revista Comitetul EcoScoala in actiune - 2021

PAŞCANI, 2021
Liceul Teoretic
“Miron Costin”
COMITETUL ECO-ŞCOALĂ ÎN ACŢIUNE
Revistă şcolară cu informaţii despre activităţile
realizate de membrii Comitetului EcoŞcoală
al Liceului Teoretic “Miron Costin”
în cadrul programului Eco-Schools
Nr. 3/2021

Cuprins
IMPLEMENTAREA programului EcoŞcoala în 2020-2021
4
Uciderea ursului Artur:
necesitate sau vânătoare de trofeu?
Lorenţ Diana-Patricia
7
Proiecte Green Erasmus+ implementate de Liceul Teoretic
“Miron Costin” Pașcani
Coordonator proiecte,
Marinescu Ramona-Elena
12
Din jurnalul unui președinte al Comitetului EcoȘcoala
Duca Alina
Preşedinte Comitet Eco-Şcoala
20
Experiență europeană pe tema reciclării
în proiectul Erasmus+ “School of Change”
Roman Maria-Beatris
23
Concurează zilnic cu tine, cel de ieri. Fă sport!
Mălăuţe Bianca
Purtător de cuvânt al Comitetului EcoȘcoala
26
Ziua Internațională a Biodiversității
Plugaru Iulia-Alexandra
Coordinator activitate,
prof. Marcu-Popa Adina-Delia
28
Experiența mea din Comitetul EcoȘcoală
Antăluţe Silvia
VicePreședinte Comitet EcoŞcoala
31
2

Școala mea “verde”
Coordonator proiect,
prof. înv. primar Ancuţa Ina-Nicoleta
Creative Kids - clasa a III-a C
Drogoș-Constantin Avasîicii
Elena Apostol
Ciprian Lente
Alexandra-Petronela Lupu
34
36
Ziua Internațională de Acțiune pentru Climă
Boboc Georgiana-Irina
Coordinator activitate,
prof. Marcu-Popa Adina-Delia
43
Concluziile programului ES concretizate în proiectul eTwinning
”Climate Change Challenge SDG13”
prof. Coşniţă Emilia-Felicia
Coordonator program Eco-Şcoală
46
Stiluri de viață și mentalități existente discutate în proiectul
Erasmus+ „ClimAct Now!”
Panaite Sabin-Ioan
52
CURTEA ȘCOLII
Responsabili cu informarea şi mobilizarea elevilor
55
Pământul văzut din cer – serie de episoade online
Moglan Ioana-Cosmina
Redactor șef al revistei EcoȘcoala
61
3

Implementarea programului
EcoȘcoală
2020-2021
Liceul Teoretic “Miron Costin” Paşcani
4

Implementarea programului EcoȘcoală 2020-2021
În cadrul unei întâlniri a
Comitetului Eco-Şcoala (echipa de
conducere) s-a stabilit modalitatea
prin care se poate face
identificarea problemelor de
mediu cu care se confruntă şcoala
şi comunitatea.
Eco-Şefii fiecărei clase au
primit un formular pe care l-au
completat cu colegii, în care au
precizat problemele pe care le-au
identificat şi soluţiile pe care le
propun. În identificarea
problemelor de mediu Eco-Şefii
claselor ce fac parte din comitetul
Eco au cooperat cu reprezentanţii
fiecarei clase din Consiliul Şcolar al
Elevilor.
Comitetul Eco al scolii a
conturat capacităţile şcolii de
rezolvare a problemelor de mediu
în planul de acțiune din programul
Eco-Scoala.
Prin intermediul activităţilor
programului Eco-Şcoala s-a corelat
capacitatea şcolii de a rezolva o
parte din probleme de mediu
identificate, cu cea a autorităţilor
locale şi a celor din domeniu.
Propunerea soluțiilor
În perioada octombrienoiembrie
2020, Eco-Şefii claselor
au identificat şi centralizat soluţii
pentru managementul deşeurilor
ce se colectează la şcoală şi pentru
dezvoltarea de abilităţi pentru
menţinerea curată a claselor şi a
spaţiului verde din curtea şcolii.
Soluţiile au fost discutate cu
coordonatorii programului Eco-
Şcoală, cu cadrele didactice, cu
conducerea şi personalul şcolii.
5

