Întâlnire la nivel înalt

la Madrid

negativ pe care pandemia de

coronavirus l-a avut asupra

volumului schimburilor comerciale

bilaterale în 2020,

evoluțiile pentru 2021 sunt

îmbucurătoare. Astfel, la 30

iunie 2021, volumul schimburilor

comerciale bilaterale

a fost de aproape 2,4 miliarde

euro, în creștere cu aproximativ

40% față de perioada similară

a anului trecut. În ceea ce

privește investițiile, a salutat

o prezență consistentă a companiilor

spaniole în România,

dar și faptul că există și numeroase

companii spaniole, în

special micro-întreprinderi și

IMM-uri, create de antreprenori

români în Spania.

Demnitarul român a amintit,

de asemenea, contribuția

importantă pe care comunitatea

românească din Spania o

aduce la dezvoltarea economică

și socială a societății gazdă.

A exprimat aprecieri pentru

sprijinul pe care autoritățile

spaniole îl acordă pentru buna

integrare a cetățenilor români

care aleg să se stabilească în

Regatul Spaniei. A reiterat, în

context, așteptările comunității

române legate de reglementarea

de către autoritățile spaniole

a dublei cetățenii, și anume,

posibilitatea de a-și păstra

cetățenia română, dacă doresc

să o obțină pe cea spaniolă.

Cei doi miniștri au convenit să

continue dialogul pe acest dosar,

a cărui importanță pentru

comunitatea românească este

conștientizată de partea spaniolă,

în vederea identificării

unei soluții.

Ministrul Aurescu a

evidențiat importanta componentă

culturală a relației dintre

România și Spania și faptul că

aniversarea relației bilaterale a

fost marcată, pe întreg parcursul

anului în curs, de o serie

de evenimente culturale și de

diplomație publică, culminând

cu inaugurarea expoziției


România. Rădăcini dacice și

romane”, la Muzeul Național

din Madrid, una dintre cele

mai importante expoziții de

arheologie românești de peste

hotare, pe care a inaugurat-o,

alături de ministrul Albares,

cu prilejul acestei vizite.

A exprimat, totodată,

mulțumirea față de susținerea

acordată de autoritățile spaniole

pentru promovarea cursurilor

de limba, cultura și

civilizația română în școli și

a salutat existența lectoratelor

de limba română în sistemul

universitar spaniol.

Ministrul român al afacerilor

externe a punctat, de asemenea,

interesul României de

a obține rezultate concrete în

contextul Conferinței privind

viitorul Europei, un proces

susținut atât de România, cât şi

de Spania, cele două ţări fiind

puternic angajate în consolidarea

proiectului european. Cei

doi miniștri au abordat, de asemenea,

și dosarul migrație și

azil, fiind subliniată importanța

solidarității la nivel european,

respectiv necesitatea identificării

unei soluții privind un

mecanism flexibil, cuprinzător

și echilibrat, care să țină seama

de interesele tuturor statelor

membre interesate.

În ceea ce privește cooperarea

la nivel multilateral, ministrul

Aurescu a evidențiat

importanța acordată de

Guvernul României aderării la

Organizația pentru Cooperare

și Dezvoltare Economică

(OCDE) și a mulțumit omologului

spaniol pentru susținerea,

de către Spania, a candidaturii

României, reiterată și în cadrul

discuțiilor de astăzi.

În finalul întâlnirii, cei doi

miniștri au lansat un album

aniversar bilingv dedicat celor

140 de ani de relații diplomatice

dintre România și

Regatul Spaniei, iar ministrul

Aurescu a transmis omologului

său întregul filatelic emis

de Romfilatelia cu prilejul

aniversării celor 140 de relații

diplomatice.

Ministrul Bogdan Aurescu a inaugurat expoziția „Tezaure

arheologice din România. Rădăcini dacice și romane”

Ministrul afacerilor externe

Bogdan Aurescu a inaugurat

joi, 30 septembrie

2021, alături de omologul

său spaniol, ministrul afacerilor

externe José Manuel

Albares Bueno, expoziția


România. Rădăcini dacice

și romane”, la Muzeul

Național de Arheologie

din Madrid, cu ocazia vizitei

în Regatul Spaniei.

La eveniment au mai participat

Bogdan Gheorghiu,

ministrul român al culturii,

Miquel Iceta, ministrul

spaniol al culturii și

Sergiu Nistor, consilier

prezidențial al Președintelui

României, alături de directorii

Muzeului Național de

Istorie a României și respectiv

al Muzeului Național de

Arheologie al Spaniei.

Expoziția, realizată prin

colaborarea apropiată dintre

Ministerul Afacerilor

Externe, Ministerul Culturii,

Muzeul Național de Istorie

a României, cu sprijinul

Ministerul Apărării Naționale

și al autorităților spaniole,

constituie un moment deosebit

de important al diplomației

publice și culturale din acest

an, și se bucură de Înaltul

Patronaj al Președintelui

României, Klaus Iohannis,

și al Majestății Sale, Regele

Felipe al VI-lea al Spaniei.

Expoziția reunește 838

de artefacte de excepție de

la 40 de instituții române

și 4 spaniole și urmărește

evoluția istorică a teritoriului

României actuale pe o

perioadă de peste o mie de

ani (sec. VIII î.Hr. - sec. VII

d.Hr). Ea va putea fi vizitată,

în mod gratuit, în perioada

1 octombrie 2021 – 27

februarie 2022, la Muzeul

Național de Arheologie din

Madrid. Printre piesele arheologice

cele mai valoroase

se numără: Coiful de aur de

la Coțofenești, Rhyton-ul de

la Poroina Mare, Brățările

dacice din aur și Șarpele

Glykon.

La eveniment au mai participat

Bogdan Gheorghiu,

ministrul român al culturii,

Miquel Iceta, ministrul

spaniol al culturii și

Sergiu Nistor, consilier

prezidențial al Președintelui

României, alături de directorii

Muzeului Național de

Istorie a României și respectiv

al Muzeului Național de

Arheologie al Spaniei.

Sursa: MAE

Cumpărarea unui imobil pas cu pas

Din ce în ce mai mulți

cetățeni români își pun problema

cumpărării unui imobil pe

teritoriul Spaniei, din dorința

de a investi într-o proprietate

și de a nu mai plăti chirie. În

articolul de luna aceasta voi expune

câteva elemente pe care

trebuie să le cunoașteți la cumpărarea

unui imobil, la ce trebuie

să fiți atenți când solicitați

un împrumut ipotecar și cum

trebuie să procedați pentru a

avea un contract avantajos.

În general, primul contact

cu imobilul care vă poate

interesa se realizează prin

intermediul agenției imobiliare,

care vă poate fi de ajutor

sau vă poate pune probleme

dacă nu sunteți atenți. La

vizita imobilului una dintre

întrebările importante trebuie

să fie: ce comision percepe

agenția și dacă acest comision

îl încasează de la vânzător sau

de la cumpărător, pentru a ști

dacă la prețul imobilului trebuie

să adăugați și comisionul

agenției. În general, comisioanele

agențiilor variază de la

2 % (doi la sută) la 6% (șase

la sută) plus TVA din valoarea

imobilului, care poate fi

încasat de la vânzător sau de

la cumpărător.

Recomandăm negocierea

acestui comision, în măsura

în care se poate. Majoritatea

agențiilor oferă și serviciul de

obținere a finanțării de 100%

(sută la sută), însă trebuie să

aveți în vedere că aceste forme

de finanțare în general vor

avea dobânzi mai mari decât

finanțarea directă la bancă și

obligă cumpărătorul să aleagă

o formă de finanțare cu ei, neputând

alege o altă formă de

finanțare în cazul în care este

nemulțumit de ofertele făcute.

Dacă v-a plăcut imobilul

vizitat, următorul pas este

achitarea unui avans pentru

rezervarea imobilului. Majoritatea

agențiilor imobiliare

solicită un semnal (sumă de

bani pentru a face o ofertă),

în general de 1% (unu la sută)

din valoarea imobilului, pentru

a transmite oferta dvs. către

vânzător. Dacă vânzătorul nu

acceptă oferta, această sumă

va fi înapoiată. Dacă acceptă

prețul oferit de dvs., acea

sumă de bani rămâne în contul

avansului pe care v-a trebui

să îl achitați pentru a rezerva

imobilul. Avansul ajunge în

general la 10% (zece la sută)

din valoarea imobilului. Pentru

ambele sume veți încheia

un precontract cu agenția imobiliară

pe care trebuie să îl citiți

cu multă atenție pentru a evita

surprize neplăcute.

Tot în acest moment se recomandă

să solicitați extrasul

de fișă cadastrală a imobilului

de la Registrul proprietății

pentru a verifica proprietarii și

dacă există datorii în sarcina

imobilului (de exemplu ipotecă

în favoarea unei bănci sau

alte datorii ale proprietarilor)

sau puteți cere această fișă

agenției imobiliare. Tot în acest

moment trebuie să verificați și

dacă nu există sume viitoare de

plătit la Asociația de proprietari

(derramas) – vânzătorul poate

fi la zi cu plățile, însă pot exista

sume a căror plată se face

periodic (de exemplu pentru

instalarea unui lift).

Trebuie să aveți în vedere

faptul că banca oferă în general

un împrumut de 70-80% din

valoarea imobilului, însă valoarea

imobilului de care este

interesată banca nu întotdeauna

coincide cu prețul de vânzare,

ci cu prețul de evaluare. Prețul

de evaluare este stabilit de către

un evaluator și voi detalia în

mai târziu ce posibilități aveți

aici, însă fac mențiune pentru

deosebita importanță pe care o

are această valoare în contractul

de avans pe care îl încheiați

cu agenția imobiliară.

Dumneavoastră vă angajați

să cumpărați cu un anumit

preț, valoare de care depinde

cuantumul împrumutului ipotecar.

Banca vă oferă doar 80%

din valoarea stabilită de evaluator,

care poate fi mai mică decât

valoarea pe care o plătiți în

realitate. Așadar, poate exista o

diferență care depășește 20%

din valoarea apartamentului,

diferență pe care dacă nu o

aveți în vedere, poate duce la

eșecul tranzacției și pierderea

avansului.

Așadar se recomandă, în

cazul în care în contractul pe

care îl încheiați cu agenția

imobiliară nu există această

prevedere, să solicitați introducerea

unei clauze privind

posibilitatea retragerii dvs.

din vânzare în cazul în care

evaluarea nu atinge prețul de

vânzare și banca nu vă acceptă

împrumutul. Consecințele retragerii

după plata avansului

pot fi, în funcție de prevederile

pactate în contractul semnat,

pentru cumpărător - pierderea

avansului achitat; pentru vânzător

(pentru că există și cazuri

în care vânzătorul se retrage)

– plata dublului avansului

achitat de către cumpărător,

dacă s-a stabilit aplicarea prevederilor

art. 1454 din Codul

civil spaniol.

Deci, trebuie citite cu

atenție clauzele precontractului

pentru a evita posibile

surprize neplăcute. În acest

contract se stabilește de obicei

și un termen de încheiere

a tranzacției, în general de trei

luni, termen în care va trebui

să încheiați contractul de vânzare-cumpărare

și de împrumut

ipotecar.

Dacă nu v-ați interesat înainte,

cu precontractul, extrasul

Juridic OCTOMBRIE

2021 07

de fișă cadastrală a imobilului

de la Registrul proprietății și

documentele privind veniturile

dvs. (contract de muncă și

fluturași de salariu dacă sunteți

angajați sau declarațiile trimestriale

și anuale dacă sunteți persoană

fizică autorizată), eventual

și extras al contului bancar

pe ultimele trei luni, mergeți

la băncile care vă interesează

unde puteți solicita acordarea

și o simulare a împrumutului

ipotecar.

Aici trebuie să decideți dacă

doriți o ipotecă cu dobândă

variabilă sau o ipotecă cu dobândă

fixă. Dobânda variabilă

poate fi aparent mai avantajoasă

pentru că depinde de valori

economice care în momentul

de față sunt foarte mici, însă

oferă nesiguranță peste ani

pentru că nu se poate cunoaște

cu certitudine încotro se va îndrepta

economia, dobânda fixă

în schimb oferă o valoare fixă

pe care o veți achita și peste ani

de zile, indiferent de fluctuația

pieței economice.

Veți avea două valori pe

care trebuie să le înțelegeți pentru

a putea decide în cunoștință

de cauză cu ce bancă doriți să

încheiați contractul de împrumut

ipotecar și anume: TIN

(tasa interés nominal), care

este dobânda efectivă care se

va aplica împrumutului dvs.

și în baza căruia se simulează

rata lunară în euro și TAE (tasa

anual equivalente), o formulă

machiavelică care vine să ne

arate care ar fi în procente

cheltuielile pe care le vom

avea efectiv cu tranzacția ipotecară

(care include TIN și alte

cheltuieli cum ar fi comision de

deschidere etc.).

Așadar pentru a compara

oferta băncilor fie ne uităm la

TAE – procentul să fie cât mai

mic, fie mai ușor, ne uităm la

TIN – dobânda să fie cât mai

mică. Inclusiv în cazul ipotecilor

cu dobândă fixă, veți observa

la TIN un minim și un

maxim care depinde de niște

condiții pe care trebuie să le

îndepliniți. Aceste condiții vă

pot aduce bonificații la dobânda

efectiv aplicată ratei și se

calculează anual.

De exemplu: dacă dobânda

maximă este de 1,95%,

îndeplinind condițiile privind

bonificațiile cum ar fi primirea

salariului în contul bancar

deschis la această bancă, utilizarea

cardului de trei ori în

ultimele trei luni, contractarea

unei asigurări de viață sau/și de

incendii etc. cu banca, vă poate

aduce o bonificație în dobânda

aplicată de maxim 1% (unu la

sută), dobânda efectivă aplicată

fiind de 0,95%.

Oferta bancară va mai include

clauzele contractuale,

precum și cheltuielile estimate

privind acordarea împrumutului.

Dvs. veți suporta cheltuielile

de evaluare a imobilului,

de registru al proprietății, de

notariat, de impozit și cele

încasate de firma de gestiune

pentru înscrierea contractului

de vânzare cumpărare, iar

banca va suporta cheltuielile

aferente înscrierii contractului

de împrumut ipotecar.

Când ați decis banca cu

care veți merge în continuare,

urmează evaluarea imobilului.

Evaluarea se va realiza de

către un evaluator autorizat,

ales de către dvs. sau de către

bancă. Dacă aveți nedumeriri

în privința valorii imobilului

ce urmează a fi evaluat, vă

recomandăm să contactați

dvs. evaluatori autorizați care

să efectueze evaluarea la valoarea

pe care o veți achita

efectiv, însă trebuie să aveți

în vedere faptul că evaluatorii

sunt independenți și la vizita

efectivă a imobilului pot ajunge

la alte valori.

În cazul în care evaluarea

ajunge la prețul pe care îl veți

achita sau îl depășește, nu

veți avea nicio problema cu

acordarea împrumutul ipotecar

solicitat. În cazul în care

valoarea evaluării este mai

mică, puteți solicita o reevaluare,

însă nu vă asigură că

banca o va accepta. În orice

caz, trebuie să țineți cont de

faptul că valoarea împrumutului

ipotecar depinde de valoarea

evaluării și nu de prețul

pe care dvs. îl plătiți efectiv.

În continuare trebuie să

stabiliți data efectivă a semnării

contractelor (dată care trebuie

să se încadreze în termenul

stabilit în precontract) și să

alegeți notarul cu care doriți să

încheiați tranzacția. Banca trebuie

să vă ofere o serie de documente

cu cel puțin zece zile

naturale înaintea semnării efective

a contractelor, documente

de o deosebită importanță care

vor cuprinde clauzele contractuale

pe larg a contractului de

împrumut ipotecar.

Aceste documente sunt:

FEIN (Ficha europea de información

normalizada) – care

include o simulare a împrumutului

precum și multe alte

caracteristici ale contractului,

FIPRE (Ficha de Información

Precontractual) - care conține

descrierea produsului oferit de

bancă, FiAE (Ficha de advertencias

estandarizadas) – care

conține avertizările cele mai

importante privind cheltuielile

cu împrumutul, Formular

privind dreptul la solicitarea

lămuririlor necesare din partea

notarului, Fișă privind cheltuielile

asociate contractului de

împrumut și forma de repartizare

a acestora, Fișă privind

obligativitatea asigurării de daune

a imobilului. Toate aceste

documente trebuie studiate cu

deosebită atenție, iar în cazul

în care nu vă descurcați, vă recomand

să consultați un avocat

care să vă explice ce semnați.

Înainte de semnarea efectivă

a contractului trebuie să

vă prezentați la notar pentru

realizarea unui test impus de

lege, prin care notarul va verifica

dacă semnați în cunoștință

de cauză. Întrebările se referă

la produsul bancar ales – contractul

de împrumut ipotecar,

și se greșește cel mai des la

consecințele neplății împrumutului.

Trebuie să cunoașteți

faptul că în caz de neplată veți

răspunde cu toate bunurile

prezente și viitoare pentru acoperirea

datoriilor, datorii care

pot depăși valoarea imobilului

(pentru că se adaugă dobânzi,

cheltuieli de judecată sau poate

pentru că valoarea imobilului

a scăzut).

Pentru a încheia într-o notă

optimistă, odată cu semnarea

contractelor de vânzare cumpărare

și de împrumut ipotecar,

dacă părțile nu au stabilit altfel,

se oferă posesia și se predau

cheile imobilului pentru a vă

bucura de casă.

Autor: Avocat Ioana

Bratuleanu (Madrid) Colaborator

voluntar la Occidentul

R omânesc

Avocat ICAM specializat în

Drept internațional

Telefon: 642.308.360, E-mail:

secretaria@ brilawabogados.

es

08 OCTOMBRIE

2021

La 18 ani nu demult

împliniți, Bea este dublă campioană

europeană la tir cu arcul

și deține numeroase alte titluri

naționale și internaționale.

Subțire, blondă, frumoasă,

delicată – dacă o vezi pe stradă

nu zici că îmblânzește un

arc cu săgeți pe care le trimite

drept la țintă! De șapte ani

însă, Beatrice Miklos (Bea)

practică acest sport și a ajuns

la un nivel de performanță

de excepție. Drumul ei duce,

fără îndoială, către Jocurile

O limpice.

Bea este din Vulcan,

județul Hunedoara – adică

din Valea Jiului, o regiune

considerată exclusiv minieră

și vitregită de condiții

pentru performanță în alte

domenii. Dar, în vreme ce

adolescenții de aici își ocupă

timpul cu pasiuni poate

mai „obișnuite”, Beatrice se

antrenează minim trei ore pe

zi, șase zile din șapte, pentru

ca zborul săgeților ei să

țintească (cel puțin) o viitoare

medalie olimpică. Este

legitimată la Clubul Sportiv

Municipal Deva, cu baza de

antrenament la Aninoasa, în

Valea Jiului.

La cele mai recente

Campionate Europene de

Field din Porec (Croația),

desfășurate între 3 și 12 septembrie,

Federația Română

de Tir cu Arcul a obținut,

prin sportivele sale, primele

două titluri de campioane

europene din istoria tirului

cu arcul din România (la

individual olimpic junioare

și echipe junioare). De asemenea,

s-au mai obținut o

medalie de argint și una de

bronz. Medaliata cu aur a fost

Beatrice Miklos, ea făcând

totodată parte și din echipa

feminină de junioare, alături

de colegele ei Andreea Albu

și Elena Topliceanu, echipă

care a câștigat și ea aurul. În

ciuda performanței istorice

pentru acest sport în România,

mass-media naționale au

ales să ignore rezultatul și să

nu scrie despre acest succes.

Dar pentru Beatrice lucrurile

nu se vor opri aici.

În prezent, ea este în clasa

a XII-a la Liceul Tehnologic

Mihai Viteazul Vulcan, profil

filologie. Îi place să iasă cu

prietenii, când are vreme ori

să se uite la seriale thriller,

polițiste, de spionaj, politice,

cu armată („tot ce nu e,

teoretic, considerat feminin”,

râde ea). Îi place beletristica

polițistă, mai cu seamă

Agatha Christie. Își dorește

să ajungă la Facultatea de

Psihologie și să practice psihologia

sportivă.

Camelia Jula: Cum ai început

să tragi cu arcul?

Beatrice Miklos: Era cam

prin 2014, iar fratele meu mai

mare Edi deja practica tir cu

arcul. Eu mereu mergeam cu

el, dar eram un simplu spectator.

Apoi la un moment dat

am încercat și eu să trag, am

tras o dată să văd cum e, am

uitat de el o perioadă, a fost

ca o joacă, la început. De la

un moment dat însă am început

să mă țin serios de treaba

asta.

Camelia Jula: Care a fost

acel moment, mai exact?

Beatrice Miklos: A fost o

întâmplare, era vorba de un

concurs care se ținea chiar aici

în zona noastră, la Aninoasa

și am fost împinsă de la spate

de tatăl meu, de fratele meu,

de antrenorii de acolo – hai

și tu, hai și tu – și... am mers.

Am tras atunci la categoria de

copii – începători, dar mi-a

plăcut atmosfera de concurs.

Erau mulți concurenți, arcuri

colorate, ținte... Cred că asta

mi-a plăcut cel mai mult, la

acel moment și, treptat, am

început să îi dedic acestui

sport tot mai mult timp, de la

un antrenament pe săptămână

(inițial) am crescut gradual.

