revista Comitetul EcoScoala in actiune - 2021

La ora de biologie am aflat că
aprinderea pădurilor îmbătrânite
este un fenomen natural care se
produce regulat de sute de milioane
de ani, oferind șansa regenerării și
reîntineririi lor. Cele mai multe
incendii se petrec în Australia
deoarece, eucaliptul se aprinde
foarte ușor. Soarţa sa conţine uleiuri
inflamabile. Din el cad multe frunze
și crengi uscate care reprezintă
combustibil excelent pentru
incendii. Australia este una din
regiunile cele mai expuse la incendii
din lume. În timpul verilor lungi,
vânturi fierbinţi și uscate bat dinspre
interiorul deșertic al continentului.
Chiar și în timpul iernii, ploaia nu își
face aproape deloc simţită
prezenţa. Aceasta înseamnă că
mediul este în general uscat, iar
incendiile izbucnesc și se răspândesc
destul de ușor. De partea cealaltă a
globului pământesc se petrec lucruri
dezastruoase. La Polul Nord sunt
foarte multe avalanșe. Acestea pot
duce la vale mii de tone de zăpadă,
fiind precedate de o undă de șoc
care spulberă și strivește orice se
află în calea lor: case, animale, chiar
și oameni. Aceste fenomene se
înscriu printre cele mai dramatice
evenimente ale muntelui și
reprezintă un pericol pentru
populaţia montană din numeroase
ţări ale lumii. Extinderea activităţilor
turistice și, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o
creștere a riscului impactului
avalanșelor asupra societăţii.
Cred că, am văzut cu toţii o
furtună, acel spectacol de lumini și
sunete puternice. Pe cât de
interesant sună, pe atât de periculos
este. La ora de fizică am aflat că
furtuna constă în ploaie și descărcări
electrice, însoţite aproape
întotdeauna și de vânturi puternice,
de peste 75 km/h. Aceasta poate
duce la fenomene catastrofale cum
ar fi: inundaţii, uragane, etc. Pentru
prevenirea inundaţiilor se
construiesc diguri și baraje.
Pentru a preveni efectele cele
mai grave ale schimbărilor climatice,
ţările semnatare ale Convenţiei-cadru
a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor
climatice (CCONUSC) au convenit să
limiteze creșterea temperaturii medii
globale la suprafaţă la mai puţin de 2
°C faţă de perioada preindustrială.
Pentru a atinge acest obiectiv,
emisiile de gaze cu efect de seră la
nivel mondial trebuie să atingă
punctul culminant cât mai curând
posibil și apoi să scadă rapid. Până în
2050, emisiile globale ar trebui să fie
reduse cu 50 % comparativ cu
nivelurile din 1990, iar înainte de
sfârșitul secolului să se atingă
neutralitatea din punct de vedere al
emisiilor de carbon. Uniunea
Europeană sprijină obiectivul
CCONUSC și își propune ca până în
2050 să reducă emisiile de gaze cu
efect de seră cu 80-95 % faţă de
nivelurile înregistrate în 1990. Această
scădere puternică ţine seama de
reducerile mai mici impuse ţărilor în
curs de dezvoltare.
45