S-au centralizat următoarele probleme:
- Există prea puţin spaţiu verde în curtea şcolii
- Se poate valorifica o cantitatea mare de deșeuri colectate în curtea
şcolii /la şcoală
- Nu se sortează selectiv tot gunoiul ce se colectează la şcoală/curtea şcolii
- Se aruncă gunoiului şi în afara locurilor amenajate în curtea şcolii
- În curtea şcolii există unui număr insuficient de coşuri pentru colectare selectivă
- existenţa unui număr nejustificat de elevi ce suferă de obezitate
infantilă / supraponderalitate
- existenţa unor obiceiuri alimentare nesănătoase în rândul elevilor
- elevii nu conștientizează importanţa unui stil de viaţă sănătos
- insuficienta informare a elevilor în legătură cu necesitatea
îmbunătăţirii calităţii mediului în care trăim
- lipsa unei atitudini responsabile faţă de mediu din partea unor elevi,
membri ai comunitatii din zona înconjurătoare
SOLUTII
combaterea obezităţii infantile prin implicarea elevilor în diverse
activităţi sportive
propunerea unor alternative care să schimbe obiceiurile alimentare
nesănătoase ale elevilor
ateliere de informare-conștientizare a importanţei unui stil de viaţă sănătos
- amenajarea spaţiului verde din curtea interioara / perimetrul şcolii
- valorificarea deşeurilor reciclabile ( in special hârtie, PET-uri, doze de
aluminiu)
- continuarea unei colectari separate
folosind containerele selective
existente în curtea scolii
- gestionarea selectivă a deşeurilor
- derularea permanenta a unor acţiuni
concrete de protecţie a mediului
- implicarea a cât mai multi elevi şi cadre didactice în gasirea unor soluţii
la problemele de mediu
- implicarea mai bună a părinţilor, a administraţiei locale şi a altor
instituţii în derularea activităţilor de mediu.
Temele alese de şcoala noastră în anul școlar 2020-2021 au fost :
CURTEA ȘCOLII
DEȘEURILE
6

Uciderea ursului Artur:
necesitate sau
vânătoare de trofeu?
Lorenţ
Diana-Patricia
7

Uciderea ursului Artur:
necesitate sau vânătoare de trofeu?
Lorenț Diana-Patricia
În ultimele săptămâni, un
eveniment petrecut în România a
inflamat
mass-media
internaţională. Ecouri emoţionale,
discuţii pasionale, opinii cu impact
s-au învârtit în jurul recoltării prin
împușcare a unui urs de trofeu.
Poreclit Artur de către ONG-ul
GreenPeace, acest urs brun era cel
mai mare din România (593
puncte). Uciderea lui a fost
descoperită întâmplător de către
voluntarii de la acest ONG
ecologist. Evenimentul petrecut în
luna martie a făcut cunoscută o
localitate montană din judeţul
Covasna, sătucul Ojdula. Discuţiile
s-au amplificat la aflarea faptului că
acest urs a fost împușcat în cadrul
unei vânători private solicitate de
un prinţ austriac, că ursul Artur era
unul dintre cei mai mari urși din
Europa, iar vânătoarea s-a efectuat
în mijlocul pădurii.
Pornind de la acest eveniment,
membrii Comitetului EcoȘcoală au
iniţiat o dezbatere cu tema
”Credeţi că e bine ca urșii să fie
împușcaţi?” Elevii clasei a XI-a C, au
decis să găsească răspunsuri la
această întrebare într-o activitate
organizată în jurul datei de 5 iunie,
când se marchează Ziua Mediului.
8