Acum fac și două antrenamente

pe zi uneori. Când sunt

acasă, fac un antrenament pe

zi timp de șase zile din șapte,

iar când suntem în cantonamente

centralizate, două pe

zi. Cam trei ore fiecare, plus

înviorare de dimineață.

Camelia Jula: Ce înseamnă

mai exact acest antrenament?

Beatrice Miklos: Când

sunt acasă, fac antrenamentul

după școală (după-masa),

iar acesta include mai

multe aspecte: antrenament

de forță, la sală, unde antrenăm

mușchii specifi ci,

respectiv de tehnică, unde

efectiv tragem cu arcul la

țintă și lucrăm la postură.

Când suntem în cantonament,

e mult mai bine organizat,

pentru că doar asta

facem toată ziua. Dimineața

ieșim la alergare, facem cardio,

apoi luăm micul-dejun,

facem primul antrenament,

în funcție de etapa de pregătire

în care suntem. Spre

exemplu, dacă urmează

imediat un concurs, nu putem

forța prea tare, ca să nu

declanșăm febră musculară

sau alte probleme, așadar

antrenamentul nu e mereu la

fel. Prânz, odihnă, al doilea

antrenament și cam asta e

ziua de cantonament.

Camelia Jula: Tu ești

foarte subțirică, cum reușești

să stăpânești arcul? Și ai

nevoie de o dietă anume, ca

alți sportivi sau nu contează

foarte mult acest aspect?

Beatrice Miklos: Suntem

un sport norocos, nu contează

atât de mult kilogramele

sau fizicul, dar da, încercăm

să mâncăm echilibrat și, în

general, să mâncăm, pentru

a avea de unde să ne tragem

energia. Eu stăpânesc arcul

prin foarte multă pregătire

fizică și tehnică. Am fost la

nutriționiști, la insistențele

antrenorului, am făcut analize,

orice, doar ca să mă

îngraș, dar pur și simplu nu

mi-a ieșit! Așa că lucrez cu ce

am. Am un arc mai slab decât

în mod normal, dar o tehnică

bună pe un arc mai slab tot va

propulsa săgețile în locul potrivit.

Cât despre dietă... mie

îmi place foarte mult mâncarea

gătită, de acasă, mâncarea

mea preferată sunt ficățeii în

sos de ceapă și vin, îmi place

ciorba rădăuțeană, ca desert,

laptele de pasăre. Mănânc și

fast-food sau pizza, dar, dacă

ar fi să aleg, aș alege mereu o

supă de la mama!

Camelia Jula: Tirul cu

arcul este și un sport al

minții, care presupune o

foarte bună concentrare.

Cum îți pregătești mintea

pentru competiție și în

competiție?

Beatrice Miklos: Noi la

club sau federație nu avem

psiholog, ne-ar prinde foarte

bine, dar nu este, așa că în-

Interviu

„Tirul cu arcul nu mi-a schimbat

cercăm fiecare să ne pregătim

pe cât putem noi singuri,

cu familia, cu antrenorul,

din orice sursă reușim. Eu,

înainte de competiție, încerc

să mă bucur de moment, de

faptul că sunt acolo, că am

oportunitatea să concurez,

fără să pun prea multă presiune

pe mine la nivel conștient,

pentru că subconștient ea

oricum există. Iar în timpul

tragerii încerc să îmi induc

starea de gol mental, în care

nu mă gândesc la absolut

nimic și las instinctele să

lucreze. Da, sunt o persoană

emotivă, sunt sensibilă, dar

controlul emoțiilor vine în

timp. La primul meci, e normal

ca oricine să aibă emoții,

dar cu cât ai mai multe meciuri

și competiții în spate, te

obișnuiești cu senzația și îți

controlezi bătăile inimii.

Camelia Jula: Există o

conexiune între tine și arc,

partenerul tău în acest sport?

Și ce fel de arc utilizezi?

Beatrice Miklos: Pentru

a lucra la potențialul maxim,

arcurile se schimbă

periodic. Nu rămânem prea

mult cu același arc, așa că

nu putem vorbi de o conexiune

așa profundă pe cât ar

părea. Dar există o anumită

relație, pentru că noi ne putem

personaliza cât de cât

arcul: putem alege culoarea

sau să îl accesorizăm puțin

(cât să nu influențeze buna

funcționare) și îți dă o stare

de bine când ai un arc frumos,

care e pe placul tău,

în culoarea ta preferată... Îți

place să îl ții lângă tine! Cât

despre tipurile de arc și ce

utilizez eu, aici vorbim de

trei tipuri: Olimpic (cel cu

care trag eu), Compound,

care se folosește și la vânătoare

(cu lupă în sistemul

de ochire și scripeți care

rețin tensiunea din arc ca

să nu o simți, de asta este

și mai precis acest tip) și

arcul Barebow, așa-numit

tradițional, fără sistem de

ochire, fără sistem de stabilizare,

doar arcul, coarda

și săgeata. Eu am tras dintotdeauna

cu arcul olimpic

și aici voi rămâne, e

competiția cea mai mare,

e cel mai performant, cu el

ajungi la Olimpiadă.

viața, ci a devenit viața mea!”

Interviu OCTOMBRIE

2021 09

Camelia Jula: La câte

competiții ai participat până

acum și care îți sunt cele mai

dragi reușite?

Beatrice Miklos: Nu știu

numărul exact de competiții

la care am participat, cred că

la nivel național sunt peste

o sută. Practic, eu am început

acest sport chiar printrun

concurs! Am 15 titluri de

campioană națională, doar la

individual, nu le număr și pe

cele pe echipe. Am 11 medalii

internaționale, de când am intrat

în lotul național de cadeți și

juniori (sub 21 de ani juniorii,

sub 18 ani cadeții). Eu aveam

cam 13 – 14 ani când am intrat

în lot. Din 2019 sunt în lotul de

seniori, care teoretic ar trebui

să însemne peste 21 de ani, dar

eu aveam aproape 16 ani când

m-au luat. Printre cele mai importante

medalii se numără,

desigur, cele 11 internaționale,

iar ultimele două (cele mai

recente) îmi sunt cele mai

aproape de suflet, pentru că

sunt medalii de campioană

europeană – nu e doar medalia

la individual, ci și cea cu

echipa de fete. De asemenea,

calificarea la Jocurile Europei

de la Minsk s-a ținut la noi la

București; nu știu câtă lume

știe asta, dar cu un an înainte

de Olimpiadă se ține o mini-

Olimpiadă pe continent, care

se numește Jocurile Europei.

Acum doi ani, ele s-au ținut în

Belarus, iar acolo calificarea e

la nivel internațional. Eu am

câștigat turneul de calificare,

am obținut loc-cotă pentru

România și tot eu am și reprezentat

țara noastră acolo,

așa că și medalia de acolo îmi

aduce multă bucurie.

Camelia Jula: Ce îți place

cel mai mult la acest sport?

Beatrice Miklos: Cel mai

mult îmi place complexitatea

sa, de care aproape nimeni

nu își dă seama. Pare simplu:

Ce faci? Tragi cu arcul!

Nimeni nu realizează cât de

fizic e, de fapt, cât de mental

și emoțional deopotrivă. De

asemenea, îmi place imprevizibilul

acestui sport. La noi,

vremea ne influențează foarte

mult, poate să fie ploaie,

vânt, noi stăm și tragem. Dar

un vânt de zeci de kilometri

pe oră influențează, evident,

zborul săgeților.

Camelia Jula: Și ce faci

când ai o astfel de provocare,

cum te adaptezi?

Beatrice Miklos: Subiectul

cu vântul pentru mine e sensibil,

pentru că eu am un arc

considerabil mai slab decât al

oponenților mei din alte țări

– asta e, sunt micuță, nu pot

să am cel mai puternic arc de

pe teren, evident. Vântul îmi

influențează și mai tare zborul

săgeții, în aceste condiții. Așa

că pe parcursul anilor m-am

obișnuit să mă adaptez la

situație și nu mai ochesc în mijlocul

țintei (la noi se numește

ochire cu corecție): dacă vântul

bate din dreapta înspre stânga,

eu o să ochesc la dreapta de

centru, ca să anticipez faptul

că vântul îmi va duce săgeata

spre stânga.

Camelia Jula: Care au fost

cele mai mari provocări pentru

tine în practicarea acestui

sport?

Beatrice Miklos: Sunt

două și ambele țin de acceptare.

În primul rând, să accept

că nu sunt o adolescentă

ca oricare alta și nu o să pot

să fac ce fac alte persoane de

vârsta mea, pentru că am ales

să nu am atât de mult timp

liber. Iar în al doilea rând,

să accept că sunt un simplu

sportiv și că, de multe ori,

chiar dacă mie lucrurile nu

mi se par corecte, nu am ce

să fac decât să îmi fac treaba

de sportiv. Niciodată nu m-am

plâns de condițiile în care ne

antrenăm, deși, spre exemplu,

pe timp de iarnă, ne antrenăm

într-o sală în care antrenorii

noștri fac focul în sobă, ca

să ne încălzim, spațiul e mic,

nu încăpem toți, mergem pe

ture... Dar eu aleg să nu văd

asta ca o problemă, știu că

e loc de mai bine, dar acum

astea sunt condițiile. Cel mai

greu mi-a fost să accept că

susținerea nu vine întotdeauna

de unde ar trebui să vină,

ci poate din locuri neașteptate,

deci cred că oamenii au fost

cea mai mare provocare pentru

mine. Ei m-au dezamăgit

cel mai mult.

Camelia Jula: Familia

însă a fost mereu alături de

tine, chiar implicată în mod

direct...

Beatrice Miklos: Da,

părinții mei mă susțin amândoi

în mod egal, dar diferit.

Tata mă susține activ, e mereu

acolo, mă duce la antrenamente,

mă ajută cu echipamentul,

e parte din echipă.

Mama mă ajută de acasă, mă

susține emoțional, alege să nu

fie cu mine la competiții ca să

nu îmi transmită și emoțiile ei,

că... nu am nevoie de emoții

în plus!

Camelia Jula: Care sunt

costurile practicării acestui

sport?

Beatrice Miklos (zâmbește):

Aici îl las pe tata să

vină cu datele concrete. (În

discuție intervine Zoli, tatăl

lui Beatrice): Echipamentul

cu care trage Bea acum se

ridică undeva la peste 3.000

de euro. Dar nu poate trage

zece ani cu același echipament,

tehnologia avansează

și dacă nu ții pasul cu ea,

nu ai nici rezultate. În limita

posibilităților Federației, putem

spune că suntem încă un

caz fericit (și ea, și colegi din

lotul național au primit echipament

de ultimă generație de

la Federație, de la Comitetul

Olimpic). Asta înseamnă

foarte mult, căci dacă trebuia

să susținem noi... nu știu dacă

reușeam chiar la acest nivel.

Dar pe lângă echipament sunt

alte costuri. Bea face naveta

zilnic la antrenament 30 de kilometri.

Nu avem în localitate

înțelegere și susținere pentru

o bază sportivă de pregătire

pentru tir cu arcul, deși ne-am

oferit voluntari (unii dintre

noi, părinții) pentru a ajuta

un astfel de proiect. Însă un

lucru bun a fost că în ultimul

timp au avut multe cantonamente,

susținute de Federație,

de Comitetul Olimpic, iar rezultatele

se văd. Una e să te

antrenezi o dată pe zi, după ce

vii de la școală, cu diverse alte

probleme în minte, alta e să

fii în cantonament, concentrat

doar pe ce ai de făcut acolo.

Camelia Jula: Cum s-ar

putea îmbunătăți și mai mult

situația?

Zoli Miklos: În ultimii

doi ani chiar s-a simțit o

îmbunătățire, sportivii au început

să primească indemnizații

de la club; chiar dacă sunt

mici, copiii se bucură de ele.

Federația a preluat baza de la

Aninoasa și se face o reparație

capitală acolo, sperăm ca în

curând să avem cantonamente

aici. Premise sunt să fie mai

bine, dar depinde și de ce se

întâmplă cu clasa politică, că

la noi... vine un ministru, vede,

promite, ajungi să faci proiecte

și când să le pui în practică,

ministrul e schimbat și o iei de

la capăt. E păcat că la nivel de

începători copiii încă folosesc

arcuri, săgeți învechite, pe care

nu le mai folosesc cei care sunt

la nivel de performanță. Și

asta cu siguranță le afectează

rezultatele. Or, o investiție în

echipament mai nou, mai modern,

ar da alte șanse multor

altor copii doritori să practice

acest sport. Ceea ce mi se pare

mie cel mai trist însă este că ei

își sacrifică tinerețea și timpul

pentru a obține rezultate, iar

alții nu văd lucrul acesta.

Camelia Jula: Bea, cum

ți-a schimbat ție viața tirul cu

arcul?

Beatrice Miklos: Tirul cu

arcul nu mi-a schimbat viața, ci

a devenit viața mea. Este epicentrul

universului meu, totul

se învârte în jurul lui. Dacă mă

cheamă cineva să ies undeva,

verific când am antrenament.

Dacă plănuim o vacanță cu

familia, o facem în funcție de

sezonul de competiții. Dacă iau

un medicament, primul lucru la

care mă uit e să nu fie considerat

dopaj.

Camelia Jula: Timp liber

mai ai, și pentru alte activități?

Sau totul e dedicat calificării

la Olimpiadă, dacă acesta e

planul de viitor?

Beatrice Miklos (râde):

Nu prea am timp liber! Dar în

măsura în care pot îmi place

să încerc lucruri noi, mi-am

luat brevet de scuba diving,

am fost cu parapanta, schiez...

Am încercat și să învăț să

cânt la chitară, dar am simțit

că nu e pentru mine. Am realizat

că mă atrage mai mult

partea sportivă. Cât privește

calificarea la Olimpiadă, nu

știu dacă e un plan de viitor,

că nu depinde numai de mine,

dar mi-aș dori, ca orice sportiv,

să mă calific. Voi participa la

competițiile de calificare, cu

siguranță. Anul acesta însă

mă axez în principal pe studii,

vreau să merg la Facultatea

de Psihologie, ca să pot profesa

apoi psihologie sportivă.

Vreau să fac și școala de antrenori

de tir cu arcul. Știu cât

de mare nevoie am avut și am

eu de consiliere psihologică în

acest sport și vreau să fiu eu,

pentru alții, ceea ce eu nu am

avut.

Un interviu de Camelia

Jula, în exclusivitate pentru

Occidentul Românesc

Foto: arhiva personală

Beatrice, Zoli și Dana Miklos

10 OCTOMBRIE

2021

Într-o poveste

Fără veste, intrați și într-o poveste. Așa, fără vorbe

prea multe, unul după altul, cu mine în frunte.

Luați-o pe poarta asta pe care scrie: ,,A fost doar

odată, ca niciodată”, care ne așteaptă desferecată.

I-am spus portarului că aveți treabă pe-aici,

fiindcă voi sunteți cei doisprezece pitici. De fapt,

sunteți paisprezece (dacă-o să observe, doi dintre

voi spuneți: „Suntem rezerve”). Și mai spuneți

că sunteți în căutarea Zânei Zânelor, furată de-un

zmeu din greșeală, crezând că e cine știe ce procopseală.

Atenție! Aici la fiecare pas te poți întâlni cu primejdia

nas în nas. Uite, parcă ne-ar fi auzit, un balaur

s-a și ivit. Unul, două, trei, patru... are capete

șapte. Numai ca să le numeri, pierzi o zi și-o noapte.

Ca scamatorul suflă foc pe nări. Dacă aș avea

la mine țigări, i-aș ieși în întâmpinare, suflând și

eu dintr-o țigare. L-aș învălui cu fumul, n-ar mai

vedea nimic și noi ne-am lua drumul. Dar așa, fuga

a rămas ultima noastră salvare.

Luați-o voi înainte, că mie mi-e că fug prea tare.

E pe urmele noastre, care de frică s-au făcut stele

verzi și albastre. Mirela, aruncă tu acum o gresie,

să nu-și facă balaurul cine știe ce impresie. Să știe

și el că noi l-am citit pe Ispirescu Petre și știm că

apar munți înalți, numai dacă arunci în urmă cu

niște pietre.

Priviți-i acum, he, he, he! Munții au răsărit și-n

vârful lor sunt oi care behăie. Ce mari sunt, bată-i

vina! Eu nu i-aș sări nici cu prăjina. Dar balaurul –

cu el te pui? Ar mai sări peste înca un munte, dar

nu-i. Nu mai rămâne decât să azvârl eu plușul de

pantofi, nedespărțitul meu pluș, să se facă în urmă

un mare ghețuș! Va aluneca pe el și va cădea. Ha,

ha, ha, dacă-o să-și spargă măcar un cap tot e ceva.

Mi s-a părut, ori 1-a trecut și n-a căzut? E lângă noi,

cum bine vedem.

Opriți-vă, n-are niciun rost să mai fugim când nu

mai putem. Balaurul s-a oprit și el, la un pas. De

ce-o fi strâmbând din nas? Zice:

– Hei, voi sunteți din povestea Merele de aur?

Răsuflăm ușurați.

– Bată-te să te bată de balaur! Povestea Merelor

de aur e pe aleea cealaltă, frățioare. N-ai văzut

tăblița indicatoare? În concluzie, bine c-a fost o

confuzie.

Și uite-așa mergi și mergi... Zi de vară, zăpușeală.

Nici tu, troleibuze, care alunecă pe ațe, nici tu, bunici,

să te ia în brațe. Până când... ce sclipește acolo

în depărtare? Un palat la care nu te poți uita decât

cu ochelari de soare. De altfel, în față se află și

trei stejari, în care sunt agățați tot felul de ochelari.

Puneți-vă pe nas sticlele astea colorate – cred că

nu-i vreuna lipsă – afumate ca pentru o mare eclipsă.

Uite și-un copac ceva mai măricel. Vă dau voie

să vă suiți în el. Cât mai sus, care mai de care, poate

vedeți ce urmează-n continuare.

Pagina copiilor

Unde fugim de acasă?

de Marin Sorescu

Gâștele în afară de pericol

– Urmează să prindem o veveriță, strigă Radu,

pornind din vârful unui copac după ea, călare pe-o

nuia.

– Ba, palatul, țipă Mirela, cred că n-ai uitat de

palatul acela pe care ne-ai pus să-l căutăm în depărtare

cu ochelari de soare.

Eu tocmai ațipisem, că era mult somn acolo pe

câmpie, poate unde la fiecare pas întâlneai o pernă

din puf de păpădie. Of, că nici nu poți să te mai

odihnești cu copiii ăștia, care-ar sta toată ziua-n

povești! Hai, pornim spre palat, gata, aici la rădăcina

copacului, adunarea! Și să facem mai întâi numărătoarea.

Că nu-i mare lucru să se ascundă vreunul

dintre voi ca o buburuză, sub o frunză.

Cu cât ne apropiem de palat, auzim tot mai

tare un zgomot ciudat. Parcă unui copil de zmeu,

fără nicio jucărie, îi face bunicul său mizerie. De

fapt, sunt ușile palatului care vorbesc între ele prin

scârțâituri, urlând ca dintr-o mie de guri. Dăm buzna-năuntru

și încă de la intrare începem să căutăm

zmeul c-o lumânare. S-au împuținat zmeii, dragii

mei, în poveștile vechi te-mpiedicai la fiecare pas

de ei. Era ușor să fii atunci Făt-Frumos, nici nu mă

mir, cu așa chilipir! Eu zic să ieșim, să fugim repede

de aici, până nu asurzim. Nu poate fi nimeni,

într-un palat ca ăsta nu rezistă nici măcar mătușile,

fiindcă scârțâie îngrozitor ușile. Așa, iată-ne din

nou la soare, să suflăm în lumânare. Fiind o lumânare

focul ăsta mai marele, să-l căutăm pe zmeu cu

soarele.

Pe la mijlocul poveștii – cred și eu – obosești șinaintezi

tot mai greu. Faci un pas și trebuie să-l faci

tot tu și pe celălalt. Noroc că mergem acum pe ciuperci,

care sunt atât de dese, încât par asfalt. Simțiți,

Pagină și selecție realizate de: Letiția Coza

măi copii, și voi cum crește drumul sub noi? Asta

se vede după pietre și după furnici, care rămân tot

mai mici. La început pe mine aproape că m-acoperea

iarba, acum, uite, ating norii cu barba. Am ajuns

lângă un lac, adânc ca o scorbură de copac.

Pe mal stau gâștele, unele numai în piciorul

stâng, și plâng.

– De ce plângeți, întrebăm un gânsac, singurul,

dintre toți, care are și moț.

– Cum să nu ne jelim, când uite ce pățim? Vecinele

noastre, țațele rațele, ne-au lăsat pe drumuri:

au mințit într-una până ne-au înghețat apa, de-au

făcut-o cuburi. Sunt două zile de când stăm aici pe

mal și nu putem să ne scăldăm. Că în gheață nu poți

nici măcar să te uzi, darmite să te scufunzi. Ne-am

da măcar de-a săniușul, dar, una, nu ne șade, două,

ce ne facem de labe? Că dacă pe gheață le tocim,

într-o săptămână le isprăvim. Și n-o să mai avem

cu ce cutreiera poienele, doar labele nu ne cresc în

fiecare primăvară ca pantofii voștri sau ca, nouă,

penele. Deci, cum să nu plângem, copii dumneavoastră,

când închiși în această situație nu putem

sări pe nicio fereastră?