Uciderea ursului Artur:
necesitate sau vânătoare de trofeu?
Lorenț Diana-Patricia
Astfel, elevii s-au împărșit în
echipe: Pro, Contra, Prezentatori,
Audienţă și Juriul pentru a încerca
să afle informaţii, fapte, opinii
personale despre evenimentul din
Ojdula.
Activitatea a debutat cu
documentarea făcută de
prezentatori. Cum prea bine știţi,
ursul face parte din categora
animalelor protejate de lege.
Uciderea urșilor în România nu
este legală, ea fiind interzisă de
mai mulţi ani. Așa că de unde până
unde această întâmplare? Ei bine,
există excepţii. Animalul poate fi
ucis, această operaţiune numindu-
se “recoltare” sau “extragere”
(jargon vânătoresc), dacă există
dovezi că ursul pune în pericol
oamenii sau gospodăriile lor. Ea
poate fi făcută prin împușcarea sau
relocarea unor exemplare
nominale pentru care trebuie
“derogări”.
Problema a început atunci
când, prinţul Emanuel, care
trăiește în Austria, a beneficiat de o
derogare pentru a ucide o femelă
roșcată cu pui ce ar fi atacat anul
trecut mai multe gospodării. Din
păcate, în martie anul acesta,
printul a ucis un mascul brun de
trofeu, care trăia în inima pădurii și
9

care nu se apropiase niciodată de
locuinţele din Ojdula. Cazul a fost
foarte discutat, mulţi având opinii
divergente în privinţa acestei
întâmplări.
Echipa Pro a adus argumente
care susţin vânătoarea și uciderea
urșilor, menţionând că:
1. Fiind animale sălbatice, ursii
pun în pericol viaţa
oamenilor
2. Din ce în ce mai des, urșii
produc pagube însemnate
3. Unele exemplare sunt
purtătoare de boli și distrug
habitatul altor animale
4. Pentru unele persoane,
vânătoarea este o
modalitate de recreere, fiind
preferată de pasionaţii de
vânătoare
5. Legislaţia a determinat
înmulţirea excesivă a
populaţiei de urși din
România.
Elevii echipei Contra au ripostat
aducând argumente care arată că
sunt total împotrivă:
1. Pentru că nu s-a investigat
bine ce animal a făcut
pagubele în Ojula, s-a ajuns la
uciderea altui urs, unul care
trăia în mijlocul pădurii
2. Prin omorârea ursului Artur
nu s-a rezolvat problema. În
luna aprilie, după împușcarea
acestuia, în Ojdula s-au
înregistrat de mai multe ori
alerte de urs și s-a semnalat
în continuare prezenţa unei
ursoaice
3. Animalul care vine în
continuare în gospodării este
o femelă roșcată cu pui. Nici
măcar nu trebuia să intre în
discuţie uciderea ei,
rezolvarea plângerii fiind
relocarea
4. Ursii menţin echilibrul în
ecosistemul lor
5. Dacă se va continua
vânătoarea necontrolată,
urșii vor ajunge pe cale de
dispariţie
Juriul, împreună cu restul
elevilor care au asistat la
dezbatere, au cântărit greutatea și
credibilitatea argumentelor,
ajungând la câteva concluzii:
10

Necesară sau nu, legală sau
ilegală, uciderea ursului
Artur rămâne un fapt
definitiv. Subiectul a devenit
scandal internaţional, iar
castelul unde locuiește
prinţul Emanuel von and zu
Liechtenstein a fost asaltat
de mii de recenzii negative,
voturile determinând
degradarea ratei castelului.
vânătoarea este o metodă de
recreere, dar una scumpă, nu
toată lumea având mijloacele
financiare pentru a o practica
În România trăiește cea mai
mare populaţie de urși din
Europa (mai mult de
jumătate din populaţia
europeană de urși).
Permiţând unor vedete din
afara ţării să vâneze la noi,
putem fi recunoscuţi
internaţional, ţara noastră
devenind o destinaţie dorită
pentru vânătoare.
Ursul are contribuţia lui în
natură și, împreună cu alte
animale, putem spune că
menţine un echilibru
continuu în ecosistemul lui.
Se impune un control mai
ferm, mai strict și mai
organizat al uciderii urșilor,
pentru că altfel ursul ar
ajunge pe cale de dispariţie.
Trăgând linia s-au oferit echipei Pro
1,55 puncte, iar celei Contra 2,5 din 5.
Elevii si-au exprimat clar opinia
în această chestiune și au decis:
sunt contra uciderii urșilor.
Voi ce părere aveţi în
legătură cu această problemă?
Sunteţi Pro sau Contra?
11