Văzând noi ce mare jale, am ajuns la concluzia

că gâștele trebuie ajutate și nicidecum mâncate.

Dacă apa se face bocnă la o minciună de rață, ea tot

c-o minciună se dezgheață. Asta a fost părerea lui

Radu, firește, care în privința minciunilor știe el ce

vorbește. Dar eu, în timpul ăsta numai ce mă aplec

și montez pe o ramură de salcie un bec. L-am aprins

ziua, amiază-mare, și lacul a-nceput să se dezghețe,

crezând că e soare. Gâștele, ga, ga, ga! huștiuluc, în

apă într-o clipă. Gânsacul mi-a mulțumit, dându-mi

o pană dintr-o aripă. Când n-o să mai știi ce să mai

spui – zice – când te va ajunge năpasta, uită-te o

dată la pana asta.

Educaţie şi cultură OCTOMBRIE

2021 11

Dan Caragea (Portugalia)

Critic literar, publicist, eseist,

critic de artă, critic de teatru și

traducător român. Este lusitanist,

specialist în psihologie și

lingvistică computațională. Din

2011, Senior Editor în cadrul

redacției Occidentul Românesc,

iar din 2019, redactor-șef.

Astăzi prezentăm a treia

parte din Dicționarul Urban,

adaptat nevoilor noastre. Așa

cum spunem, varianta online

românească a acestuia, rezultată

din colaborări nespecializate,

este destul de eclectică,

conține sensuri figurate,

cuvinte deja intrate în limbă,

termeni de argou, mai vechi

sau recenți, formațiuni având

la bază engleză, englezisme

etc. O clasă specială este a

termenilor obsceni, foarte

frecvenți în limba necultivată.

O imagine, fie și simulată,

ne-o putem face din unele

scrieri erotice publicate, de

pe site-urile dedicate sau din

limba folosită „fără perdea”

pe rețelele sociale.

Limbajul sexualității este

plin astăzi de exprimări în

engleză (cuvinte și expresii),

alternând cu formularea

neaoșă. Din materialele la

care am avut acces, se poate

vedea că exprimarea în engleză

pare de un rang mai

elevat, e mai „fină”, cea în

română fiind socotită mai

„urâtă”, mai „trivială”.

Studiile pe aceste teme

sunt însă destul de modeste,

mai ales dacă ne raportăm

la magnitudinea fenomenului

și la faptul că este vorba

de cuvinte care ar trebui să

aparțină vocabularului fundamental.

O pudibonderie

fără noimă în chestiuni de

limbă planeză asupra cercetării

și repertoriilor lexicografice

de la noi. O situație

oarecum inversă față de limba

vorbită azi în majoritatea

mediilor sociale, dar pe care

lingviștii se fac că nu o aud.

Să detaliem.

Este vorba de cuvinte

licențioase, obscene, vulgare,

triviale, tabuuri lingvistice.

Adevărul este că a existat

până nu demult, în cultura

noastră oficială, o barieră de

netrecut. Chiar și literatura și

jurnalismul au fost obligate

să „mascheze” grafiile nepermise

prin celebrele puncte

de suspensie. Ne referim cu

osebire, la trei cuvinte neacceptate

în dicționare până în

secolul al XXI-lea.

Al. Graur mărturisea în

Limba noastră cea de toate zilele (10)

RĂTĂCIT PRINTRE TINERI (III)

Încercare asupra fondului

principal lexical al limbii române,

din 1954: „Procentul

cuvintelor de origine latină

ar fi fost ușor sporit (cam cu

6-7 la mie), dacă aș fi inserat

câteva cuvinte pe care bunacuviință

m-a oprit de a le

nota și care sunt aproape fără

excepție de origine latină”.

Așadar „buna-cuviință”,

cu irizările ei comuniste, a tabuizat

aceste cuvinte, chiar în

discutarea fondului principal

al limbii noastre! Sper că nu

se va deduce de aici că ignor

normele de decență socială

sau că aș fi apologetul unui

limbaj licențios. Dar știința

e știință!

Un termen de argou, ca

„muie”, nu este tratat convenabil

decât de MDA:

muie sf [At: BL II, 174 /

V: mâie, moi s / Pl: (rar) mui

/ E: rrm mui] (Arg) 1 Gură.

2 (Îe) A duce cu ~ia A face

promisiuni înșelătoare Si:

a amăgi, a înșela. 3 (Îae)

A duce cu vorba. 4-5 (D.

bărbați; îe) A da ~ (A invita

o femeie să practice sau) a

practica sexul oral. 6 (Și îe

a da ~) Invitație la sex oral

adresată unei persoane indiferent

de sex, cu intenția de

a jigni, de a înjosi. 7 Gest

făcut prin ridicarea degetului

cel mai lung de la mână

și strângerea celorlalte patru,

eventual orientându-l în

direcția gurii, cu semnificația

de muie (4-6). 8-9 (Rar; îe) A

da ~ la statuie A sfida (lumea

în general sau) simbolurile ei

consacrate.

Sensurile 1-3 sunt, de

fapt, folosiri argotice nepeiorative,

echivalente cu fl eanca,

mecla. Îl găsim atestat,

de exemplu, în romanul lui

Mihai Drumeș, Elevul Dima

dintr-a șaptea (1946): „Nu

cred că Jim Blacke ne-a dus

cu muia...” Sensurile 4-9

sunt create în română, cu

omisiunea prepoziție „în”

sau folosirea prepoziției

„la”, după modelul a (o) da

în gură, a (o) lua în gură.

„De-a lungul anilor, am

ajuns să cred că o muie mișto

e ceva ce se presupune că știi

să faci, dar n-am simțit niciodată

că stăpânesc foarte bine

acest capitol.” (https://www.

vice.com/ro/article/eznnv4/

cum-m-am-straduit-sa-midepasesc-teama-de-sexoral-368)

De la acest cuvânt de origine

țigănească, avem și derivatul

muist, -ă, înregistrate

de Dicționarul de argou,

2007:

muist, muiști s. m. (peior.)

1. bărbat care practică contactul

sexual oral (cuniliția).

2. informator al poliției.

Notă. Dicționarul Urban

adaogă sensul: „Persoana neserioasă

sau antipatică, care

displace”

muistă, muiste s. f. (peior.)

femeie care practică contactul

sexual oral (felația).

„Ce muist ești, a spus

Alexei râzând. Sper că n-o

să scrii în articol că am zis

că ești muist.” (Bogdan

Răileanu, Teoria apropierii,

Editura Humanitas,

București, 2019)

„S-a uitat în urmă, apoi a

continuat, tot pe un ton strigat,

dar și șoptit în același

timp : — Cel mai mișto e

să te căsătorești cu o muistă.”

(Radu Mihai, Sebastian,

ceilalți și-un câine, Editura

Polirom, Iași-București,

2014)

O altă familie este găoază,

găozar. În acest caz, nu

mai este vorba de un termen

de argou (cuvântul de bază),

ci de unul vechi, absent din

DEX, dar tratat de MDA

(2010):

găoază sf [At: ANON.

CAR. / V: ~oz sn, ns găvo~,

glo~ / P: gă-oa~ / Pl: ~ze / E:

nct] (Pop) 1 Anus. 2 Gaură. 3

Vagin. 4 Cloacă.

„M-am apropiat și l-am

mângâiat pe bucile goale

apoi i-am dat ața de pe găoază

la o parte și i-am băgat 2

degete în cur cât mai adânc.”

(https://www.wattpad.com/

amp/827162281)

Pentru găozar, apelăm la

Dicționarul de argou (2007):

găozar, găozari, s. m. 1.

om lipsit de personalitate /

influențabil / molâu. 2. homosexual.

„Traian Băsescu, aflat în

urmă cu zece ani la sediul

SRI, a folosit cuvântul găozar

pentru a-l eticheta pe un

ziarist.” (Evz.ro, 07.10.2016)

Poponar este, de asemenea,

un termen mai vechi

pentru homosexual:

poponar, poponari s. m.

(vulg., peior.) homosexual.

„La un poponar totul trebuie

să aibă legătură cu sexul

anal sau oral.” (Cațavencii,

19.11.2012)

În fine, termenul curvă,

cuvânt vechi, care apare

în primele noastre texte

bisericești:

curvă [At: COD. VOR.

121/14 / E: vsl куръва]

(Pop) 1-2 sf, a (În morala

creștină) (Femeie) care

întreține relații sexuale în

afara unei căsătorii oficiate

de biserică Si: curvăreață

(3-4) Cf curvar (1-2). 3-4

sf, a Prostituată. 5-6 sf, a

Adulteră. 7-8 sf, a Curtezană

(2). 9 sf Termen injurios

(adresat și bărbaților). 10 sf

(Fig) Om cu două fețe Și:

cutră. 11-12 sf, a (Pan; d.

bărbați) Homosexual. 13 sf

(În morala țărănească) Femeie

care destramă o familie

prin întreținerea de relații

sexuale cu bărbatul căsătorit,

prin intrigi, seducere etc. 14

sf (Reg; îcs) ~va-n-târg Joc

de copii nedefinit mai îndeaproape.

15 sf (Om; reg)

Pescar de mare (Larus leucocephalus).

16-17 sf, a (Pex;

d. obiecte de genul feminin)

Ticăloasă. 18 a (Reg; îs)

Fasole ~ve Soi de fasole cu

boabe jumătate roșii și jumătate

albe.

„Dar oricum nu conta, că

pentru el am fost curvă oricum.

Mă îmbrăcam ca o curvă,

mă machiam ca o curvă,

până și felul în care pășeam

era de curvă.”, ( Petronela

Rotar, Orbi, Editura Herg

Benet, București, 2019)

Să trecem acum la cercetarea

unei alte părți a

Dicționarului Urban. Așa

cum am mai precizat, am

operat modificări la materialul

oferit de dicționar și am

căutat să atestăm pe cât posibil

termenii glosați.

pandaimos, s.n.

Închisoare, pușcărie.

Din țig. phandlimos (var.

phanglimos), acțiunea de a

lega sau a fi legat; legătură,

(din phàndel = a lega).

„Reiese că nu avem o

mare osebire între bizutările

(bizutajurile, n.n.) din armată

și cele din pandaimos,

decât că la deținuți cazurile

de violență sexuală sunt

mai frecvente și mai crude.”

(Luca Pițu, Eros, Doxa &

Logos, Institutul European,

București, 1995, p. 103)

papacioacă, s.f.

1. Gură (V. Dicționarul

de argou, 2007) 2. Sex oral,

felație. 3. Femeie de moravuri

ușoare. 4. A face o ~, a

masturba.

Dicționarul Urban reține

și varianta papacioc, cu sensul

de gură.

Ambele forme sunt și antroponime.

Aici avem de-a face cu o

„interpretare” a unui cuvânt

mai vechi, înțeles eronat, ca

format din verbul a păpa și

cioc, -oacă, cu sensul figurat

de gură. Iată articolul din

MDA (2010):

papacioc, ~oacă [At:

LUC. VI, 449 / V: (fam) ~ancioacă

sf / Pl: ~oci, ~oace /

E: nct] 1 a (Reg; d. oameni)

Urât. 2 a (Reg; d. oameni)

Urâcios. 3 sf (Fam; dep; îf

papancioacă) Epitet pentru o

persoană îmbrăcată ridicol. 4

sm (Reg) Epitet pentru un om

șiret și mucalit. 5 sn (Reg)

Rachiu. 6 sn (Reg) Pahar cu

rachiu.

„Nu știu alții cum sunt,

dar eu, când îi văd și-i aud pe

Dragnea, Tăriceanu și Dăncilă

(plus celelalte rebuturi

acolite), mi-amintesc de-o

chestie irefutabilă, similară

legii gravitației: nu există o

papacioacă[i] mai zdravănă,

mai sinistră, decât o guvernare

PSD-ALDE.” (https://psnews.ro/despre-

papacioacacreanga-si-psd-224857/)

„«Bagă tare! Poate-o prindem.»

«Păpușica aia cu dinți

de lapte? Papacioaca lu’ tata,

mânca-mi-ai sexul, lasă-mi

mie pațachina, o bag eu cu

botu’n p..lă!»” (Un Cristian,

Morții mă-tii, Casa de Pariuri

Literare, București, 2016)

pelaspatologie, s.f.

„Știința” raporturilor sexuale

făcute pe la spate.

Din „pe la spate”+ =logie.

„Mă, voi vă cultivați la

universitatea Andrișană, și

ieșiți cu mastere în futurologie,

sexologie, oralogie sau

pelaspatologie; studiați numai

seral-nocturn, de nu mai

rămâne vlagă-n voi la meciurile

pe care le jucați în silă.”

(Click!, 26.07.2010)

piropopircăniță, s.f.

Organ genital feminin.

Notă. Unele persoane

afirmă pe Internet că

piropopircănița este o pasăre

mică. Nu am putut însă să o

identific.

Nu apare în niciun

dicționar al limbii române.

„Când să-și dea

vesmintele jos, m-a trăsnit

un miros neplăcut de

piropopircăniță”. (https://

nimfomane.com/forum/

topic/92573-0753750140/ )

pleampă, s.m.f. și adj.

Prostovan, mocofan, tăntălău.

Nu apare în niciun

dicționar al limbii române.

„Râd ca pleampa, a pagubă.

Plec. Din lene nu alimentez,

mai aveam benzină

sigur pana la Trier.” (https://

jurnalul23.rssing.com/

chan-6251249/all_p2.html)

12 OCTOMBRIE

2021

Campania de excelență a

românilor din diaspora derulată

de publicația Occidentul

Românesc vă face cunoștință,

în ediția lunii octombrie,

cu Ciprian Manea, specialist

în industria IT, stabilit în

Finlanda de 20 de ani, care a

înființat în România Asociația

unPi pentru Școlari (www.

unpi.ro) ca să îi ajute pe copiii

români din familii defavorizate

să învețe programare.

Ciprian este din Târgoviște;

a început să învețe programare

încă din liceu (unde era la clasa

de informatică), apoi a urmat

Facultatea de Automatică și

Calculatoare de la Politehnica

din București. Era încă adolescent

când i-a creat tatălui

său un program de contabilitate,

ca să îi ușureze munca.

Ulterior, a lucrat în primele

firme de internet service

provider din România. Când

ocazia i s-a ivit să plece în

Finlanda, la un loc de muncă

mult mai bun, a luat avionul

și a plecat. Este căsătorit și are

două fete (una de 13 ani, una

de 15 ani). Sincer, la obiect

și deschis, cu simțul umorului,

Ciprian mărturisește că

pasiunea lui din prezent este

să se învețe pe sine ce să îi

învețe pe alții (mai exact, pe

copii), după vorba care spune

„învață-i pe copiii tăi cât mai

devreme ce ai învățat tu mai

târziu în viață”.

Asociația pe care a

înființat-o în România (unPi)

a pornit de la o idee simplă: să

îi învețe programare pe copiii

care nu își permit cursuri sau

calculatoare, oferindu-le un tip

de calculator mic, Raspberry

Pi (model inventat în Marea

Britanie special pentru a fi

utilizat în scop educațional).

Aceste calculatoare se pot conecta,

spre exemplu, direct la

televizor și, astfel, copiii pot

participa la cursurile online.

În urmă cu doi ani, înainte

de a crea asociația, a trimis

e-mailuri către 65 foști colegi

de serviciu (majoritatea aflați

cu locurile de muncă în afara

României) și, cu ajutorul

donațiilor primite de la cei

care au răspuns apelului său,

a reușit să ofere 18 calculatoare,

în prima fază. În prezent,

numărul calculatoarelor donate

s-a ridicat la 30. Cursurile

sunt lunare și se concentrează

pe limbaje de programare

complementare școlii (cum ar

fi Scratch sau Golang).

Scopul demersului lui

Ciprian este simplu: vrea să

îi ajute pe acești copii să se

ajute pe ei și să își ajute totodată

familiile. IT-ul este unul

din puținele domenii în care

contează ce știi să faci, nu

dacă ai o diplomă. Inclusiv

marii giganți IT au renunțat

la a mai cere diplome de facultate

dacă vrei să lucrezi

pentru ei și se uită mai ales

Campania de excelenţă

„Învață-i pe copiii tăi cât mai devreme

la ce știe fiecare aplicant să

facă. În paralel cu faptul că

îi învață programare pe copiii

români, Ciprian încearcă să

le dezvolte și spiritul antreprenorial,

în așa fel încât la

momentul la care vor ieși pe

piața muncii aceștia să aibă

inclusiv curajul lansării unei

afaceri proprii.

Camelia Jula: Când ați

plecat în Finlanda și de ce

tocmai acolo?

Ciprian Manea: Aici a

zburat avionul! (râde cu poftă).

Am plecat în 2000 pentru

că așa a fost conjunctura.

Cred că Finlanda m-a ales pe

mine și mai puțin eu pe ea. Nu

mă gândeam să emigrez, dar

în drum spre facultate să-mi

ridic diploma am descoperit

că aproximativ jumătate din

colegii cu care m-am întâlnit

în sens invers plecau – fie la

Paris, fie la Berlin sau în alte

părți. Până să ajung să îmi iau

diploma, deja mă întrebam:

stau sau plec? Acasă deja

știam ce mă poate aștepta.

Camelia Jula: Și oferta de

plecare cum a venit?

Ciprian Manea: Oferta a

venit de la Nokia (adică din

Helsinki), la recomandarea

primului meu șef de la prima

firmă care m-a angajat. Am

avut norocul unui prim job la

care am avut libertatea să facem

ce vrem la muncă, aspect

care și-a cam pus amprenta pe

cariera mea ulterioară. Așa că

mă, limbă, societate)?

Ciprian Manea: Clima

a fost cea mai ușoară: când

mergi la muncă e beznă (am

început să lucrez acolo în ianuarie

2001), când te întorci

de la muncă e beznă, mai ai

și tu timp să programezi, că și

așa nu are rost să mergi (prin

beznă) nicăieri. Limba nu o

vorbesc, vorbim doar engleza

(și română, acasă). Profesional

a fost cel mai „greu”:

în 2001 – 2004, Nokia era

firma perfectă: toți dornici să

ajute, buni camarazi, vârste

diferite, personalități diferite,

naționalități diferite, acolo am

avut primul coleg cu deficiențe

de vorbire, primul coleg în

scaun cu rotile... Șefa diviziei

ne știa pe toți cei 300 și ceva

de angajați ai ei după numele

preferat sau folosit între prieteni.

O vreme demult apusă.

Lucrurile s-au mai schimbat

de atunci.

Camelia Jula: Care au fost

și au rămas lucrurile care vă

plac cel mai mult în patria

adoptivă?

Ciprian Manea (zâmbește):

Abia aștept să scăpăm

de interdicția asta pe timp de

Covid cu distanța între persoane

de 2 metri ca să revenim la

standardul finlandez de 5 metri!

Ok, acum serios vorbind,

îmi place foarte mult aici aerul

curat, îmi plac nopțile lungi și

albastre (un albastru greu de

explicat în cuvinte, care apare

când soarele încă nu a apus),

îmi place faptul că avem acces

la Marea Baltică, păduri sunt

peste tot, parcuri în centru. Nu

am mașină și nici nu am nevoie,

aici îți poți regla ceasul

după autobuze.

Camelia Jula: Care a

fost parcursul profesional în

Finlanda?

Ciprian Manea: Am făcut

mai tot timpul același tip de

meserie: system engineering,

sub diverse titluri. Ăsta e un

soi de „te asiguri că totul (va)

merge bine, mai bei o cafea,

mai citești o carte”.

Camelia Jula: Asociația

unPi (www.unpi.ro), proiectul

prin care deschideți orizontul

copiilor români către

atunci când m-a întrebat dacă

nu vreau să merg la Nokia,

am spus da, cum ziceam mai

înainte, acasă știam deja ce mă

așteaptă.

Camelia Jula: Reacția familiei

care a fost?

Ciprian Manea: Trăiam

deja de cinci ani în București,

au fost ok să merg la interviu,

lacrimile au fost la plecare.

Camelia Jula: Cum a fost

adaptarea la noua patrie (clilumea

programării – cum a

luat ființă acest program, cum

ați reușit să îl dezvoltați și câți

copii beneficiază acum de el?

Ciprian Manea: În prezent

avem în jur de 30 – 35 de familii

beneficiare și o activitate

relaxată, fluctuantă. Prioritatea

juniorilor este școala (clasică),

odihna, familia, socializare

cu prietenii, joacă și apoi

unPi (când au timp). Ne-am

dorit să îi lăsăm pe ei să fie

interesați să facă, să învețe, ca

să aibă motivație. Noi nu putem

face minuni dacă ei nu au

dorința de a învăța. Cât despre

geneza proiectului... Dacă

mă întrebai pe mine, Ciprian,

dacă aș fi făcut voluntariat

înainte de 2019 (anul când am

fondat unPi), ți-aș fi răspuns:

contribui ori am contribuit la

Crucea Roșie (pentru proiecte

în Africa), dar din păcate nu

am timp pentru altceva. Ce

s-a schimbat în 2019? În primăvara

lui 2019 am realizat

că se pot schimba destine cu

ajutorul tehnologiei. Sincer,

viziunea inițială a fost cu totul

alta, dar am conștientizat relativ

repede că acea viziune este

imposibil de atins; asemenea

unui ogor, care dacă nu a fost

desțelenit și arat în prealabil,

nu va permite niciodată ideii

tale să prindă rădăcini. Da,

unul din bunicii mei a fost

țăran. Cel mai important sfat

al lui: „Nu-ți alege agricultura

drept profesie, e o muncă

foarte grea, niciodată nu ești

total sigur de recoltă”. Și uite

că, metafizic, tot la agricultură

am ajuns. Așadar secretul

nostru este faptul că schimbăm

destine. Fără nicio urmă

de îndoială. Nu la trecut, nu la

viitor. La prezent.

Campania de excelenţă OCTOMBRIE

2021 13

ce ai învățat tu mai târziu în viață!”

Camelia Jula: Cum se

pot alătura voluntari misiunii

unPi?

Concurs unPi

Ciprian Manea: UnPi

este locul unde faci ce vrei

la muncă. Oferim voluntarilor

autonomie – fac ce vor,

când vor, dacă vor. Ce le

cerem este să fie foarte buni

Asociația unPi și Occidentul Românesc te invită la un concurs inedit:

Câștigă un calculator unPi pentru copilul tău!

Ghicește unde este realizată fotografia cu Ciprian Manea,

inițiatorul și fondatorul Asociației unPi pentru Școlari (poza este

făcută în Spania) și trimite locul geografi c despre care crezi

că e corect printr-un SMS pe numărul de telefon al asociației:

+358406640059.

Prețul unui mesaj este de 9 eurocenți (mesaj internațional).

Asociația va răspunde DOAR câștigătorului, care va fi persoana

care a oferit răspunsul cel mai apropiat de realitate. Câștigătorul

va primi ca donație un calculator Raspberry Pi pentru copilul său,

care, astfel, va putea participa la cursurile gratuite de programare

oferite de Asociația unPi.

Perioada de derulare a concursului este:

1 octombrie - 1 decembrie 2021.

și serioși în ceea ce își asumă

că fac. Dacă se apucă de

ceva, vreau să fie dus la capăt

perfect. Suntem cu toții „nomazi

digitali”, toată lumea

lucrează remote (de dinainte

ca termenii aceștia să ajungă

o modă). Fiecare voluntar își

poate alege specificul muncii

– fie ceva la care deja e

foarte bun, fie ceva la care

ar vrea să devină foarte bun.

Orice voluntar poate învăța

și el programare (un motto

drag mie este: „Dacă vrei

să înțelegi un subiect foarte

bine, încearcă să-l predai

sau explici și unui copil”).

De asemenea, oferim recomandări

în rețeaua noastră

de conexiuni pentru cei care

caută un job, spre exemplu.

Există și serie de beneficii

tangibile, cum le-am numit

noi, pentru voluntari, de la

licență anuală antivirus la o

licență educațională pentru

a învăța programare folosind

medii profesionale de dezvoltare

sau licență Windows

10 Professional pentru stații

de lucru. Ce nu oferim este

sprijin financiar (nici pentru

beneficiari, nici pentru

voluntari), dar un voluntar

care aduce un contract de

sponsorizare, spre exemplu,

poate beneficia legal, în baza

unui contract, de comisionul

aferent acestuia.

Camelia Jula: Care sunt

planurile de viitor pentru

Asociația unPi și câți voluntari

sunt acum în echipă?

Ciprian Manea: Planurile

sunt multe, dar le (și ne)

adaptăm pe parcurs, pe măsură

ce învățăm despre noi

posibilități. Spre exemplu,

un lucru recent învățat a

fost să nu mai aplicăm niciodată

la granturi oferite

în România. Experiența cu

acest tip de aplicații în țară a

fost teribilă, sincer, mai ales

comparată cu experiența

aplicării pentru granturi

din alte țări, unde comunicarea

e mult mai deschisă

și mai normală. Suntem

cinci voluntari în prezent

și așteptăm în continuare

în special pasionații de IT

alături de noi. Sper să ajungem

la un moment în timp,

în existența organizației,

când să ne autofi nanțăm,

cu ajutorul voluntarilor și al

soluțiilor software create la

#unPi. Și încă un lucru care

trebuie spus: toți cei 18 donatori

inițiali sunt membri

de onoare cu drept de vot

în asociație, în consiliul director.

Camelia Jula: Cum ați

găsit familiile beneficiare?

Ciprian Manea: Recrutarea

inițial a fost puțin

problematică. Apoi am aflat

de Proiectul Merito care premiază

profesorii foarte buni

și prin ei am reușit să ajungem

la unii dintre copii, iar

alți beneficiari au venit prin

Școala 9, în urma unui articol.

În timp, vreau să ajung

la un sistem prin care copiii

beneficiari să recomande alți

copii interesați de a învăța

programare, să îi aducă în

proiectul unPi. Dorința mea

este să le fac cursuri cât

mai clare și mai simple, din

care să învețe ceva concret

chiar în jumătate de oră.

Și părinții sunt implicați în

acest proces de învățare de

la distanță, pentru că și ei au

responsabilitatea evoluției

copiilor lor (pornind de la

faptul că ei decid cât timp

petrece copilul în fața calculatorului).

De menționat că

40% din beneficiarii noștri

sunt fete, restul băieți, așa că

vreau să fac cursurile interesante

și din perspectiva lor,

a fetelor.

Camelia Jula: Între job,

familie, asociație... mai rămâne

timp liber pentru hobby-uri,

lecturi etc.?

Ciprian Manea: Nu am

alte pasiuni în afară de calculator!

(râde). Bun, revenind

în registrul serios, n-am avut

multă vreme decât curiozitate

față de lucruri, persoane

(interesante), poate istorie

și câteva cărți, din cămara

bunicului, găsite în timp ce

căutăm magiunul: cărți vechi

de citire, religie, istorie din

anii ’30 (poate și de mai

devreme), roase pe margine

de șoareci, apoi mai târziu:

Cireșarii, Experiența OZN,

Napoleon, DEX și ca tânăr

adult: Teora/SF, limbajul

corpului, ciuma alba, arta

de a negocia, Sun Tzu (arta

războiului). Acum găsesc din

ce în ce mai rar cărți bune de

citit (exceptând pe cele tehnice,

pe care și pe ele le filtrez

foarte bine înainte).

Camelia Jula: Locuri

preferate din România rămase

la suflet, din Finlanda?

Ciprian Manea: Asta

e ușor – toate prin care am

fost. Dar mie dacă-mi place

ceva, admir fără asociere cu

originea sau locul.

A consemnat: Camelia Jula

Foto: arhiva personală

Ciprian Manea

14 OCTOMBRIE

2021

Bucuria lecturii (IV)

Pentru a celebra cei 700 de ani de

la moartea lui Dante Alighieri, în toată

Toscana au avut loc multe evenimente:

expoziții, concerte, lecturi din opera

dantescă, filme. În noaptea dintre 13 și

14 septembrie 1321, Dante Alighieri,

părintele limbii italiene, cel mai mare

poet al Italiei, născut la Florența în 1265,

a murit în exil la Ravenna, fiind alungat

din cetatea natală pe motive politice.

Poet, teolog și filosof, el este autorului

celui mai cunoscut poem, tradus și citit

în lumea întreagă: Divina Comedie.

Pentru a celebra cel de-al șaptelea

centenar al morții sale, la Florența a avut

loc un „maraton” de 24 de ore, în care

s-au citit în limba engleză toate cele 100

de cânturi ale Divinei Comedii. Localitatea

Pisa a găzduit o lectură integrală

și colectivă a celebrei opere. Circa trei

sute de cititori și cititoare au „împrumutat”

vocea lor poemului dantesc, într-o

ștafetă care a implicat întreaga comunitate,

între 7 și 90 de ani, evenimentul

desfășurându-se pe durata a trei zile (11

– 13 septembrie), între orele 20 și 24.

La Florența, Dante a fost celebrat și

prin muzică. Pe data de 13 septembrie

a avut loc concertul dirijat de Maestrul

Riccardo Muti. Programul a inclus

opere de Giuseppe Verdi, Franz Liszt

și, pentru prima dată sub baghetă italiană,

„Purgatoriul” de Tigran Mansurian.

Tot la Florența s-au deschis mai multe

expoziții: de fotografie, de gravură, de

pictură.

Enumerăm câteva dintre acestea: „Călătorie

în regiunea poetului – Toscana

dantescă în fotografii din Arhivele

Alinari, dar și de Massimo Sestini”;

„Dante – poetul etern”, ce include

ilustrația lui Gustave Dorè din 1861,

care este acum digitalizată; „#Dante

PoP, de Sandra Rigali”, expoziție având-

o drept curator pe Alice Traforti – un

omagiu în versiune pop adus celui mai

mare poet italian, văzut mai ales ca un

om al schimbării.

Comuna Pistoia găzduiește o

expoziție de texte foarte rare și extrem

de prețioase referitoare la opera lui

Dante: „Dante Vivo”. La Casentino

se prezintă expoziția „Sub semnul

lui Dante. Casentino în Comedie”. În

„Castello dei Conti Guidi” s-a deschis

programul expozițional „Terre degli

Uffizi”, conceput și realizat de către

faimosul muzeu florentin împreună cu

Fundația CR Firenze.

Expoziția povestește cum figura lui

Dante s-a intersectat cu istoria acestui

loc, Casentino, unde Dante a început

să scrie opera sa cea mai importantă,

nemuritoarea Divina Comedie. Pe

canalul de televiziune Rai Tre s-a putut

urmări filmul documentar „Dante

Confidential”, realizat de Simona Risi,

cu vocea naratorului PIF. Documentarul

cuprinde și interviul cu președintele regiunii

Toscana, Eugenio Giani.

Am semnalat cele mai importante

evenimente care au avut loc în regiunea

Toscana pentru a-l omagia pe Dante la

700 de ani de la moartea sa. Dar marele

poet rămâne viu prin opera sa, care este

tradusă integral și în limba română.

„Cel mai important lucru este să îl citim

pe Dante și să ne lăsăm fermecați de

geniul lui. Cine se simte îmbătat de versurile

lui, l-a înțeles, chiar dacă aceluia

îi rămân încă necunoscute referințele pe

care, de fapt și în fond, numai cei mai

profunzi cunoscători le pot cu adevărat

dezlega și pricepe”, afirmă scriitorul român

Horia Roman Patapievici.

Text de: Letiția Coza – Senior Editor

Occidentul Românesc

Cultură

Paradisul

Cântul XXXIII (fragmentul final)

Mai scurte vorbe voi avea de-acuma

spre-a spune numai ce-mi rămase-n minte,

decât un prunc ce-l mai lăptează muma.

Dar nu c-aspectu-acelei raze sfinte

era mai mult ca simplu-n el mereu

căci el de-a pururi e ce fu nainte,

ci pentru că-ntărindu-mi văzul meu

privind în ea, unica-i aparență

păru schimbată, căci schimbat fui eu:

și-n clara ei și-adânca-i subsistență

văzui trei cercuri în lumina-i vie,

de trei culori și-aceeași continență,

ca-n dublul curcubeu părea să fie

reflexu-n două; foc al treilea, care

egal suflând dintr-ambe ia tărie.

Ce slabă-i vorba pentru-atât de tare

concept! Și cât văzui poți să gândești,

puțin ce-a fost din cât era de mare!

Lumină-n veci, ce numa-n tine-ți ești,

și singură de știi, și-așa știută,

etern știind, surâzi și te iubești!

Rotirea ta, ce-n tine conținută

ca și-un reflex de raze se părea

puțin de mine-n jur când fu văzută,

păru-n culoarea proprie ce-avea

că-n ea al nostru chip îl zugrăvește,

deci și mai adâncit privii în ea.

Precum un geometru s-adâncește

să măsure un cerc și trudă pune

și n-afl-acel principiu ce-i lipsește,

așa fui eu cu nou-aparițiune.

Voiam să văd care-i raportul lor,

cum poate chipu-n cerc să se-mpreune,

dar n-ajungea spre-aceasta propriu-mi zbor,

de n-ar fi fost de-un fulger luminată

puterea mea și-i stinse-avutul dor.

Înaltul vis se rupse-aici deodată;

ci-mi și porni și-al meu și dor și velle,

asemeni roții ce-i egal mișcată,

iubirea care mișcă sori și stele.

Traducere de George Coșbuc

Turism OCTOMBRIE

2021 15

Turda - fruntea gemelor transilvane

Gabriela Căluţiu Sonnenberg

(Spania). Economist, scriitor și

jurnalist, promotor de cultură,

traducător. Senior Editor în cadrul

redacției OR.

„Acum am vrut să dovedesc

tatei că, fără miere şi

fără zahăr, poate omul să trăiască,

dar fără sare nu, d-aia

i-am gătit bucatele fără sare.

Judecați dumneavoastră cu

minte împărătească cine a avut

dreptate.” (Petre Ispirescu,

Sarea în bucate)

„Ia mai bine din sarea de

pe masă și ai să vezi că are

alt gust decât cea marină, pe

care am adus-o cu noi”, așa își

îndemna deunăzi o mămică băiatul,

la masa unei cabane din

munții Făgăraș. Știa ea ce știa,

nu degeaba își luase doctoratul

în chimie la o prestigioasă

universitate din Germania! Pe

mine în schimb m-a dus gândul

imediat la popularitatea

de care se bucură acum sarea

din Himalaia, în special cea

roz. Și m-a mai străfulgerat o

bănuială: nu cumva gustul inegalabil

al mâncărurilor „ca la

mama acasă” își are explicația

în ingredientul banal, pe care

îl ignorăm adesea pe nedrept?

Am pornit așadar pe urmele

sării geme extrase în Ardealul

natal și nu doar mi-am confirmat

bănuiala, ci a am dat peste

conexiuni neașteptate. În fapt,

efectele bogăției acesteia ne-a

marcat destinul ca nație mai

mult decât s-ar crede, reverberând

pe tot continentul. Nu

degeaba a ajuns ea eroină de

basm, nestemata noastră gemă

(cuvântul desemnează pietrele

prețioase translucide). Timp

de mii de ani, a fost sinonimă

cu bogăția, căci în antichitate,

soldații legionari romani – iar

mai târziu și cavalerii teutoni

- își primeau simbria în bulgări

de sare, considerați mai

valoroși decât aurul.

Originea zăcămintelor de

sare din subsolul bazinului

Transilvaniei coboară însă

mult înapoi în trecutul planetei,

dincolo de modesta istorie

a omenirii. Sedimentarea s-a

făcut acum 13,6 – 13,4 milioane

de ani, în bazine marine

care vădesc „ochi” ce pătrund

până la suprafață, prin locuri

prin care s-a exploatat la lumina

zilei. Grație lor, în perioada

ocupației romane a Daciei,

așezări precum Potaissa - Turda

de astăzi - au dobândit un

avânt economic nemaiîntâlnit.

Din păcate, de îndată ce se atingeau

adâncimi de aproximativ

15 metri, puțurile se umpleau

cu apa infiltrată de la suprafață,

obligând muncitorii să abandoneze

mina. Abia mai târziu au

învățat să devieze apa, adâncindu-le.

Extins pe o suprafață de circa

45 km2, cu o circumferință

medie de 250 de metri, „muntele

inversat” de la Turda atinge

în zona sa axială incredibila

grosime de 1200 de metri!

Încercarea de a ne închipui o

atare imensitate ne-a depășit

puterea imaginației, așa că

am pornit într-acolo, dornici

să vedem minunea cu proprii

noștri ochi.

Se cuvine menționat că,

aflându-ne în plin sezon, întreg

arealul era presărat cu turiști.

Judecând după plăcile de înmatriculare

ale sutelor de mașini

aliniate în parcarea modernă și

încăpătoare, întreaga Europă

își dădea întâlnire la punct fix!

Cu atât mai mult merită aplauze

gazdele, care reușesc să

mențină fluiditatea maselor,

în așa fel încât intervalul de

așteptare pe la cozile de intrare

și lifturi se mențin în limite

tolerabile. Discutabil rămâne

doar eternul apel la purtarea

măștii, pe care mulți vizitatori

l-au ignorat cu bună știință,

mizând probabil pe faptul că

vestitul efect curativ al aerului

saturat cu sare din interiorul

obiectivului va avea de bună

seamă grijă să-i vină de hac

virusului care bântuie peste tot.

Noi, preferând paza bună, am

evitat primejdia rea și am purtat

masca pe tot parcursul incursiunii.

Pot spune fără greș că, în

ciuda stratului de stofă interpus,

nu am experimentat nici stări

de panică, nici sufocări. Gustul

sărat al aerului a pătruns foarte

bine și prin filtrul protector.

Și totuși, o întrebare nu ne-a

dat pace: cum se face că așa

de mulți turiști au luat asupra

lor corvoada drumului complicat

spre micuțul orășel prăfuit

din inima Ardealului? Pentru

că - nu e niciun secret - cozile

kilometrice de mașini care se

formează zilnic în zonele de

șantier de la joncțiunile autostrăzilor

neterminate pe granița

dintre județele Alba și Cluj sunt

de-a dreptul înfiorătoare.

N-a durat mult până când

ne-am lămurit de ce ne înfruntam

cu așa puhoi de lume:

Salina Turda este cel mai de

succes proiect turistic actual al

României. Pe bună dreptate.

Nu doar termenul de valabilitate

de o zi a biletului de intrare,

ci și evantaiul activităților de

loisir care stau la dispoziția vizitatorilor

salinei sunt generos

dimensionate. Iar amenajările

din interiorul minelor sunt la

nivelul cel mai înalt, incluzând

grup sanitar, centru de

informare turistică, lifturi și

multe alte lucruri care ne fac

viața mai ușoară. Martoră stă

mama, care a parcurs nestingherită,

cu vârsta ei venerabilă

de 81 de ani, nu doar cele 150

de trepte ale scării de la intrare

(cu înălțime individuală destul

de redusă), ci și sutele de metri

de galerii întortocheate.

Obișnuiți cu aspectul încărcat

al peșterilor de origine

naturală, care stau să se prăvălească

sub bogăția amețitoare

a stalactitelor și stalagmitelor

încremenite în forme și dimensiuni

surprinzătoare, am

fost surprinși să întâlnim o

frumusețe cu nimic mai prejos,

dar de cu totul altă factură.

La Turda, nu stalactitele

sunt protagonistele. Cele de

sare cresc cu o viteză de 2 cm

pe an, dar se rup sub greutatea

proprie de îndată ce ating

lungimea de 3 metri. Există,

ce-i drept, un perete acoperit

de ele pe versantul nordic al

minei Rudolf - vestita cascadă

de sare, declarată monument al

naturii - dar predomină pereții

netezi, șlefuiți la perfecțiune de

mâna omului. În contrast cu ei,

ciorchinii de turiști par simple

mușuroaie de furnici, aruncate

la întâmplare prin imensele

cavități subterane.

Pe lângă dimensiunile hiperbolice

ale stratului de sare,

lucrul care impresionează și

mai mult este puritatea zăcământului.

Greu de crezut

că, în timp ce vizităm salina,

pășim prin sare curată, cu o

concentrație de 99 %. Cu alte

cuvinte, elementul insolubil nu

depășește 0,7 %! De la balustrada

montată în buza prăpastiei

care coboară vertical nu mai

puțin de 112 metri, imaginea

lacului de la baza minei Maria

Tereza, cu insula ei luminată

feeric, pare desprinsă dintr-un

film cu James Bond. Incredibil

cum omul a putut crea ceva

atât de impresionant!

Cum trebuie să se fi simțit

oare minerii-ocneni pe vremuri,

pe când trudeau în întuneric

în aerul rarefiat, tăind

și cărând blocurile de minereu

greu? Atenție: erau ocneni, nu

ocnași, căci în niciuna dintre

salinele Transilvaniei nu s-a

folosit vreodată munca silnică!

Se știe că obișnuiau să se

roage în fața altarului din sare

înainte de a coborî în subteran.

Ne-am întrebat, firește,

ce sume au recompensat acest

efort enorm, închipuindu-ne că

numai un salariu adecvat, care

contrabalansa condițiile grele

de muncă din acest pandant

pământesc al iadului. Surprinzător

însă, „simbria” tăietorilor

de sare era de regulă mai mică

decât cea a unui lucrător zilier

în agricultură...

Versanții laterali se înalță

deasupra capetelor vizitatorilor,

desenând unghiuri drepte,

cu înclinații care contravin legilor

gravitației. Forma de clopot

sau trapez, cu „talpă” largă

a abatajului, opusă orificiului

de deschidere mult mai strâmt

din tavan, creează o senzație

de disconfort. Dacă pentru

anumite afecțiuni respiratorii,

cura de aer saturat cu sare este

recomandată în mod expres,

celor cu angoase sau boli cronice

de diverse naturi le stă mai

bine... acasă.

Celor sănătoși, în schimb,

le surâde o largă paletă de

activități de agrement, pe care

le pot desfășura după pofta

inimii, în timp ce inspiră aerul

cu valențe terapeutice. Se

poate întreprinde, de exemplu,

o plimbare cu barca pe lacul

subteran, dar se poate și citi

în liniște o carte, sau naviga în

internet (accesul la rețea este

gratuit pentru toată lumea).