Proiecte Green Erasmus+
implementate de Liceul
Teoretic “Miron Costin”
Coordonator proiecte,
Prof. Marinescu
Ramona-Elena
Liceul nostru este partener în patru proiecte Erasmus + pe teme
ecologice, proiecte de parteneriate strategice între școli.
Din cele patru proiecte, unul se adresează învăţământului primar, unul
este pentru ciclul gimnazial și două sunt adresate elevilor de liceu.
12

Proiect Erasmus+ K229
Nr. ref.:
Let's help our earth live longer
2020-1-IT02-KA229-079814_4
Coordonator:
Italia: Istituto comprensivo Falcone Borsellino (middle school)
Parteneri:
Bulgaria: Parvo osnovno uchilishte "Sveti Sveti Kiril i
Metodii"
Portugalia : Escola Secundária José Falcão
Romania: Liceul Teoretic Miron Costin Pașcani
Turcia: Şehit Adil Erdoğan Ortaokulu
Grup țintă: Elevi de gimnaziu
Buget: 21990 euro
Obiectiv: Se poate observa că nivelul de conștientizare și implicare al unei
familii în problemele de mediu precum reciclarea, eficienţa energetică,
energie regenerabilă, protejarea mediului în general sunt în legătură directă,
cu nivelul de bunăstare al familiei. Considerând această premisă proiectul își
dorește să crească nivelul de conștientizare în rândul acestora prin
antrenarea în activităţi simple dar de impact, precum colectarea și reciclarea
plasticului. Proiectul implică multe alte tipuri de activităţi dar aceasta este de
bază căci plasticul are un efect negativ major în cadrul ecosistemelor.
eTwinning: https://twinspace.etwinning.net/127291
În cadrul proiectului s-au desfășurat activităţi în mediul online, ședinţe
cu partenerii de proiect și cu elevii din echipele de implementare. Activitatea
principală a constat în crearea unui logo pentru proiect, competiţie ce a fost
câștigată de Turcia.
Rezultatul final al proiectului va consta în realizarea unui ghid – Green
Living Guide care va conţine rezultatele activităţilor ce se vor desfășura în
fiecare mobilitate și local (articole, publicaţii, proiecte de lecţie, etc.) care va
fi distribuit la nivelul instituţiilor din localitate și online. Acesta va fi întocmit
în limba engleză și tradus în limbile oficiale ale proiectului. De asemenea, va
fi realizat un documentar cu titlul– Plastic is everywhere, yet has no place in
nature, care se va baza pe experienţa participanţilor în activităţi de reciclare,
colectare și campanii de conștientizare asupra utilizării excesive a plasticului.
13

Proiect Erasmus+: Don't Waste, Save! The Earth is Yours!
Nr. ref.:
2019-1-LV01-KA229-060411_3
Perioada: 2019-2021/2022
Coordonator:
Upesleju internatpamatskola- Letonia
Parteneri:
Faik Șahenk Ilkokulu Darica – Kocaeli - Turcia
DES Primary School Atena - Grecia
Municipal Primary School ”Gjorgjija Pulevski” Aerodrom, Skopje –
Republica Macedoniei de Nord
OU ”Dr Petar Beron” Sofia - Bulgaria
Liceul Teoretic ”Miron Costin” Pașcani – România
Buget: 29100.00 euro
Website: https://dontwastesavetheearthisyours.bitrix24.site/
eTwinning: https://twinspace.etwinning.net/124962, https://twinspace.etwinning.net/99609
Facebook:
https://www.facebook.com/Dont-Waste-Save-Earth-is-Yours-101254214757226
Instagram: https://www.instagram.com/dontwastesavetheearthisyours/
14