Mulți urmăresc emisiuni televizate,

joacă tenis de masă

sau minigolf. Cei mai fericiți

sunt însă copii, cărora le stau

la dispoziție jocuri, leagăne

și facilități sportive, ba chiar

și muzicale (în mina Iosif, de

pildă, sunetul se propagă cu 20

de ecouri).

Minunea de la Salina Turda

a fermecat de-a lungul timpului

dacii, romanii, regii maghiari

și împărații habsburgici. Starea

ei excelentă de conservare

se completează armonios cu

efortul de amenajare modernă,

făcând legenda să continue. Inevitabil,

ne-a sedus și pe noi.

Foto: misviajesporahi.es

16 OCTOMBRIE

2021

(Frederick William Robertson)

Și dacă divinul englez exemplul materiei, a unor

Frederick W. Robertson făcea

această afirmație în se-

de a se reduce în foi subțiri

metale care au proprietatea

colul al XIX-lea, în secolul prin laminare.

care a urmat și secolul care Aurul, de exemplu, este

a început acum, aceste metehne

în loc să fie remediate, stabil față de agenții corozivi

un metal extrem de maleabil,

au cunoscut o și mai mare și ușor de prelucrat în bijuterii.

Omul asemuit aurului!

creștere. Sunt printre noi din

ce în ce mai mulți ipocriți, Minunat! Să ne gândim și la

necinstiți, și indivizi cu firul de trestie în bătaia vântului,

la faptul că firul malea-

comportament tiranic.

Despre ipocrizie am mai bil nu se rupe, la fel ca omul,

scris și am amintit spusele despre care Pascal spunea că

unui jurnalist, analist politic

român într-o lucrare a care gândește, o trestie cuge-

nu este decât o trestie, dar

sa, anume că Mao Zedong, tătoare, cugetul fiind supremul

suport al omului, și ar fi

liderul comunist chinez,

fost Președinte al Chinei, în păcat să nu profităm de acest

timpul unei discuții în interiorul

conducerii partidului, Omul cu gândire, omul cu

plus dăruit de Divinitate.

intuind ipocrizia unor membri,

falsitatea celor spuse univers.

conștiință! Omul prețios în

de către ei, ar fi exclamat: Dar nu trebuie ca întreg

„prefer să discut cu oameni universul să se înarmeze,

de dreapta, că măcar ăștia mai spunea tot Pascal, spre

spun ce gândesc, nu ca oamenii

de stânga, care una picătură de apă, acești, iată,

a-l strivi; totuși, un abur, o

spun și alta gândesc”. Din corona-viruși invizibili cu

păcate, nici aceștia nu mai ochiul liber, sunt suficienți

spun ce gândesc, sinceritatea

în fața minciunii riscând cercetătorii au ajuns la con-

pentru a-l ucide. În prezent,

să pară o naivitate. În zilele

noastre, conducătorii de macroscopică trebuie să

cluzia că noi, cei din lumea

state practică din plin stilul ne ferim de cei din lumea

declarativ ipocrit.

microscopică populată de

Dar să vorbesc acum despre

maleabilitate, o calitate se pentru sănătatea noastră.

viruși și bacterii periculoa-

care s-ar cere cultivată la Trebuie să fim conștienți de

om. Dicționarul o definește pericolul care ne pândește

drept flexibilitate, docilitate,

adaptabilitate, opusă pe care rațiunea noastră le

și să luăm toate măsurile

rigidității, severității excesive,

durității, austerității, (raționament), maleabilita-

dictează. Pe lângă cugetare

formalismului. Și este dat tea include și respectul și

grija de a nu-l lovi pe celălalt

de lângă noi.

Maleabilitatea nu este

totuna cu instabilitatea care

înseamnă nestatornicie,

inconsecvență. Omul instabil

reacționează dintr-o

dată în alt mod, echilibrul

său fiind afectat. De aceea

oamenii maleabili care sunt

respectuoși, atenți, gentili,

sinceri și fermi în principii,

sunt plăcuți de cei din

jurul lor, iar oamenii rigizi

sau instabili sunt văzuți ca

niște oameni cu care nu

poți discuta, nu poți analiza

o situație, pentru că de la

ei poți să te aștepți la orice

reacție, în orice moment.

Adoptă un comportament

de neînțeles, care poate fi

urmare a caracterului cu

care vin pe această lume,

dar și a lipsei de educație

pentru dobândirea calmului,

judecății drepte, armonizate

cu cei din jurul său. Față de

acești oameni trebuie să fim

precauți. Ei sunt oamenii

care nu știu sau nu pot, din

lipsă de voință, să se conducă

în viață după o convingere,

un crez.

Și fiindcă am folosit acest

cuvânt „crez”, să ne amintim

că el poate semnifica

principiile sau convingerile

unei persoane, concepția sa

despre viață. Dar, crezul mai

este folosit în cadrul bisericilor

creștine ca Simbol de

credință, o scurtă mărturisire

de credință comună față

de Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt,

Opinii

Maleabilitate, duplicitate, fermitate

„Există în lume trei lucruri care nu merită nici o milă: ipocrizia, frauda și tirania.”

la creștini, sau ca formulă de

botez. El trebuie cunoscut și

rostit de toți cei ce doresc

să devină creștini, deci la

Botez, sau de cei care, întro

formă sau alta, doresc sau

trebuie să manifeste noua

lor credință. Am adăugat

aceste rânduri pentru a ne

da seama de valoarea unui

crez.

Trăim într-o lume care se

debarasează pe zi ce trece

de crezul avut, de conduita

morală existentă până acum.

Sunt printre noi indivizi

care, pentru a-și satisface

interesele personale, adoptă

și aplică, după împrejurări,

principii și păreri pe

care le găsesc ei potrivite

momentului. Devin duplicitari,

motivați de interese

egoiste. Și această atitudine

este preluată și amplificată

în politică.

Mulți oameni trăiesc

nehotărât, lipsiți de fermitate,

conform proverbelor

românești: „Și cu cuțitul

uns, și cu slănina întreagă”,

„Cu fundul în două luntri”

– proverbe care definesc, în

argou, pe cei care nu știu ce

vor, sau care ar vrea – și așa,

și așa. Acestora le lipsește

un crez bine definit în viață.

Ei se apleacă în direcția

vântului care bate, nu sunt

în stare, dacă este nevoie,

să lupte, să se opună, să-și

urmeze convingerea. Patriotismul,

de exemplu, nu

poate admite lipsa de fermitate.

Slăbirea fermității, în

acest caz, poate să meargă

până la trădare. Îți trădezi

conștiința, îți trădezi prietenul

sau colaboratorul, superiorul,

îți trădezi țara.

Mai simplu și mai exact,

nu poți avea două lucruri incompatibile

simultan. Dacă

alegi un lucru, trebuie să-ți

asumi faptul că nu îl vei

avea pe celălalt. Ori una,

ori alta. Clar este că având

primul principiu, nu-l poți

avea pe cel de al doilea în

același timp. Mai mult, odată

cu alegerea uneia dintre

opțiuni, trebuie să-ți asumi

că aceasta are un număr de

avantaje, dar și dezavantaje.

Ca atare, este nevoie, a

priori, de înțelegere, cântărire,

cinste și viziune. Dacă

ești ferm îți respecți crezul,

conștiința nu va permite să

devii ipocrit, să minți sau să

furi. Ea va fi ca un scut.

De exemplu, în momentul

în care ai decis să nu te

duci la vot, renunți la dreptul

de a te plânge de ceea ce

se va întâmpla după votare.

Iar dacă te-a învățat cineva

să te duci cu intenția de a

măslui votul, nu o vei face.

Sau, dacă consumi băuturi

alcoolice zilnic, nu vei putea

să te plângi de pierderea

memoriei; dacă nu crezi în

sfaturile unui medic care îți

recomandă un regim, nu vei

avea dreptul mai târziu să te

plângi că te-ai îmbolnăvit

neprotejându-ți organul respectiv.

Dacă ai spus ceea ce

nu trebuia despre țara ta, sau

dacă destăinuiești un secret

sau imaginezi situații care

se pot întâmpla, să nu te

aștepți să nu se afle sau să

nu aibă repercusiuni spusele

tale. Și să știi că totul va

fi de dușman profitat. Sunt

reguli de bun-simț pe care

trebuie să le cunoaștem și să

le respectăm.

Orice alegere, opțiune,

precum și orice deviere de

la ea, are un preț. Viața ne

prezintă nota de plată. Și

nota de plată este efectul

unei cauze, și cauza suntem

– noi. E important deci, să

facem o alegere bună pentru

trupul, dar și pentru sufletul

nostru și să o respectăm, fiindcă

vom trăi consecințele

propriilor alegeri și ale faptelor

săvârșite.

Nu juca pe două planuri,

nu fi indecis; nu da dovadă

de duplicitate! O, ce bun

sfat!

Boris Pasternak (1890-

1960) în cartea sa „Doctor

Jivago” spune: „Cei mai

mulţi dintre noi suntem

obligaţi să ducem o viaţă

de duplicitate constantă,

sistematică. Sănătatea este

bineînţeles afectată dacă zi

de zi spunem una şi simţim

alta, dacă ne umilim în faţa

a ceea ce ne repugnă şi ne

bucurăm de ceea ce nu ne

aduce nimic decât nefericire”.

Așa era în comunism,

în anii terorii staliniste și

tot ce vedea și auzea poetul,

scriitorul Pasternak, în jurul

său, îl afecta profund.

Scriitorul, jurnalistul,

politicianul român Octavian

Paler (1926-2007), după

plecarea comunismului

dar rămânerea duhorii lui

în urmă, dezgustat de clasa

politică, spunea: „Aşa

sunt vremurile, nu poţi să

fi i moral, fără să fi i în acelaşi

timp imoral. Și nu poți

să-ți satisfaci vanitățile fără

să te umilești din când în

când. Cei care nu acceptă

o jumătate din această pilulă,

nu pot avea cealaltă

jumătate. Căci totul e atins

de duplicitate azi. N-a mai

rămas nimic curat...”. O

adiere de nihilism, desigur,

în momente de disperare pe

care le poate avea orice om.

Întrebarea este: Oare ne

vom împăca cu asemenea

situație de duplicitate? Nu

vom ști a lupta pentru cinste

și adevăr? Nu vom putea fi

fermi în acțiunile noastre?

Nu putem fi conștienți de

interesele țării și de faptul

că ele se repercutează

precum undele sonore sau

luminoase asupra fiecăruia

dintre noi? Fermitate nu

înseamnă a adopta o atitudine

dură, agresivă sau

nepoliticoasă, ci înseamnă

a fi rânduit crezului tău,

acela pe care l-a acceptat

conștiința ta dintru început

și care, cu trecerea timpului

ți-a dovedit că se potrivește

cu gândirea, simțirea și trăirile

tale.

Autor: Vavila Popovici

(Carolina de Nord – SUA).

Scriitor și jurnalist, poet,

traducător tehnic. Senior

Editor în cadrul redacției

Occidentul Românesc.

Foto: topshelfgamer.com

Opinii OCTOMBRIE

2021 17

După Afganistan, ce urmează pentru noi?!

La sfârșitul lunii august

2021, Statele Unite erau nevoite

sa abandoneze în pripă,

rușinos chiar, Afganistan, la

aproape 20 de ani de la atentatele

din septembrie 2001. În

spațiul românesc s-a comentat

despre eveniment, uneori

aplaudând pe partitura rusească

anti-americană, alteori din

perspectiva meciului taberelor

pro-Biden sau pro-Trump, vina

pentru dezastru fiind atribuită

după caz, fie unuia, fie celuilalt.

Unii îl acuză pe Donald Trump

că a cedat prea mult (eliberarea

a 5.000 de prizonieri talibani a

contribuit cu siguranță la viteza

cu care au cucerit mai apoi

provincie după provincie) în

graba de a bifa retragerea trupelor,

promisiune electorală.

Alții uită că Donald Trump a

fost chiar dispus să îi legitimeze

pe talibani invitându-i la

negocieri în SUA.

Și unii și alții sunt în general

de acord că retragerea trebuia

să se întâmple, că „războiul

cel lung” s-a clădit pe o iluzie

(respectiv minciună) și că s-au

cheltuit prea mulți bani (americanilor

în general, ca și lui

Donald Trump, nu le place să

piardă bani). Se estimează că

s-au cheltuit peste 2 trilioane

și jumătate de dolari (se estima

la un moment că se cheltuiau

300 milioane de dolari pe zi).

Spre deosebire de războaiele

din Coreea și Vietnam, care au

fost finanțate prin creșterea impozitelor,

cel din Afganistan a

fost purtat pe datorie (pe caiet).

Unii cârcotași ar zice că a fost

plătit de China (căreia SUA

îi datorează peste 1 trilion de

dolari)…

Pe de altă parte, cea mai

mare parte din banii investiți

de SUA în Afganistan s-au

întors într-un fel sau altul în

buzunarele americanilor (contractorii

privați, abonați la

contracte generoase și mioape

cu statul, care au livrat totul:

de la drone până la hârtie igienică),

principalul beneficiar

fiind industria de apărare. A

fost dacă vreți, un echivalent al

PNRR-ului mult dezbătut zilele

astea pe Dâmbovița: cu acest

munte de bani baronii politici

americani din circumscripțiile

electorale unde funcționează

fabrici de armament, au fost

fericiți să salveze și să creeze

noi locuri de muncă, primind

în schimb voturi de la alegătorii

lor, donații și viitoare joburi

bine plătite de la lobby-ul

îmbogățiților din contracte de

apărare cu statul în Afganistan

(și in Irak).

În România însă se mai

criticase și parada triumfală

organizată cu ocazia revenirii

trupelor române acasă, la

sfârșitul lunii iulie și s-a pus

în discuție logica sacrificiilor

noastre de sânge în „cimitirul

imperiilor”. Deocamdată reamintim

că misiunea a fost sub

comanda NATO, o organizație

de apărare colectivă în care, cu

oarecare noroc (dar și cu acest

tip de sacrificii), am reușit să

intrăm și noi. Păstrăm dezbaterea

privind utilitatea NATO

pentru ziua în care, poate,

Rusia se va gândi să ne trimită

și nouă niște omuleți verzi.

Deocamdată, uitându-ne la

vecinii noștri dinspre est –

Republica Moldova, Ucraina,

Georgia sau Armenia – pare

că această poziționare în tabăra

occidentală a fost o întâmplare

providențială.

Dincolo de cele 5 minute de

celebritate de la spartul târgului,

Afganistan nu a reprezentat

niciodată o temă interesantă pe

agenda publică românească, în

ciuda faptului că peste 32.000

de militari români au participat

la misiunea din Afganistan, începând

din 2002, 27 dintre ei

pierzându-și viața, 200 fiind

răniți și un număr necunoscut

suferind probabil de sindromul

stres post-traumatic, cu un impact

sever asupra familiilor lor.

„Existența stresului posttraumatic

în Armata Română

a fost recunoscută de oficialii

MApN abia anul trecut când

s-a comunicat că 19 militari

români suferă de acest sindrom.

Numărul acestora este

în realitate mult mai mare

dacă avem în vedere că, în

timp, peste 40.000 de militari

români au luptat peste

granițe, iar conform datelor

oficiale ale Pentagonului, în

funcție de conflict, un procent

între 12 şi 20 la sută din soldați

sunt atinși de acest sindrom.”

( Adevărul, 4 noiembrie 2019)

De altfel, cei 27 nu sunt

primii români care au murit

în Afganistan. La războiul din

Afganistan din anii 1979-1989,

de partea sovietică au participat

circa 12.500 de cetățeni moldoveni,

dintre care peste 300

au fost uciși - o cifră importantă

raportată la demografia

Republicii Moldova. Acel

război reprezintă și acum o traumă

în memoria colectivă din

Republica Moldova, sentiment

necunoscut la noi, dar împărtășit

cu celelalte state foste membre

ale Uniunii Sovietice.

Dar ce consecințe are retragerea

SUA din Afganistan

pentru Romania?

Nu ne vom referi la

implicațiile de politică externă,

la adâncirea deficitului de

încredere între statele europene

și SUA, la aparenta șubrezire a

garanțiilor de securitate transatlantică,

cu impact important

asupra României, țară aflată la

periferia Uniunii Europene și a

blocului occidental. În schimb

există cel puțin două consecințe

probabile cu un impact direct

asupra vieții românilor.

1. Problema refugiaților

Așa cum vom discuta mai

departe, probabil Afganistan

nu va redeveni foarte curând

un exportator de terorism (poate

doar în măsura în care îndeplinesc

dorința Pakistanului

de a-și canaliza excesul de

agresivitate și de recruți către

inamicul său istoric, India). În

schimb, Afganistan este (era

deja) exportator de refugiați.

Tendința migratorie s-a accentuat

dramatic în contextul

preluării puterii de către talibani.

Deja o mare parte a elitelor

urbane au plecat sau își

pregătesc bagajele (emigrație

politică). În zonele sărace preluarea

puterii de către talibani a

însemnat revenirea la o stare de

siguranță și pace, pe de o parte;

pe de altă parte însă dificultățile

economice riscă să se agraveze,

ceea ce ar putea determina

alți afgani să își părăsească țara

(emigrație economică).

România era deja o țară de

tranzit pentru refugiații afgani.

De exemplu în 2020, din totalul

cererilor de azil depuse

(6.138) cele mai multe au

venit din partea refugiaților

din Afganistan (2.384), (urmați

de cei din Siria (1459) și Irak

(416)). Mai mult decât atât,

se pare că retragerea SUA

din Afganistan a determinat

Ungaria și Croația să își înăsprească

supravegherea la

frontiere. Acest fapt a determinat

ca traseul refugiaților –

inițial pornind din Turcia, trecând

prin Grecia, Macedonia

de Nord, Serbia, Ungaria și

sfârșind in Croația - să devieze

prin România. (De reamintit

că Turcia, și mai nou Belarus,

exercită un șantaj asupra UE

permițând uneori refugiaților

să circule liber spre vest).

Prin urmare, este de așteptat

ca numărul refugiaților afgani

ajunși în România să crească

substanțial. În ciuda poncifului

potrivit căruia românii

sunt un popor primitor, opinia

publică în majoritate respinge

refugiații, mai ales pe

cei musulmani. Vuvuzelele

naționaliste din mass-media și

pe Facebook amplifică temerile

populare privind invazia

„islamică” în ciuda faptului

că în o majoritate covârșitoare

acești refugiați nu doresc să rămână

în România. Este rușinos

că nici chiar refugiații din zone

de război nu ar alege să rămână

la noi, dar nu este surprinzător.

Milioanele de români care

au plecat din țară în ultimii ani

sunt de acord cu această viziune

pesimistă asupra posibilităților

de dezvoltare personală pe care

le oferă glia strămoșească. O

parte dintre cei care se opun

vehement „invaziei islamiste”

împărtășesc în mod paradoxal

viziunea talibanilor asupra rolului

religiei în societate, (lipsa

de) drepturi pentru femei și

minorități, valorile occidentale

în general. Toată această isterie

privind refugiații, nu are în

spate bineînțeles nicio politică

serioasă de tratare a fenomenului

- se pare că România depopulată

nu are nevoie de forță

de muncă (ieftină). Această

agitație va fi în schimb speculată

de mașinăria de propagandă

putinistă pentru a crește antipatia

față de Uniunea Europeană

și pentru a mobiliza la vot alegători

speriați sau furioși. Iar

aceștia vor vota din nou vorbe

goale, tăindu-și craca de sub

picioare.

2. Problema terorismului

Să ne reamintim: de la începutul

participării României

la misiunea din Afganistan

au fost uciși 27 de militari

români. Pe de altă parte, din

9 septembrie 2001 până în

prezent, un număr aproape

egal de cetățeni români și-au

pierdut viața în atentate teroriste,

în afara granițelor țării.

25 de conaționali au fost uciși

astfel - 4 chiar în atacul asupra

World Trade Center din SUA

din septembrie 2001, 16 în

Spania în martie 2004, unul în

Afganistan în aprilie 2011, 2 la

Paris în noiembrie 2015, unul

la Nisa, tot în Franța, în iulie

2014; o româncă a pierit în

atentatul din Londra din martie

2017. Mulți alții au fost răniți.

Care este firul ce îi conectează

pe toți aceștia? Marea majoritatea

erau români din diaspora,

plecați din țară pentru a-și croi

o viață mai bună.

Riscurile unor atacuri în

România au fost și rămân

reduse. Pe de o parte se pare

că deși eșuează constant în a

stopa contrabanda transfrontalieră,

instituțiile de securitate

din România sunt destul

de abile în lupta anti-teroristă.

Pe de altă parte, teroriștii

urmăresc să își maximizeze

impactul cu resursele limitate

și prețioase pe care le au. Prin

urmare, vizează țări europene

mai importante mediatic. La

urma urmei toată lumea știe

unde este Paris sau Londra,

dar puțini pot face diferența

între București și Budapesta

(pe care chiar și teroriștii le-ar

putea confunda…). În schimb,

riscurile pentru românii din

statele occidentale vor crește

probabil în lunile următoare.

Din păcate, în Occident

este de așteptat ca perioada

de acalmie de după prăbușirea

Statului Islamic în Siria și Irak

să fie în curând înlocuită de

noi evenimente sângeroase

organizate sau tutelate de diverse

organizații teroriste. Va

redeveni Afganistanul un sanctuar

și o bază de pregătire și

de acțiune pentru organizațiile

teroriste mai periculoase,

precum Al-Qaeda sau Statul

Islamic (SI)? Există puține

certitudini în acest moment în

ceea ce privește Al-Qaeda. În

schimb, cu Statul Islamic, (mai

precis cu versiunea sa regională

- Statul Islamic Provincia

Khorasan (ISKP)) talibanii nu

sunt în relații deloc cordiale,

fiind inamici încă de dinaintea

retragerii americanilor. Cel

mai probabil talibanii nu vor

permite ISKP să prindă rădăcini

în Afganistan după ce s-au

chinuit atât de mult să repună

stăpânire pe țară. În mod paradoxal,

SUA și talibanii s-au

pus deja de acord să coopereze

pentru a lovi SI, mai ales în

urma atentatului din august de

la aeroportul din Kabul.

Prin urmare este puțin probabil

ca Afganistan să redevină

prea curând placa turnantă

a terorismului internațional.

Deocamdată par mai degrabă

interesați să își consolideze

poziția, inclusiv prin

obținerea recunoașterii pe

plan internațional. Pakistan,

dar și China și Rusia, vor rămâne

principalii parteneri

internaționali ai talibanilor.

Din momentul în care SUA

au părăsit Afganistan, toate

aceste state sunt interesate în

primul rând să obțină o cât

mai bună stabilitate în regiune.

Nu sunt în mod particular

interesați ca Afganistan să exporte

terorism și refugiați (cel

puțin nu înspre granițele lor).

Există și interese economice –

celebrele resurse naturale ale

Afganistanului pe care acum

le vizează China. Dar și alte

state, precum Turcia, Qatar

sau Pakistan sunt interesate

să participe la reconstrucția

Afganistanului în schimbul

unor contracte economice

avantajoase. Toate acestea, și

în contextul pacificării interne,

deocamdată complete, creează

premisele unei atitudini precaute

a talibanilor, orientate spre

consolidare internă.

Așa cum am văzut, spre

deosebire de Al Qaeda, Statul

Islamic (SI) nu pare a avea niciun

viitor în Afganistan (cel

puțin dacă nu se produc sciziuni

interne semnificative între

talibani), la fel cum deocamdată

în Siria și în Irak pare că

nu se vor putea reorganiza la

fel cum au reușit în trecut. Prin

urmare, singura lor „piață” rămâne

cea occidentală. Victoria

talibanilor reprezintă un model

și un punct de cotitură pentru

jihadiști după demoralizarea

provocată de distrugerea SI în

Siria și Irak.

Grupările jihadiste sunt

în competiție între ele pentru

a atrage adepți și surse de

finanțare (mai ales acum când

baza lor economică din Siria

și Irak a dispărut). În absența

teritoriilor fizice ale califatului

pierdut, singura variantă de a

câștiga în fața „competiției” rămâne

spațiul virtual. E probabil

ca răspunsul SI la victoria talibanilor

în Afganistan (pe care

deja au încercat să o minimizeze

luând-o în derizoriu) să fie

lovituri de imagine prin care să

își demonstreze vitalitatea și să

transmită adepților săi că rămâne

cea mai relevantă organizație

îndreptată împotriva occidentului

creștin (spre deosebire

de talibani care s-au înțeles cu

„marele Satan”, SUA).

Prin urmare este de așteptat

să asistăm la noi atentate teroriste,

de această dată în statele

occidentale. Acest scenariu

are loc într-un context global

în care alianța occidentală

scârțâie din toate încheieturile,

după tsunami-ul provocat

de politica externă unilateralistă

a lui Donald Trump,

continuată se pare, în ciuda

declarațiilor optimiste de la

început de mandat, chiar de

Joseph Biden. (Dincolo de

lipsa de coordonare cu aliații

în retragerea din Afganistan,

un semnal mai recent este

lansarea noii alianțe strategice

între SUA, Marea Britanie și

Australia (AUKUS), care a

provocat consternarea și indignarea

capitalelor europene

– mai ales a Franței). Rămâne

de văzut în ce măsură cooperarea

anti-teroristă a serviciilor

de securitate occidentale va

funcționa în acest nou context.

În același timp, pe măsură

ce restricțiile introduse în

contextul pandemiei se vor

relaxa și societățile occidentale

vor reveni la un mod de

viață asemănător celui anterior,

oportunitățile pentru teroriști

se vor reface în aceeași măsură.

Restrângerile privind

circulația (atât internațională

cât și locală) pentru limitarea

răspândirii virusului au afectat

cu siguranță și mobilitatea

teroriștilor. Relaxarea acestor

restrângeri atât de necesară

de altfel, va înlesni și capacitatea

teroriștilor de mișcare și

de organizare. La fel cum au

încercat să speculeze valul de

xenofobie creat de refugiații

din Siria, la fel e de așteptat să

urmărească să stârnească suspiciune

și ură față de cei din

Afganistan și să alimenteze

astfel cercul vicios care le oferă

rațiunea de a fi și care le permite

să recruteze adepți și resurse

în lumea islamică. Românii din

diaspora europeană se vor afla

implicit din nou în prima linie

a frontului.

Autor: Valentin Burada

Valentin Burada a absolvit cursurile

de Master în Relații Internaționale

și Studii Europene ale Facultății de

Științe Politice, Universitatea din

București. În perioada 2008 - 2017

a fost director de programe în cadrul

Fundației pentru Dezvoltarea

Societății Civile din București, fondator

și vice-președinte al FOND

- Federația Organizațiilor Nonguvernamentale

pentru Dezvoltare

din România (2009 – 2013). Expert în

societate civilă și politici de cooperare

internațională pentru dezvoltare, a

fost unul dintre inițiatorii Forumului

Organizațiilor Non-guvernamentale

din regiunea Mării Negre.

18 OCTOMBRIE

2021

Dansul care construiește

poduri nevăzute

Sute de iubitori ai dansului,

precum și privitori de la

distanță sau din apropiere, au

trăit o veritabilă atmosferă de

festival la Cluj-Napoca, pe 25

septembrie, la evenimentul

Dance Romania, Cluj Edition

2021.

Eveniment umanitar

Lansat cu un proiect pilot

în 2020, evenimentul a fost

organizat de către Center

for Peace and Violence

Prevention (CPVP), o organizație

umanitară internațională

dedicată culturii

păcii și respectului pentru

demnitatea umană, în zone

de conflict și post-conflict.

Principalele sale programe

derulate includ: Protecție și

Asistență, Educație pentru

Pace, Arte și Pace, Diversitate

și Incluziune. Evenimentul

Dance Romania a fost realizat

în cadrul acestui din urmă

program al organizației, scopul

său fiind de a promova

diversitatea și acceptarea.

Iarba încă verde din Parcul

Iulius din Cluj-Napoca a fost

scena perfectă pentru sesiunile

de dans propuse de către

organizatori și susținute voluntar

de diverși instructori,

specializați în stiluri diferite.

Astfel, după un moment

spectaculos de acrobații, oferit

în deschidere de juniorii

și tinerii echipei Knights of

Transylvania Cheerleaders,

publicul a primit cu brațele

deschise invitația la zumba

lansată de patru instructoare

din Cluj – Ramona, Lia,

Mădălina și Andra. Îmbrăcate

fiecare cu câte o ie, ele

au arătat că pașii de zumba

se potrivesc de minune și pe

melodii românești.

Daria a menținut apoi

energia cu ritmul antrenant

de kuduro (stil de dans african),

alături de colega sa

Mona, iar dansatorii și dansatoarele

din spatele lor au

arătat nu doar interes pentru

acest stil, ci și pricepere.

Toate vârstele au fost reprezentante

în cadrul evenimentului,

de la copii de câțiva

anișori, atent supravegheați

de părinți, până la doamne

de vârsta a treia, cu părul

alb, dar spiritul mereu tânăr.

Soarele generos de septembrie

a salutat și el sesiunea

de Mexe Brazil adusă de

Oliver, un brazilian stabilit

în Cluj, care a ridicat tonusul

publicului la maxim.

Sosit tocmai din București

pentru eveniment, Giri, indian

stabilit în România, a

arătat cât de frumoși și ușor

de făcut sunt pașii dansului

indian – celebrul Bollywood.

Imediat după el, Tudor și

Karina au dus publicul în ritmul

senzual de salsa, iar după

ei DJ-ul evenimentului, M.I.G

din Nigeria, a creat atmosfera

perfectă pentru o sesiune free

style, încheiată cu celebra

melodie Jerusalema. Maria

a electrizat apoi publicul cu

pași de hip-hop, integrând

elemente simple pe melodii

cunoscute, spre deliciul tuturor.

Seara s-a încheiat cu trei

sesiuni de dans ce au ținut

lumea în ring până când întunericul

s-a lăsat peste parc:

dancehall cu Renata (nume

de scenă Gipsy), o tânără

instructoare care a reamintit

publicului de bucuria pașilor

în picioarele goale pe iarbă;

afro grooves cu Tina (pe numele

său întreg Cristina) – o

sesiune care a subliniat comunicarea

prin dans și, la final,

bachata cu Victor și Adriana,

doi instructori care au reușit

să încheie evenimentul într-o

notă atât de tonică și magică,

încât nimeni nu ar fi vrut să

plece acasă.

Pe tot parcursul evenimentului,

mai mulți maeștri

de ceremonii au întreținut atmosfera

și au invitat la dans

și pe cei care alegeau să stea

pe margine. Cei mai timizi

au preferat să privească. Dar

unele doamne și domnișoare

au dat jos tocurile și au acceptat

invitația. Peluza din

parc s-a transformat rapid

în casa primitoare a unui

veritabil festival al dansului,

diversității și bucuriei. Au

fost, astfel, împreună, oameni

de diverse naționalități, etnii,

vârste, genuri și religii. Africani,

indieni, români, brazilieni,

maghiari, romi și mulți

alții – cu toții uniți de energia

și frumusețea dansului.

„Dansul este una dintre

componentele cheie pentru o

coexistență pașnică a variatelor

comunități. Este crucial,

pentru că ne ajută să construim

poduri nevăzute care, altfel,

ar fi dificil de ridicat întro

atmosferă tot mai tensionată,

în care ne e tot mai greu

să ne ascultăm unii pe alții și

să ne respectăm opiniile. Dar,

când dansăm, facem un pas

în necunoscut și ne prezentăm

celorlalți într-o deplină libertate,

care are menirea de a ne

ajuta să ne acceptăm unii pe

alții fără prejudecăți”, spune

Charles Wratto, președintele

și fondatorul CPVP și, totodată,

cel care a avut ideea

organizării acestui eveniment.

În spatele reușitei manifestării

stă o echipă mică de

voluntari, o echipă inimoasă

de instructori de dans, care

s-au alăturat cauzei și au

susținut pro-bono sesiunile de

dans din cadrul programului,

iar anul acesta s-au alăturat

și câțiva parteneri care au

venit, fiecare, cu un sprijin

esențial. Astfel, evenimentul

a fost susținut de Primăria și

Consiliul Local Cluj- Napoca

și de către Iulius Mall, iar

parteneri au fost: Cluj24,

Daisler Print House, EBS

Radio, Occidentul Românesc,

Perimetru Studio și TVR Cluj.

Succesul de care s-a bucurat

acest eveniment la Cluj

demonstrează, încă o dată,

interculturalitatea și multiculturalitatea

ce ne caracterizează

tot mai mult societatea

contemporană și faptul că prin

cultură și astfel de evenimente

sociale, cu caracter umanitar,

barierele dintre oameni dispar.

Rămân doar comunicarea,

colaborarea, bucuria,

cunoașterea și iubirea aproapelui,

așa cum a fost menită

să fie înțeleasă.

Un material semnat de

Camelia Jula, în exclusivitate

pentru Occidentul

Românesc

Foto: Dance Romania by

CPVP

Islanda deține secretul împotriva abuzului de

droguri, alcool și țigări în rândul adolescenților

„Tinerețe în Islanda”

În Islanda, fumatul, consumul

de alcool și de droguri

au fost eradicate în rândul

adolescenților de mai bine de

20 de ani. Emma Young a făcut

o anchetă jurnalistică și a aflat

cum această țară a reușit, trăgând

un semnal de alarmă pentru

restul populației globului.

Oamenii de știință islandezi

au încercat să descopere pro-

Ştiaţi că... OCTOMBRIE

2021 19

Europa conduce topul celor mai sănătoase țări din lume

Șase dintre cele mai sănătoase

țări din lume sunt în

Europa, iar țările de la Marea

Mediterană sunt în fruntea listei.

Conform ultimei clasificări

făcute de Bloomberg, Europa

ocupă șase din cele 10 poziții

ale topului luptându-se pentru

ele cu țările Americii de Nord.

SUA se plasează pe locul 35

în anul 2021, cu cinci poziții

mai jos decât Cuba, țara cu cele

mai mici venituri de pe listă.

România nici măcar nu a intrat

în acest top.

Studiile sugerează că dieta

mediteraneeană ce conține

alimente precum uleiul de

măsline și nucile, scade riscul

afecțiunilor cardiovasculare

majore, fapt ce ridică o

populație sănătoasă în acest top.

cesul biochimic care provoacă

dependență.

Harvey Milkman, profesor

american de psihologie, acum

lector la Reykjavik University

(Universitate particulară în

Reykjavik, Islanda), a ajuns la

concluzia că alegerea tipului de

alcool sau droguri depinde de

modul în care corpul uman este

obișnuit să facă față stresului.

S-a dovedit că există multe

Țările asiatice și-au

îmbunătățit poziția în top ajutate

de Coreea de Sud care a urcat

7 locuri față de anul trecut și

de China care a ajuns pe poziția

52. Studiul a luat în considerare

169 de țări și națiuni și a

făcut clasificarea pe baza unor

indicatori precum speranța de

viață, dar a și taxat consumul

de tutun și obezitatea. Printre

factorii luați în considerare au

mai fost cei de mediu precum

igiena și puritatea apei.

Iată care sunt cele mai sănătoase

țări din lume:

10. Israelul ocupă locul

10, iar dieta mediteraneeană a

țării se află într-o bună poziție

în cadrul națiunii din Orientul

Mijlociu, renunțând la un loc

din clasamentul anterior. Pe

substanțe chimice diferite care

provoacă proces biochimic

în creier, al căror corp devine

apoi dependent. Oamenii de

știință au căutat apoi acțiuni

care stimulează același proces

în creier.

Milkman: „Este posibil să

fii dependent de tutun, alcool,

coca-cola, băuturi energizante

și unele alimente.... Am decis

să le oferim adolescenților

lângă obiceiurile alimentare

sănătoase, israelienii au un scor

bun în ceea ce privește speranța

de viață, ce atinge valoarea de

82,9 ani, conform datelor oferite

de Organizația Mondială a

Sănătății.

09. Norvegia, țara fiordurilor

este prima dintre cele

șase națiuni europene clasate

în top 10 cele mai sănătoase

țări din lume și a doua dintre

țările nordice. Începând

cu 2015, Norvegia avea cel

mai mare număr de asistente

medicale și moașe pe cap

de locuitor din Europa, deși

țara are cel mai mare grad de

supradozaj de droguri și rată

de suicid în rândul țărilor nordice,

referitor la populația de

sub 49 de ani.

ceva mai bun. Am descoperit

că dansul, muzica, desenul

sau sportul au cauzat și proces

biochimic în creier, care

a făcut totul posibil, dar a

fost și o soluție inofensivă

pentru stres, și că, în ceea ce

privește efectul emoțional,

aceste acțiuni ar trebui să

aibă același efect asupra

adolescenților ca stimulenții

alcool sau tutun. De acolo leam

oferit programe gratuite

de master-class în orice sport

sau artă pe care ar vrea să le

studieze. Orele suplimentare,

de trei ori pe săptămână, au

fost finanțate în mod special

de stat. Fiecare adolescent

a fost rugat să participe la

program timp de trei luni...

dar, în sfârșit, mulți dintre ei

au continuat aceste programe

mai bine de cinci ani.”

Pentru rezolvarea problemelor

de nicotină adolescentă

și dependență de alcool,

autoritățile au fost nevoite să

modifice și legea. Islanda a

interzis publicitatea la țigări

și băuturi alcoolice și a creat

organizații speciale pentru

părinții care, în colaborare cu

08. Singapore. Micul oraș

stat Singapore ocupă locul al

optulea în clasificarea de anul

acesta, pierzând patru poziții în

top, dar și poziția de cea mai

sănătoasă țară asiatică. Țara

are una dintre cele mai mari

speranțe de viață de pe continent

și un sistem de sănătate

foarte bine pus la punct.

07. Australia alunecă două

locuri în acest an. Recunoscută

pentru cultura sportivă și

pentru zonele exterioare minunate,

Australia este, fără să

ne surprindă, o minunată zonă

sănătoasă de pe pământ.

06. Suedia. Anul trecut

Suedia se clasa pe locul al optulea,

iar azi se mândrește cu

un sistem puternic de asistență

medicală finanțat de guvern,

care reprezintă aproximativ

12% din PIB, un procent foarte

ridicat.

05. Elveția. Muntoasa

țară din regiunea central europeană,

Elveția, are multe

de oferit, de la peisaje naturale

incredibile și până la nenumărate

locuri cu verdeață,

râuri și lacuri, visul oricărui

călător. O dietă bogată în

fructe și cereale, dar și o cultură

sportivă minunată, păstrează

Elveția în topul celor

mai sănătoase țări din lume,

ce-i drept, cu două locuri mai

jos față de anul 2019.

școala, ajută elevii să-și rezolve

problemele psihologice.

Astăzi, Islanda se află în

vârful topului pentru cel mai

curat stil de viață în rândul

adolescenților. Procentajul

tinerilor de 15-16 ani care

consumau băuturi alcoolice în

cantități mari prin anii 1998

era undeva la 42%. Acesta

a scăzut la 5% în anul 2016.

Procentul celor care au consumat

canabis a scăzut de la

17% la 7%, iar al celor care

fumează zilnic a scăzut de la

23 la 3%. Felul în care această

țară a reușit să eradicheze

aproape total consumul de

substanțe interzise în rândul

adolescenților este absolut

admirabil.

„Acesta este cel mai remarcabil

și profund studiu

04. Japonia depășește Singapore

anul acesta și devine

cea mai sănătoasă țară asiatică

în 2021. Națiunea se bazează

pe o dietă ce conține ulei de

pește și orez, ceea ce oferă o

adevărată speranță de viață

lungă.

03. Islanda, poate fi numită

o insulă minusculă și îndepărtată

din Atlanticul de Nord,

însă Islanda este mult peste

dimensiunea sa atunci când

vine vorba de sănătate publică.

Deși a scăzut în clasament

părăsind locul al doilea, Islanda

are o mare speranță de viață

și un sistem de sănătate nordic

ce a devenit un model pentru

alte state.

02. Italia. Primul loc a fost

la un pas de Italia în clasamentul

din acest an, țara bucurându-se

de o climă excelentă, de

minunile naturale abundente și

asupra stresului în viața

adolescenților, pe care l-am văzut

vreodată. Sunt impresionat

de cât de bine funcționează”,

spune Milkman.

Dacă ar fi adoptat și în alte

țări, modelul din Islanda ar

putea contribui la starea de sănătate

fizică și psihică a milioane

de copii. Oamenii de știință

islandezi sugerează metode

similare în alte țări.

Întrebarea este: cine va

permite să se întâmple asta?

Va fi o pierdere uriașă pentru

multinaționale. Nu au niciun

interes ca adolescenții să devină

conștienți de sine și să evite

calea dependenței de alcool,

țigări și stimulanți umani până

la moarte. Ei vor utilizatori.

Sursa informații și foto:

latercera.com

de cele mai bune și mai sănătoase

mâncăruri din lume.

01. Spania a urcat cinci

locuri în clasamentul din

acest an, depășind Italia și

ajungând pe prima poziție în

top 10 cele mai sănătoase țări

din lume. Se pare că paella

și gazpacho vor ajunge pe

listele celor care doresc să

urmeze o dietă mediteraneeană

sănătoasă.

Până în 2040 se așteaptă

ca Spania să dețină permanent

locuri fruntașe în topul

țărilor cu cea mai ridicată

speranță de viață din lume,

conform Washington’s

Institute for Health Metrics

and Evaluation, ea situânduse

în acelasi timp și pe primul

loc la acest capitol în rândul

țărilor Uniunii Europene.

Sursă informații și foto:

worldpopulationreview.com

20 OCTOMBRIE

2021

Gulaş de vită

cu legume

Ingrediente:

• 600-700 g pulpă de vită

• 50 g ulei

• 2-3 cepe

• 1 ardei gras roșu

• 1 ardei gras verde, galben

• 1-2 ardei iuți

• 1 lingură pastă de tomate

• 200 ml vin

• 300 g roşii decojite în suc de

roșii

• 300 g cartofi

• boia de ardei iute, sare, piper,

verdeață

Mod de preparare:

O combinație între supă și

tocană, dar cu un gust extrem

de aromat, gulaș de vită cu legume

este un preparat sățios

care se prepară foarte ușor și

este ideal pentru o zi răcoroasă

de toamnă.