Obiectiv:
conștientizarea problemelor
ecologice datorate modificărilor
climatice, reducerea resurselor de
apă și a zonelor destinate
agriculturii, lipsa resurselor de
energie sustenabilă.
În cadrul proiectului s-au
desfășurat două mobilităţi, prima în
Letonia în luna ianuarie 2020 și a doua
în România în martie 2020. Proiectul
și-a întrerupt mobilităţile din cauza
pandemiei, în schimb activităţile cu
elevii s-au desfășurat în cadrul școlilor
sau în mediul online.
Pentru a surprinde mai bine
rezultatele intermediare, partenerii
au publicat o broșură online pe
care o găsiţi la adresa de mai jos:
https://read.bookcreator.com/4VU
nQ2RIGudwzW9vJ3JKWE3299u1/k
3IMdpDHS2GK9n1aRdk_fQ
Rezultatul final al proiectului va
fi in ghid de bune practici care va
conţine exemple de activităţi ce
pot fi implementate în domeniul
educaţiei ecologice. De asemenea,
va conţine traseul pe care trebuie
să îl parcurgă o școală în obţinerea
statutului de Școala Eco și a
steagului verde.
15

Proiect Erasmus+ K229
Nr. ref.:
Coordonator:
School of Change
2020-1-HR01-KA229-077701_2
Croaţia - Turisticka I Ugostiteljska Skola Dubrovnik
Parteneri:
România - Liceul Teoretic ”Miron Costin” Pașcani
Turcia - Toki Esenkent Ortaokulu
Portugalia - Escola Secundária Fernando Namora, Condeixa-a-Nova
Grup țintă: elevi liceu
Buget: 25040 euro
eTwinning: https://twinspace.etwinning.net/134162
website: https://schoolofchangeproject.eu
Facebook: https://www.facebook.com/School-of-change-
113718840550034/?view_public_for=113718840550034
16

Obiectiv:
Scopul proiectului este găsirea
unui parcurs educaţional comun
pentru școlile participante, prin
intermediul căruia elevii implicaţi
să devină conștienţi de
biodiversitatea specifică fiecărei
ţări, de plantele și animalele a căror
supravieţuire este periclitată, de
modul în care activitatea noastră
zilnică își pune amprenta pe
sănătatea mediului înconjurător.
Unul din scopurile principale
este reducerea producţiei de
deșeuri prin îmbunătăţirea
comportamentelor privind
reciclarea, reutilizarea și amprenta
antropică asupra mediului. Ne
propunem astfel ca produs final
realizarea unui ghid de bune
practici care să ofere elevilor și
profesorilor școlilor participante și
comunităţii, un suport pe calea
adoptării unui stil de viaţă ecosustenabil.
În cadrul proiectului s-a
desfășurat prima mobilitate care a
avut loc în Dubrovnik, Croaţia în
mai 2021, unde au participat 6 elevi
și 2 profesori. De asemenea, au
fost organizate mai multe ședinţe
de proiect în mediul online unde s-
au discutat probleme importante
privind implementarea proiectului.
Rezultatul final al proiectului
va consta în realizarea unei broșuri
care va conţine informaţii și
activităţi privind studii teoretice
privind biodiversitatea ţărilor
partenere, analiza speciilor pe cale
de dispariţie (floră și faună), riscuri
de mediu, rezultate ale activităţilor
de laborator privind condiţiile de
mediu ale habitatelor,
managementul deșeurilor,
producerea de deșeuri, posibile
soluţii pentru reducerea impactului
asupra mediului, un plan de
acţiune care va include iniţiative ce
pot fi atinse în cadrul școlii și la
nivel local.
17

Proiect Erasmus+ K229
Nr. ref.:
Coordonator:
ClimAct Now!
2020-1-EL01-KA229-078995_2
Grecia - 3rd Senior High School of Sparta
Parteneri:
România – Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani
Portugalia - Agrupamento de Escolas de Frazão, Paços de Ferreira
Serbia - Srednja skola za informacione tehnologije,
Grup țintă: elevi de liceu cu vârsta cuprinsă între 15 – 17 ani
Buget: 35.363 Euro
Website:
eTwinning:
Facebook:
http://www.climact-now.com
https://twinspace.etwinning.net/108498/home
https://www.facebook.com/ka229can
18

Obiectivul proiectului:
Modificarea stilului de viaţă și a
mentalităţilor poate avea un
impact major asupra climei în toate
aspectele ei. Tinerii, prin stilul de
viaţă pe care îl vor aborda în viitor,
vor avea un impact major asupra
mediului, din acest motiv,
conștientizare și motivarea
acestora să aleagă un stil de viaţă
durabil care să limiteze
consumerismul este esenţial.
Obiectivul principal cuprinde o
serie de aspecte care să producă o
astfel de schimbare. Din
multitudinea de aspecte am ales
câteva a căror conștientizare ar
putea să inducă schimbări în
alegerile de zi cu zi.
În cadrul proiectului s-au desfășurat următoarele activităţi:
Selectarea logoului de proiect, logo-ul câștigător a fost creat de către
elevii din școala noastră.
în mediul online a fost organizată o activitate cu participanţi din școlile
partenere, mai multe detalii aici: https://youtu.be/wM2VlnhObu8
am calculat amprenta de carbon: http://www.footprintcalculator.org/
ne-am găsit animalul interior:
https://www.worldwildlife.org/pages/find
-your-inner-animal?utm_campaign=wildclassroom&utm_medium=web&utm_sou
rce=partner-site&utm_content=teachingresources&fbclid=IwAR2MpKi6Ml7ppB6X
I6IcDQnqzWlmjfCmopDIjJo3j3u1UkPaChP
hNnDPR30
- am jucat jocuri interactive:
https://view.genial.ly/606b484d22dac50cf1b7be6a/interactive-content-planet-earthadventure?fbclid=IwAR0WQR9IUPokR_JBGph_2v3hNxnWSdUvQycMQwUZ92NL8hv
K6eoQyJnUWvk
19

Din jurnalul unui președinte al
Comitetului EcoȘcoală
Duca Alina
Preşedinte
Comitet Eco-Şcoala
20

Din jurnalul unui președinte al
Comitetului EcoȘcoala
Duca Alina
După 2 ani în care am deţinut
funcţia de Președinte al
Comitetului EcoȘcoală din cadrul
liceului nostru, acum, la final de
liceu, când a sosit momentul să îmi
iau rămas bun, nu doar de la
școală, ci și de la profesorii și
colegii alături de care am muncit,
am învăţat, am crescut și am
petrecut nenumărate momente
frumoase, trebuie să recunosc că
îmi vine foarte greu, dar că, atunci
când mă uit în urmă, mă simt
mândră de tot ceea ce am realizat
împreună.
Implicarea mea în programul
EcoȘcoală a început încă din clasa a
IX-a când, împreună cu doamna
profesoară Coșniţă Emilia-Felicia,
am participat la mai multe activităţi
de plantare, de ecologizare,
webinarii, prezentări cu teme eco
din cadrul proiectelor eTwinning,
campaniilor Baterel, Școala
EcoTerrienilor sau proiecte
Erasmus+ cu temă eco. Îmi
amintesc cu plăcere de una dintre
aceste activităţile ample, „Marșul
mut” organizat de Ziua Mediului, în
care elevii de la toate școlile din
oraș au purtat un element
vestimentar de culoare albă sau
verde, promovând valorile
ecologice, un stil de viaţă sănătos
și un mediu mai curat și au defilat
în oraș într-un marș mut.
Povestea mea în cadrul
acestui comitet a continuat cu alte
activităţi, precum cele în care am
plantat puieţi de copaci spre care
voi privi cu bucurie în viitor, când
vor crește, sau cele în care am
strâns, împreună cu elevi din mai
multe clase, frunzele căzute în
21