Carnea de vită pentru gulaș

se spală, se taie cubulețe mici

şi se prăjeşte în ulei. Se adaugă

ceapa tocată mărunt şi ardeiul

iute fin tocat. Se stinge

cu apă şi se lasă la fiert, totul

înăbușit, pentru aproximativ

un sfert de oră.

După 15 minute, peste carnea

de vită se adaugă vinul, se

spumează şi se fierbe în continuare,

până când carnea este

bine pătrunsă. Se adaugă apoi

cartofii tăiaţi cubuleţe, ardeii

tăiaţi felii, puţină sare şi apă

cât să acopere legumele. Se

fierbe până se înmoaie cartofii

şi apoi se adaugă roşiile tăiate

cubuleţe, sucul de roşii şi pasta

de tomate. Totul se amestecă

uşor şi se condimentează

după gust cu sare, piper şi boia

de ardei.

Se lasă la foc mic până

când sosul a scăzut și se leagă

puțin preparatul. Când

gulașul obține forma pe care

ți-o dorești, se oprește focul și

deasupra se presară verdeață

tocată mărunt. O porție de

gulaș de vită cu cartofi poate

fi servită drept fel principal de

mâncare împreună cu o salată

de murături asortate.

Reţetele Annei

Suc din fructe de toamnă

Mâncărică de vinete la cuptor

Ingrediente:

• 2-3 linguri ulei de măsline

• 300 g pulpă de roşii

• piper boabe şi măcinat, sare

• 2 cepe roşii

• 4-5 vinete medii

• 2-3 fire coriandru verde

• 200 g cașcaval ras

Mod de preparare:

Se spală şi se curăţă vinetele,

se taie felii potrivite şi

se lasă aproximativ două-trei

ore, într-o sită, la scurs.

Separat, se curăţă ceapa, se

spală şi se toacă solzişori. Se

căleşte în uleiul de măsline

pus la încins în prealabil, până

ce devine transparentă.

Între timp, se scurg vinetele

de sucul toxic pe care şi

l-au lăsat şi se pun şi ele să se

Plăcintă cu dovleac și scorțișoară

Ingrediente:

- Pentru aluat:

• 200 g faină

• 2 pahare mici iaurt

• 120 g margarină

- Pentru umplutură:

• 700 g pulpă dovleac

• 200 g zahăr

• 2 linguri margarină

• 1 linguriță scorțișoară

Mod de preparare:

Se taie margarina în bucăți

care se învelesc în folie de aluminiu

și se dau la congelator

pentru 10 minute.

Într-un vas, se pune faina

și margarina rece și se mixează

grosier. Se adaugă cele

doua pahare mici de iaurt bine

scurs, apoi se mixează pentru

a obține un aluat omogen. Se

învelește aluatul în folie alimentară

și se dă la rece pentru

o oră.

Pregătește umplutura: dovleacul

trecut prin răzătoare

se pune la călit în margarina

călească împreună cu ceapa.

Se condimentează cu sare şi

piper boabe, în funcţie de preferinţe.

Se adaugă puţină apă

clocotită şi se lasă să fiarbă în

continuare, la foc mediu. Se

amestecă din când în când ca

să nu se lipească.

Spre sfârşit, după ce au

scăzut legumele, se adaugă piureul

de roşii, se mai fierbe 20

de minute şi se bagă în cuptor

să se rumenească. Înainte cu

5 minute de a scoate tava din

cuptor, se presară cașcavalul

ras deasupra. Mâncarea de

vinete se serveşte ornată cu

frunze de coriandru spălate şi

tocate mărunt ori alte condimente

proaspete, în funcție de

preferințe.

topită. Se adaugă zahărul,

scorțișoara, și se lasă pe foc

10-15 minute.

Aluatul se scoate de la

rece și se întinde pe masa

presărată cu faină, într-o

foaie de un centimetru. Se

taie foaia în trei și partea din

stânga se așază peste cea din

dreapta. Apoi se pun marginile

de sus și de jos ale celei

de-a treia foaie, amestecându-le

prin întindere cu sucitorul.

Repetă operațiunea de

încă două ori și apoi se adună

aluatul într-o bilă care se lasă

la congelator pentru o oră.

Aluatul se împarte în

două și se întind două foi,

cea de suport mai groasă, iar

Ingrediente:

• 100 g fructe de merișor

• 200 g struguri negri aromați

cea de deasupra cât se poate

de subțire. Se pune foaia suport

în tava unsă cu margarină.

Repartizează umplutura

și apoi acoperă cu a doua

foaie. Se dă la cuptor pentru

30 de minute, apoi se lasă

să se răcească în tavă și se

aduce la masă presărată cu

zahăr pudră.

• 200 g prune românești

• 200 ml apă plată

Mod de preparare:

Profită de toamnă cu acest

suc detoxifiant şi plin de vitamine

gustoase. Pune merişoarele

la rehidratat într-un

castron cu apă plată şi lasă-le

peste noapte cu un capac, la

temperatura camerei. Dacă

foloseşti merişor proaspăt,

de la piaţă, sari peste acest

pas, dar curăţă bine bobiţele.

Curăţă strugurii de pe

ciorchini şi prunele de

sâmburi şi amestecă fructele

cu merişoarele scurse de

apă într-un blender. Dacă

pasta iese foarte groasă,

adaugă o ceaşcă de apă de

la merişor şi câţiva stropi

de zeamă de lămâie. Serveşte

răcit, imediat după

amestecarea fructelor în

blender.

Terapia verde OCTOMBRIE

2021 21

Consumul de fructe - Beneficii

Corina Simionescu Hudgens

Medic terapeut – Norwich/ Anglia

Toamna este sezonul

fructelor coapte şi al legumelor

frumos colorate,

bogate în vitamine şi nutrienţi.

În acest anotimp

trebuie să consumăm cât

mai multe produse naturale,

fructe şi legume, care

să asigure organismului

substanţe nutritive, antioxidanţi

şi flavonoizi, care

să reducă radicalii liberi

şi stresul oxidativ rezultat

din procesul de ardere al

alimentelor, atât de nocive

sănătăţii.

Merele, strugurii, zmeura,

perele, prunele, gutuile

sunt vedetele sezonului

de toamnă, au un conţinut

bogat în vitamine şi fibre,

asigură o digestie optimă

şi un tranzit normal.

Merele au în compoziţie

minerale precum magneziu,

calciu, cupru, dar şi

o serie de vitamine, cu precădere

vitamina C. Un rol

important îl au pectinele

care participă la buna funcţionare

a aparatului digestiv,

reglând peristaltismul

intestinal şi absorbind deşeurile

şi toxinele, putând

preveni astfel cancerul de

colon. Prin vitamina A se

stimulează secreţia mucusului

intestinal, care are

rol protector şi participă la

prevenirea ulcerului, dar şi

la dezinfecţia intestinului.

Un alt rol important al

pectinelor din măr este

acela de a scădea valoarea

colesterolului sangvin,

fiind un adjuvand natural

tratamentului hipocolesterolemiant.

Mărul este sursă importantă

de flavonoizi, are

aproprietăţi antioxidante

şi efecte benefice în prevenţia

unor afecţiuni cronice

sau degenerative. Se

recomandă consumul de

mere în regimurile de slăbire,

deoarece au zaharuri

necesare bunei funcţionări

a organismului, au un uşor

efect diuretic şi o încărcătură

calorică scăzută.

Perele sunt fructe de

toamnă zemoase şi dulci,

înrudite cu gutuile şi merele.

Prin conţinutul lor

asigură 15 % din aportul

zilnic de fibre, având şi

proprietăţi hipocolesterolemiante.

Susţin consumul

de pere, deoarece au un

conţinut bogat în minerale,

precum calciu, fosfor, potasiu,

dar şi în vitamine din

grupul B. Ele reprezintă o

sursă de vitamine, A, B1,

B2, E, dar au şi caroten şi

acid folic, cu rol remineralizant.

Sunt recomandate persoanelor

astenice, anemice.

Perele sunt cunoscute

pentru efectul lor laxativ

şi depurativ, fiind un adjuvant

în aliementaţia pacienţilor

care suferă de constipaţie

cronică.

Strugurii intră în categoria

fructelor cu o cantitate

mare de zaharuri. Sunt

gustoşi şi parfumaţi, înglobează

o cantitate importantă

de antioxidanţi, dar

îngraşă. Cuprind substanţe

utile îmbunătăţirii circulaţiei

şi flexibilităţii vaselor

de sânge, atât fructul în

sine, cât şi sâmburele. Produsul

fermentat, vinul, este

un aliment util atunci când

este consumat ocazional,

în cantităţi mici, adică, 1-2

pahare, nu mai mult de 1-2

ori pe săptămână. În Italia,

zona Sardinia, trăieşte

populaţia masculină cea

mai longevivă din Europa,

acest fapt datorându-se

unui tip de vin roşu, sec,

care se numeşte Cannonau.

În rest, în coajă, strugurii

roşii au un puternic

antioxidant, numit resveratrol,

dar şi antioxidanţi

puternici, cunoscuţi sub

denumirea de polifenoli,

care pot încetini sau preveni

multe tipuri de cancer,

inclusiv cel de esofag, plămâni,

pancreas, prostată şi

colon. Flavonoidul quercetin

este un antiinflamator

natural care, după o serie

de studii pe animale, s-a

confirmat că reduce riscul

aterosclerozei şi protejează

împotriva pagubelor

provocate de colesterolul

LDL (lipoprotenie de joasă

densitate).

Fibrele şi potasiul din

struguri ajută şi la sănătatea

inimii. Creşterea aportului

de potasiu şi scăderea

aportului de sodiu reprezintă

cea mai importantă

schimbare în dietă pe care

o poate face cineva care

vrea să reducă riscul de

boli cardiovasculare.

Consumaţi strugurii în

sezonul lor, dar în cantităţi

controlate, şi numai în

prima parte a zilei, adică

la micul dejun sau la prima

gustare. Nu mâncaţi

zilnic, pe principiul „fac

o cură de struguri”, pentru

că îngraşă şi devin nesănătoşi.

Nu există nutrienţi

sau alimente minune, cheia

stă în combinarea acestora.

Persoanele cu diabet

zaharat trebuie să mănânce

struguri cu moderaţie, în

cantităţi mici şi controlând

valorile glicemiei. Aceste

persoane pot consuma

preponderent fructe cu o

mică cantitate de zaharuri,

bogate în fibre, cum

ar fi fructele de pădure sau

ananasul.

Șapte beneficii ale

consumului de struguri:

conţin potasiu, care ajută

la sănătatea cardiovasculară;

conțin resveratrol,

unul dintre cele mai puternice

substanţe cu rol

antioxidant; ajută la circulaţia

sangvină; contribuie

la elasticitatea vaselor de

sânge;

flavonoizii contribuie la

scăderea riscului de îmbătrânire

vasculară prin scăderea

nivelului de grăsimi

„rele”; polifenolii scad riscul

apariţiei unor forme de

cancer; conţin o cantitate

importantă de apă. Dezavantaje:

deţin o cantitate

foarte mare de zaharuri!

Prunele au în compoziție

glucide ( fructoză

şi levuloză), hidraţi de

carbon, acizi organici, vitaminele

A şi B, minerale,

precum potasiu, calciu, fosfor,

magneziu, fier. Sunt

cunoscute pentru pro-prietăţile

lor de stimulare

a tonusului nervos şi de

combatere a stărilor de

oboseală. Se recomandă

consumul de prune, deoarece

au un conţinut bogat

în celuloză şi în mucilagiu,

fiind indicate în situaţiile

de constipaţie cronică.

Pentru că au un conţinut

bogat în glucide, prunele

nu sunt recomandate în terapia

nutriţională a pacienţilor

diabetici.

Gutuile. Se consideră

încă din antichitate că gutuile

au proprietăţi terapeutice

şi sunt folosite în

tratarea bolilor digestive,

a hemoragiilor, dar şi în

tratarea afecţiunilor otice.

Gutuile au în compoziţie

70% apă, zaharuri, săruri

de calciu, minerale, precum

magneziu, fier, fosfor,

potasiu, vitamine B1, B2,

B6, C, beta-caroten, acid

citric, pectine şi mucilagii.

Prin conţinutul bogat

în acid citric şi pectină,

gutuile au un rol benefic

asupra sistemului circulator,

având proprietăţi antihipertensive.

Se recomandă persoanelor

cu afecţiuni digestive

consumul de gutui,

deoarece prin conţinutul

bogat în mucilagiile vegetale,

care în combinaţie cu

apa, formează o substanţă

cu consistenţă de gel, acţionează

ca un izolator la

nivelul mucoasei tubului

digestiv. În cosmetică, gutuile

sunt folosite datorită

proprietăţilor lor emoliente,

hidratante şi tonifiante.

Recomand folosirea gutuilor

în prepararea măştilor

faciale, deoarece au în

compoziţie vitamine, caroten,

aminoacizi şi uleiuri

eterice care participă la reducerea

ridurilor şi hidratarea

tenului.

Fructele de sezon îţi dau

o stare bună şi recomand a

fi consumate atunci când

apar. E de preferat să nu fie

mâncate frecvent, iar consumul

să se facă la micul

dejun sau la prima gustare.

Să nu uităm că sunt bogate

în zaharoză şi în fructoză,

care, chiar dacă provin din

fructe, sunt tot o formă de

zahăr.

Documentare:

healthline.com

organicseeds.top

conserve-energy-future.

com

NELU BÂRSAN

www.barsantrans.com

PROGRAM

DISTRIBUIRE PACHETE

LOCALITATEA ORA LOC

RUTA SÂMBĂTĂ

TAUSTE 9:00 AMBULATORIU

EJEA 9:55 LIDL

Zona ZARAGOZA

TEL: 618 266 341

TUDELA 10:45 LA GARĂ

CALAHORRA 11:50 PLAZA DE TORROS (MAGAZIN

R OMÂNESC)

PRADEJON 12:35 LA COLEGIU

LOGROÑO 13:25 PLAZA DE TORROS

MIRANDA DE 14:35 SPĂLĂTORIE AUTO (LÂNGĂ RÂU)

EBRO

VITORIA 15:50 MC DONALD’S

ARRASTE 16:55 MAXI DIA

M ONDRAGON

BERGARA 17:20 EROSKY

EIBAR 17:50 LIDL

IRUN 19:10 AZIL DE BĂTRÂNI (ÎN SPATE LA GARĂ)

SAN SEBASTIAN 19:50 BISERICA ROMÂNĂ (695 048 066)

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

TOLOSA 8:00 EROSKY

ORDIZIA 8:40 PARCARE GARĂ

BEASAIN 9:10 PARCARE GARĂ

ALTSASU 9:50 PARCARE GARĂ

PAMPLONA 10:50 SANCHO EL FUERTE, NR. 3

(M AGAZIN ROMÂNESC)

NOAIN 12:10 CEPSA (AEROPORT)

JACA 13:40 PISTA DE HIELO

SABINANINGO 14:15 LA GARĂ

FRAGA - AVIZ TELEFONIC

Zona LERIDA

TEL: 618 266 341, 664 108 325, 608 625 964

RUTA SÂMBĂTĂ (TEL: 664 108 325)

LOCALITATEA ORA LOC

ALPICAT 7:50 PECO CEPSA

ALMACELLES 8:30 PECO REPSOL

BINEFAR 9:10 MAXI DIA

MONZON 9:45 LÂNGĂ MERCADONA

BARBASTRO 10:25 PARCARE ALDI

HUESCA 11:25 PARCARE LIDL

GRAUS 13:00 PESTE POD (IEȘIRE POMPIERI)

BALAGUER 14:30 PARCARE OPEL

AGRAMUNT 15:00 MAXI DIA

SOLSONA 15:45 PARCARE POD

GUISSONA 16:30 INTRARE COMBINAT

CERVERA 17:40 LA BASCULĂ

TARREGA 18:15 VIS A VIS DE LIDL

BELLPUIG 18:45 HOTEL CASCALLAR

MOLLERUSA 19:10 LA LIDL

BELL-LLOC 19:45 LA BISERICĂ

BELLVIS 20:10 LA SPLAI

RUTA DUMINICĂ (TEL: 664 108 325)

LOCALITATEA ORA LOC

BENABARE 8:00 PARCARE

PUENTE DE

8:35 RESTAURANT FONDA

MONTANA

PONT DE SUERT 9:30 STAȚIE BUS

VILALLER 10:05 CABINA TELEFONICĂ

VIELHA 11:00 PARCAREA MARE

ESTERI D ANEU 13:55 AVIZ TELEFONIC

SORT 14:30 STAȚIE BUS

POBLA DE SEGUR 15:25 STAȚIE BUS

TREMP 16:00 PLAZA CATALUNA

Zona TARRAGONA

TEL: 629 104 133, 651 563 065

RUTA SÂMBĂTĂ TARRAGONA

LOCALITATEA ORA LOC

MONTBLANC 9:00 REPSOL

VALLS 9:30 LIDL

ALCOVER 10:00 PARC

LA SELVA DEL CAMP 10:30 DIA

REUS 11:00 AUTOGARĂ

RIUDOMS 11:30 LA BISERICĂ

CAMBRILS 12:00 PARCARE LIDL

SALOU 12:30 PLAZA EUROPA

VILLA SECA 13:00 PARCARE ALDI

LA PINEDA 13:30 SHELL

RUTA DUMINICĂ BARCELONA

LOCALITATEA ORA LOC

TORREDEMBARRA 8:00 CARREFOUR

VENDRELL 8:30 MAXI DIA

L’ARBOC 9:00 SCHLECKER

VILAFRANCA 9:30 PARCARE LIDL

VILANOVA I LA GELTRU 10:30 PARCARE LIDL

CASTELLDEFELS 10:45 LA GARĂ

GAVA 11:15 LA GARĂ

VILADECANS 11:45 CARREFOUR

BELLVITGE 12:00 LA GALP

Zona BARCELONA

TEL: 608 625 964, 618 266 341

RUTA SÂMBĂTĂ

LOCALITATEA ORA LOC

ESPAREGUERA 8:15 PARCARE TEATRU

MARTORELL 8:45 LIDL

CASTELLBISBALL 9:25 MAXI DIA

RUBI 9:50 LIDL

SANT CUGAT DEL VALLES 10:20 LIDL

CERDAYOLA DEL VALLES 10:50 BISERICĂ

RIPOLLET 11:25 LIDL

BARDERA DEL VALLES 11:55 MERCADONA

CALDES DE MONTBUI 12:40 CAPRABO

GRANOLLERS 13:15 LIDL

LA GARRIGA 13:45 MERCADONA

TONA 14:15 MAXI DIA

VIC 14:50 ALDI

TORELLO 15:25 MERCAT (Aviz telefonic)

OLOT 16:00 CARREFOUR

RIPOLL 17:00 CAPRABO

BERGA 18:10 STAȚIE BUS (BONAREA)

GIRONELLA 18:40 AVIZ TELEFONIC

PUIG-REIG 19:00 AVIZ TELEFONIC

NAVAS 19:20 LA TREN

SALLENT 19:30 AVIZ TELEFONIC

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

IGUALADA 8:00 CARREFOUR

SANT ANDREU DE LA BARCA 8:45 CAPRABO

MOLINS DE REI 9:10 CAPRABO

SANT FELIU DE LLOBREGAT 9:30 EROSKI

L’HOSPITALET DE

LLOBREGAT

L’HOSPITALET DE

LLOBREGAT

10:10 SPITAL (M.L. 5 PUBILLA

CASES)

10:35 C. COMERCIAL “LA

FARGA”

CORNELLA DE LLOBREGAT 10:55 MERCAT MUNICIPAL

CORNELLA DE LLOBREGAT 11:20 EROSKI

SANT BOI DE LLOBREGAT 11:50 LIDL

BADALONA 12:40 M.L. 2 PEP VENTURA

MATARO 13:30 LIDL

GIRONA 15:00 LIDL EST. RENFE

FIGUERES 16:00 LIDL

ST. COLOMA DE FARNERS 17:10 MAXI DIA

AREA DE BELLATERRA - AVIZ TELEFONIC

SABADELL 18:30 SHELL – MERCADONA

TERRASSA 18:50 ESTACION BUS

MANRESA 19:30 PARCARE AUDI ORAS

CALAF 20:40 AVIZ TELEFONIC

Zona CASTELLON

TEL: 618 759 883, 642 255 081

ORAR SEDIU CASTELLON

C/ RAMBLA DE LA VIUDA, NR. 8-2 (LANGA CONSULATUL ROMAN)

LUNI: 18:00 – 21:00, MARȚI: 08:00 – 10:00, MIERCURI:

I NCHIS, JOI: 18:00 – 21:00, VINERI: 18:00 – 21:00, SÂMBĂTĂ:

10:00 – 14:00, 18:00 – 21:00, DUMINICĂ: 10:00 – 16:00

RUTA SÂMBĂTĂ

LOCALITATEA ORA LOC

CULLERA - AVIZ TELEFONIC

ELCHE 10:00 IN SPATELE GĂRII (ELX PARC)

ALICANTE 11:30 LIDL (SPITALUL GENERAL)

ALCOY 13:00 EROSKY

ONTINYENT 14:00 ELEFANTE AZUL

POBLA DEL DUC - AVIZ TELEFONIC

BENIGANIM - AVIZ TELEFONIC

TORRENT - MAGAZIN ROMÂNESC (C/

FRANCISCO ROSELLO, NR. 11)

MASSANASSA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ BLASCO

IBANEZN, NR. 4)

VALENCIA - ACASĂ ALIMENTACIÓN (C/ RODRIGO

DE PERTEGAS 22, BAJO)

PENISCOLA 20:00 BENZINĂRIA REPSOL

SANT CARLES 21:00 BENZINĂRIA GALP

AMPOSTA 21:20 PARCARE OPEL

TORTOSA 21:45 PARCARE HIPERSIMPLY

GANDESA - MAGAZIN ANDREEA (BAR)

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

CALANDIA 07:00 PARCARE HOTEL

ALCORISA 07:30 BAR GOYA

ANDORRA 08:00 EL ARBOL

ALCANIZ 08:30 PARCARE CITROEN

CASPE 09:15 BENZINĂRIA CEPSA

FABARA 10:00 BAR SPORT

MAELLA - AVIZ TELEFONIC

VALDERROBRES 11:15 BAR “LA CAÑA”

MORELLA 12:45 PATISERIA LILI

VINAROS 14:00 PORT (FABRICA DE GHEAȚĂ)

BENICARLO 14:30 BENZINĂRIA “BP”

TORREBLANCA - AVIZ TELEFONIC

RUTA SÂMBĂTĂ

LOCALITATEA ORA LOC

REQUENA - LOCUTORIO (C/ SAN AUGUSTIN,

NR. 35)

UTIEL - MAGAZIN ROMÂNESC (PLAZA

JESUS)

CUENCA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/

HERMANOS VALDES, NR. 13)

TERUEL 14:00 PARCARE LIDL

SEGORBE - AVIZ TELEFONIC (PARCARE MAXI

DIA)

LA VALL D’UIXO 16:30 PARCARE LIDL

BURRIANA 17:15 LA LOCOMOTIVĂ

BENICASIM 18:15 PARCARE 100M TELEPIZZA

OROPESA DEL

MAR

- AVIZ TELEFONIC

RUTA DUMINICĂ

LOCALITATEA ORA LOC

BENIDORM 10:00 MAGAZIN (C/ BUEN PASTOR, NR. 9)

ALTEA 10:30 POLIDEPORTIVO

CALPE 11:00 PARCARE FOSTUL LIDL

BENISSA 11:45 PARCARE FRAU

DENIA 12:30 BENZINĂRIA GALP – LIDL

OLIVA - AVIZ TELEFONIC

GANDIA 13:15 PARCARE MC DONALD’S

TAVERNES DE LA - AVIZ TELEFONIC

VANDINGA

CARLET 15:00 PARCARE LA RÂU

CATADAU 15:45 BENZINĂRIA REPSOL

Mica publicitate OCTOMBRIE

2021 23

Important pentru cititori!