Din jurnalul unui președinte al
Comitetului EcoȘcoala
Duca Alina
curtea școlii, ori în care colectam
deșeuri precum baterii sau
electrocasnice, spre reciclarea lor.
Preluând președenţia de la
George Jitaru, care s-a implicat
activ în Comitetul EcoȘcoală timp
de 2 ani și contribuind la obţinerea
calificativului „Excelent” pentru
liceul nostru, am înţeles de la bun
început că trebuie să mă ridic la
nivelul acestei ștachete înalte și să
fac tot ce pot pentru a contribui la
păstrarea acestui calificativ ce
conferă liceului titlul de „Școală
Verde”, încercând să răspund
„Prezent!” la fiecare activitate, cu
dăruire și implicare.
Din păcate, cum orice poveste
are un final, drumul meu eco din
cadrul acestui comitet a ajuns la
sfârșit. Mă bucur că am avut ocazia
să mă număr printre președinţii
Comitetului EcoȘcoală din acest
liceu minunat și sunt tristă că nu
voi mai fi prezentă la activităţile
acestuia, sperând însă că am lăsat
multe lucruri pozitive în urmă.
În încheiere, doresc să urez mult
succes Comitetului EcoȘcoală în
desfășurarea viitoarelor activităţi și
să le mulţumesc tuturor pentru
momentele minunate petrecute
împreună. Vă asigur că puteţi să
contaţi oricând pe implicarea mea.
Semnat,
Duca Alina,
președinte al
Comitetului EcoȘcoala
2019-2021
22

Experiență europeană
pe tema reciclării
în proiectul Erasmus+
“School of Change”
Roman
Maria-Beatris
23

Experiență europeană pe tema reciclării
în proiectul Erasmus+ “School of Change”
Roman Maria-Beatris
Știm cu toţii că problema
reciclării selective devine din ce în
ce mai gravă și mai apăsătoare
pentru noi toţi. Cred că reciclarea
nu este ceva imposibil, însă este
greu de îndeplinit deoarece
oamenii încă nu conștientizează
gravitatea situaţiei. Am observat
aceeași problemă nu doar în zona
noastră, ci și în alte ţări, mai exact,
educarea populaţiei în ceea ce
privește colectarea selectivă. Cu
putin efort, printr-un
comportament responsabil și
susţinere reciprocă, cred că putem
reuși să o controlăm eficient.
Pentru a-mi justifica aceste
concluzii voi povesti experienţa
mea în cadrul proiectului Erasmus+
“School of Change”, ce mi-a oferit
posibilitatea de a discuta cu colegi
din alte ţări europene despre toate
aceste probleme cu care ne
confruntăm și de a găsi soluţii
eficiente și de lungă durată.
Am participat la prima
deplasare din cadrul proiectului
“School of Change”, în Dubrovnik,
Croaţia, în perioada 10-14 mai 2021.
Săptămâna a debutat cu activităţi
ce au avut ca temă principală fauna
și flora specifică fiecărei ţări. Am
constatat cu toţii că, pentru o
planetă sănătoasă și un mediu
armonios, trebuie să conservăm
cât de mult putem speciile care
sunt deja pe cale de dispariţie.
24

Experiență europeană pe tema reciclării
în proiectul Erasmus+ “School of Change”
Roman Maria-Beatris
În următoarele zile am făcut
dezbateri pe tema deșeurilor și a
colectării selective. Am
conștientizat că, în multe colţuri
ale lumii, deșeurile se găsesc
aruncate haotic și că multe
asociaţii de mediu încearcă să
combată poluarea mărilor, a
solului, a aerului, etc. Împreună cu
partenerii din Portugalia, Croaţia,
Turcia am concluzionat faptul că,
cel mai bun mod de a combate
poluarea, este de a recicla ceea ce
consumăm sau folosim.
Ultima zi de activităţi a fost
cea în care am participat la diferite
ateliere practice. Am învăţat cum
putem refolosi lemnul, sticla și
textilele pentru a realiza câteva
ornamente frumoase. Pentru
întrega echipă din România a fost
ocazia de a face schimb de idei, de
a împărtăși opinii și de a
exemplifica modul cum aceste
materiale sunt refolosite la noi în
școală. Am dat dovadă de
creativitate, mai ales că, în curtea
școlii noastre, am amenajat câteva
ronduri cu flori pe care le-am
delimitat cu cauciucuri pe care leam
vopsit colorat. Partenerii
europeni au apreciat soluţiile
oferite, fiecare a dat tot ce a avut
mai bun.
La final, pot spune că am
descoperit cel mai eficient mod de
a-i îndruma pe ceilalţi spre a recicla,
este prin a fi exemplu chiar tu.
Schimbarea trebuie să vină din
partea fiecăruia, nu începând de
mâine, ci de astăzi. Exemplul
propriu este cea mai bună armă
spre o lume mai sănătoasă.
25