• Vă rugăm să verificaţi textul

anunţului şi numărul de telefon

înainte de a fi trimis spre publicare

redacţiei noastre!

• Publicaţia Occidentul Românesc

nu îşi asumă răspunderea pentru

numerele de telefon greşite

sau conţinutul anunţurilor de la

mica publicitate!

MUNCĂ - OFERTE

Se solicită internă, până în 40

de ani, pentru a îngriji o persoană

de peste 80 de ani cu demență, din

Madrid. Cerințe: CV, experiență

cu persoanele în vârstă, seriozitate

și responsabilitate. Telefon: 666

669 686 – Susana.

Avem nevoie de internă (30/45

de ani) pentru a lucra într-o vilă cu

3 etaje din Boramar, Benicàssim

(Castellón), pentru o familie cu un

băiețel de 2 ani și jumătate și un

altul care se naște în decembrie.

Persoana trebuie să se ocupe de

treburile casnice și să aibă grijă

de copii. Cerințe: responsabilitate,

experiență în serviciul casnic

în case cu copii mici și referințe

verificabile. Telefon: 628 367 087,

686 313 401.

Se caută urgent internă (nu este

pentru îngrijirea persoanele în vârstă)

în Madrid. Persoana va efectua

toate treburile casnice, inclusiv

gătitul. Este nevoie de experiență

în treburile casnice, persoana să

fie ordonată, curată, responsabilă.

Se solicită referințe și documente

în ordine. Telefon: 646 781 414.

Avem nevoie de o menajeră

(30/45 de ani) cu cunoștințe înalte

de protocol, pentru a lucra într-o

casă din Alicante (San Juan) pentru

o familie cu copii și animale de

companie. Cerințe: documente în

ordine, cazier judiciar, experiență

de peste 2/3 ani cu aceeași familie

și referințe verificabile. Telefon:

628 367 087, 686 313 401.

Companie specializată în

asistență pentru vârstnici la domiciliu

caută personal cu rezidență în

Barcelona. Se solicită documente

în ordine și experiență în domeniu.

Telefon: 656 998 381.

Căutăm menajeră pentru o familie

cu doi copii, de 5 și 7 ani, și

efectuarea tuturor treburilor casnice,

într-o casă din Madrid. Persoana

să fie organizată și muncitoare,

cu experiență și bune referințe ca

menajeră în case cu copii. Mai

multe detalii la telefon: 670 326

883.

Caut persoană cu experiență

pentru diverse sarcini casnice

și îngrijire a 2 copii, în San

Sebastián de los Reyes (Madrid),

de luni până vineri, de la orele

15:00 la 20:00. Avem nevoie de

o persoană dinamică, organizată,

punctuală, care să locuiască în

zonă. Telefon: 651 816 783.

Avem nevoie de matrimonio

(35/50 de ani) pentru a lucra într-o

vilă unifamilială din zona Pozuelo

(Madrid), la o familie cu 2 copii

minori și 2 animale de companie.

Condiții: rezidență în Spania,

experiență de lucru împreună mai

mult de 2 ani, referințe verificabile;

unul dintre soți trebuie să aibă

permis de conducere. Informații,

la telefon: 628 367 087, 686 313

401.

Familie tânără caută o fată dinamică

cu experiență în curățenie

și îngrijirea copiilor, pentru o casă

din Ibiza (Insulele Baleare). Telefon:

686 477 926.

Avem nevoie de internă, cu

contract de muncă, în Elche

( Alicante). Mai multe informații

la telfon: 639 258 656.

Se caută internă care să aibă

grijă de două fetițe, de 1 și 2 ani, și

de casă, în Jávea (Alicante). Este

nevoie de o persoană serioasă,

responsabilă, cinstită, cu energie

și cu experiență demonstrabilă în

îngrijirea copiilor mici. Încorporare

imediat! Cei interesați trimiteți

CV prin WhatsApp: 617 722

505! Răspunde doar la mesaje pe

WhatsApp. Nu sunați inutil!

Caut urgent, doamnă sau

domnișoară, care să se ocupe de

treburile casnice într-o casă din

Dolores (Alicante). Telefon: 685

980 515, 606 152 540.

Căutăm externă, persoană de

încredere cu experiență pentru o

familie din Sitges (Barcelona),

de luni până vineri, de la 9:00 la

17:00. Cerințe: limba spaniolă,

rezidență în zonă, persoană responsabilă,

cu experiență, dinamică,

serioasă, punctuală și dispusă

la muncă (curățenie, călcat

rufe, să aibă grijă de un copil de

9 ani). Trimiteți CV cu poză pe

WhatsApp la: 622 064 536! Nu

sunați inutil!

Avem nevoie de o persoană

serioasă, care să aibă grijă de

casa noastră din Higuera de las

Dueñas (Ávila). Doamna trebuie

să cunoască bine limba spaniolă,

să aibă rezidență în Spania, carnet

de conducere și mașină proprie.

Detalii, la telefon: 678 656 569.

Este nevoie de un bucătar de

sex masculin, extern, cu vârsta între

35 și 50 de ani, cu experiență în

serviciul casnic și referințe verificabile,

pentru a lucra la o familie

în Pozuelo de Alarcón (Madrid).

Persoană educată, discretă și harnică,

flexibilă la orar. Mai multe

informații, la telefon: 628 367

087, 686 313 401.

Se caută matrimonio pentru

o casă din Cabríls (Barcelona).

Domnul trebuie să cunoască

lucrări de grădinărit, să aibă

experiență, să fie priceput la diverse

munci casnice. Doamna să

se ocupe de curățenie, călcat rufe

și gătit. Munca este de 8 ore pe zi,

în ore separate dimineața și dupăamiaza.

De luni până sâmbătă. Se

oferă apartament în aceeași casă

pentru ei, cu toate cheltuielile

plătite, salariu. Zile libere sâmbătă

după-amiază și duminică.

Esențial, fără obligații de familie

sau animale de companie. Permis

de muncă în ordine, experiență în

locuri de muncă similare. Părțile

interesate pot trimite mesaj pe

WhatsApp la: 676 997 799, indicând

numele, numărul de telefon

și experiența detaliată.

Caut o femeie serioasă, responsabilă,

cu experiență în serviciile

casnice și îngrijirea persoanelor

în vârstă, din Telde (Las Palmas),

sau împrejurimi. Programul ar fi

de la 11 dimineața până la 15:00,

de luni până vineri și sâmbăta de

la 11:00 la 14:00. 450 de euro

pe lună. Cine nu îndeplinește

condițiile să nu sune inutil la telefon:

648 940 034!

Caut persoană cu experiență,

calificare și carnet de conducere,

care să aibă grijă de o persoană în

vârstă, în Bilbao (Vizcaya). Telefon:

606 432 682.

Se oferă un post de internă

în A Coruña (Galicia), pentru o

doamnă serioasă, cu vârsta între

36 și 55 de ani, responsabilă, onestă,

fără obligații. Mai multe detalii,

la telefon: 722 736 035.

Familie numeroasă, formată

din 2 adulți și 3 copii, caută internă

cu cunoștințe de limba engleză,

pentru a lucra de luni până sâmbătă

în gospodărie, la curățenie,

călcat rufe, gătit etc. în Egüés

(Navarra). Mai multe informații

la telefon: 637 449 594.

Se caută persoană cu

experiență, care să aibă grijă 24 de

ore pe zi, în perioada: iulie, august

și septembrie 2021, de o persoană

cu Alzheimer (nu este la pat sau în

scaun cu rotile), într-o urbanizație

la 90 km de Zaragoza. Telefon:

610 877 403.

Familie din Tarragona caută

persoană cu mașină proprie,

pentru îngrijirea unei persoane

în vârstă, diverse sarcini, gătit,

curățenie, cumpărături. Telefon:

636 417 078.

Se angajează persoană cu

cunoștințe administrative pentru

un loc de muncă într-un depozit

de piese de schimb din Andoain

(Guipúzcoa). Lucrări de realizat:

să răspundă la telefon, să

pregătească bonurile de livrare

și achiziții. Este necesară o

experiență minimă de 2 ani. Telefon:

943 592 809.

Căutăm secretară cu capacitate

de conducere, cu autonomie

în modul ei de lucru, decisivă și

capabilă să lucreze fără supraveghere.

Castiliană și catalană.

Vârsta nu contează, atâta timp cât

aveți experiență demonstrabilă și

referințe bune. Telefon: 630 714

339.

Angajăm personal pentru un

local cu livrare de alimente la

somiciliu, în Alcalá de Henares

(Madrid). Telefon: 629 067 003,

918 823 300.

Căutăm o persoană cu

experiență în gătit, care să ofere

sprijin bucătarului, duminica, întrun

bar-restaurant. De preferință,

cu reședința în Pozuelo de Alarcón

(Madrid) sau împrejurimi. Încorporare

imediată. Telefon: 619 951

138.

Avem nevoie de un șofer de

taxi în Aluche (Madrid). Mai

multe informații, la telefon: 672

559 407.

Companie de construcții de

lucrări civile angajează zidari

cu experiență demonstrabilă, în

Valencia. Curs esențial de 20 de

ore de PRL. Cei interesați pot trimite

CV prin WhatsApp la: 650

895 331.

Se angajează tehnician dentar

cu experiență demonstrabilă pentru

secțiunea Exocad și Ceramics

CAD Design, în Elche (Alicante).

De preferat, rezident în zonă. Trimite

CV prin WhatsApp la 613

013 020.

Căutăm internă cu experiență

în îngrijirea persoanelor în vârstă,

în Baños de Mula (Murcia).

Cerințe: bune referințe, carnet

de conducere, experiență în

curățenie, călcat rufe, gătit. Cei

interesați pot trimite CV, via

WhatsApp, la: 634 516 301. Nu

sunați inutil!

Se caută internă pentru

curățenie, călcat rufe, gătit și

îngrijit copii, de luni până vineri,

între orele 16:00 și 20:00,

și sâmbătă, între orele 10:00

și 14:00, într-o casă cu 4 copii

în Villanueva del Pardillo

( Madrid). Telefon: 695 949 810.

Sursa: Tablón de anuncios.

MUNCĂ - CERERI

Tânără, 22 de ani, caută un

loc de muncă în orice domeniu

în zona Madrid. Nivelul

de limba spaniolă mediu, are

experiență în domeniul hotelier.

Dorește să găsească ceva

de muncă în același domeniu

(curățenie, recepție etc.), dar

orice ofertă este bine-venită.

Date de contact: e-mail:

sorinavalerica20@yahoo.com,

telefon: 0040/731 487 652.

Doamnă, 53 de ani, serioasă

și responsabilă, caut un loc

de muncă: curățenie, externă,

ajutor de bucătar, călcat rufe, în

Torrejon de Ardoz. Telefon: 642

919 579, Lăcrămioara.

Doamnă responsabilă, 52 de

ani, caut de muncă în comunitatea

Madrid ca externă. Am

rezidență în Spania, acte în regulă,

experiență și recomandări

foarte bune în îngrijirea persoanelor

în vârstă și îngrijirea copiilor.

Telefon: 641 460 783.

Doamnă serioasă, responsabilă,

harnică, caut de muncă ca

și internă, ajutor de bucătar sau

portar (la bloc), în Zaragoza,

provincia Aragon. Am referințe

foarte bune. Telefon: 642 342

807.

Doamnă rezidentă în Spania,

52 de ani, serioasă și responsabilă,

caut de muncă în comunitatea

Madrid, ca ajutor de bucătar.

Am experiență de peste 2 ani și

referințe foarte bune. Telefon:

642 342 807.

ÎNCHIRIERI

Închiriez cameră în Lleida,

lângă Poligonul Industrial Segre

Lieida, pentru persoane serioase,

nefumătoare. Telefon: 690 384

129.

VÂNZĂRI

Vând apartament 2 camere,

mobilat, 60 mp, etajul 2, încălzire

pe gaz, aer condiționat, garaj,

în Râmnicu Vâlcea, zona nord.

Detalii, la telefon: 0034/657 035

948.

Vând casă rustică în județul

Buzău, 50 mp, teren 2000mp,

renovată, două camere, bucătărie,

baie, prispă, zonă pitorească

de deal. Fântână în curte, hidrofor,

fosă septică. 24.000€ negociabil.

Informații la telefon: 606

750 991.

Vând apartament cu 3 camere

în Ploiești-Vest, mobilat,

cu electrocasnice incluse,

decomandat, suprafața de 67

mp, termopan, gresie, faianță,

separate de gaze, cu o poziție

foarte bună, aproape de piața

centrală, centre comunitare,

școală, grădiniță, parc mare.

Preț 70.000€. Telefon: 0034/626

305 050.

Vând teren în comuna

Tomșani, județul Prahova, intravilan,

cu o suprafață totală

de 2300 mp. Pe teren se află o

casă bătrânească, deschidere la

stradă 21 m, gaze în curte, curent

electric, fântână în curte.

Preț 15.000€. Telefon: 0034/626

305 050.

Vând: cărucior pentru copii,

cu 2 piese, preț 100€; pătuț pentru

copii, cu saltea, 80€; saltea

nouă pentru pătuț de copii, 3d

respiral, 70€; cărucior sport 35€;

geanta bebe 10€. Cei interesați

mă pot contacta la telefon 642

484 058. Locuiesc în Torrejón

de Ardoz.

Vând în zona rustică

Chinchón (Madrid), 1.500 m2

tren arabil, fertil, cu sursă de

apă (zonă irigabilă), gard nou,

acces la șosea, 200 m; vecini

români. Preț negociabil: 14

euro/ m2. Mai multe detalii

la telefon: 642 937 177 sau

0040/ 762 693 115.

Vând apartament cu 2 camere

în Alba Iulia, zona Cetate

Bulevard, parter, cu suprafața de

39 m², finisat și utilat complet.

Apartamentul este compus din

2 camere, bucătărie mobilată,

baie, hol. Dispune de centrală

termică, geamuri termopan, uși

interioare noi, gresie, faianță.

Preț 37.000 €. Mai multe detalii,

la telefon: 671 490 785.

Vând apartament 3 camere,

50m², semi-decomandat, etaj 2,

în Bacău, zona Milcov. Apartamentul

are izolație exterioară,

ușă metalică, gresie, faianță,

necesită îmbunătățiri. Relații la

telefon: 0034/656 923 673.

Vând apartament cu 2

camere în Timișoara, zonă

rezidențială. Apartamentul este

situat la etajul 3, este decomandat,

renovat și izolat. E dotat cu

centrală proprie pe gaz. Preț negociabil

66.000€. Telefon: 0034/

642 335 643.

Vând teren intravilan, în

Amara, județul Ialomița, pe drumul

Fermei. Suprafața: 1600 m²,

preț 18.000 €. Mai multe detalii,

la telefon: 669 194 121.

Particular, vând fabrică de

cărămidă în satul Siminoc,

județul Constanța, cu acte și

autorizații în regulă. Fabrica

este în funcțiune și are personal

angajat. Cei interesați, puteți

suna la telefon: 0040/766 398

906 sau 0040/767 593 324; e-

mail: officeceramicasiminoc@

gmail.com

Se vinde apartament în

Calle de la Libertad 8, etaj 4

A, localitatea Móstoles (provincia

Madrid). Apartamentul

este complet renovat în 2013,

exterior cu terasă. Are 71 mp,

3 camere, sufragerie și o baie.

Puteți vizita. Investiția e foarte

bună. Baia are cabină de hidromasaj,

camera de zi este cu

mural de lemn, camera principală

cu șifonier încorporat cu

oglindă. Terasa este închisă cu

alumniu și copertină. Încălzire

centrală, aer ondiționat, lift.

Preț: 155.000 €. Mai multe

detalii la telefon: 687 471 219

(Francisco).

Vând apartament cu 3 came-

re în Botoșani, Bulevardul Eminescu,

Aleea Nouă nr. 8, izolație

exterioară, geamuri termopan,

CT etaj intermediar și mobilat.

666 915 835.

MATRIMONIALE

Doamnă, 62 de ani, dorește

să cunoască un bărbat bun și

muncitor, pentru o relație stabilă

și de lungă durată. Telefon: 602

473 571

Domn, 48 de ani, fără obligații,

divorțat, doresc să cunosc o doamnă

de vârstă apropiată, să construim

o familie împreună. Locuiesc

în Campo Real, Madrid. Telefon:

643 378 114.

Bărbat, 49 de ani, din comunitatea

Madrid, cu serviciu

stabil, caut o relație de prietenie

serioasă, eventual căsătorie, cu

o doamnă serioasă. Telefon: 642

510 373.

Româncă, doresc să cunosc

un domn cu vârsta cuprinsă între

57 și 65 de ani, serios, bine educat.

Telefon: 643 510 302.

Tânar, 40 ani, 1.75 m, 75

kg, caută doamnă/domnişoară

pentru prietenie, eventual căsătorie,

din comunitatea Madrid.

Telefon: 643 326 659.

Doamnă, 56 de ani, un copil,

comunitatea Madrid, doresc

cunoștință domn educat, serios,

vârstă apropiată, simpatizant

A.Z.S. Telefon/WhatsApp: 641

280 185.

Tânăr, 41 de ani, din comunitatea

Madrid, fără vicii, necăsătorit,

fără obligații, dar cu responsabilitate,

doresc să cunosc

o tânără domnișoară de vârstă

apropiată, pentru o relație serioasă.

Ești interesată? Contactează-mă

la telefon: 642 974 175!

Cer și ofer multă seriozitate!

Tânăr, 39 de ani, doresc să

cunosc o fată pentru o relație serioasă

din comunitatea Madrid.

Telefon: 642 899 710.

Tânăr atractiv, cu serviciu

stabil, doresc să cunosc o fată

pentru o relație de prietenie. Telefon:

627 192 719.

Tânăr 40 ani, caut doamnă cu

vârsta până în 43 de ani, din comunitatea

Madrid, pentru o relație

de prietenie. Rog seriozitate! Telefon:

643 863 664.

Domn serios, fără obligații, doresc

să cunosc o doamnă serioasă

pentru o relație serioasă. Telefon:

641 838 920.

Domn, caut pereche, doamnă

cu vârsta între 60 și 65 de ani din

comunitatea Madrid. Telefon: 642

970 401.

Româncă, fără obligații doresc

să cunosc un domn serios

fără vicii, de 56-63 de ani. Rog

bun-simț. Telefon: 600 692 018.

Anunţurile de mică publicitate sunt

GRATUITE!

E-mail: redactia@

occidentul-romanesc.com

Prin SMS sau Whatsapp:

643 015 676

Occidentul romanesc nr 126 - editia octombrie 2021

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?