Concurează zilnic cu tine,
cel de ieri.
Fă sport!
Mălăuţe Bianca
Purtător de cuvânt
Comitet Eco-Şcoa la
26

Concurează zilnic cu tine, cel de ieri. Fă sport!
Mălăuţe Bianca
Sportul este cea mai plăcută și
relaxantă activitate pe care o fac.
Atunci când sunt prea stresată sau
când am de făcut ceva dimineaţa
devreme, ies la alergat ca să-mi
revin. Când mă simt prea
încordată, mă așez turcește și fac
câteva exerciţii de stretching.
Desigur, fac și complexe de
exerciţii ca să-mi menţin greutatea
corporală.
Programul sportiv zilnic a
apărut în viaţa mea pentru că am
dorit să urmez liceul militar. A fost
nevoie să fiu în formă pentru a
promova probele sportive
necesare admiterii la un astfel de
liceu. Atunci am fost nevoită să
adaug sportul în rutina zilnică. Din
păcate, nu am ajuns la liceul militar,
dar, ce este mai important, mi-am
păstrat obiceiul practicării
sportului.
De ce? Pentru că i-am văzut
efectele și i-am simţit consecinţele.
Încă de la primele reprize sportive,
a urmat apariţia unui program și a
unui echilibrul. Odată cu
organizarea, a venit și
punctualitatea, dar și inteligenţa,
pentru că, atunci când îţi
organizezi timpul, ai câteva ore
pentru învăţat sau pentru teme, iar
cultura ta generală va fi un folder
plin de documente. Începi să iei
decizii mult mai ușor, ești mai atent
și mai agil, ești mai sănătos, dar și
mai fericit.
Devino și tu mai bun,
concurează zilnic cu tine, cel de
ieri! Fă sport!
27

Ziua Internațională
a Biodiversității
Plugaru Iulia-Alexandra
Coordonator activitate,
Prof. Marcu-Popa Adina-Delia
28

Ziua Internațională a Biodiversității
Plugaru Iulia-Alexandra
Pe 22 mai, după cum știţi, în
fiecare an, este marcată ziua
biodiversităţii de către Adunarea
Generală a Naţiunilor Unite. Scopul
acestei zile este de a crește gradul
de înţelegere și de conștientizare a
problemelor legate de
biodiversitate.
La 22 mai 1992, a fost adoptat,
cu prilejul Conferinţei de la Nairobi,
textul Convenţiei privind
Diversitatea Biologică. Principalele
obiective ale acestei Convenţii sunt
conservarea diversităţii biologice,
utilizarea componentelor sale întrun
mod durabil şi partajarea
corectă şi echitabilă a beneficiilor
care decurg din utilizarea
resurselor genetice.
Ce este biodiversitatea?
Biodiversitatea reprezintă
variabilitatea organismelor în
cadrul ecosistemelor terestre,
marine, acvatice continentale și
complexele ecologice.
De ce consider că această zi
este importantă?
29

Nu numai faptul că 25% din toate
speciile riscă să dispară, în principal
din cauza activităţiilor nesustenabile,
dar și faptul că orice ecosistem ce
contribuie cu hrănirea noastră merită
să-și continue viaţa, de obicei, mai
scurtă ca a noastră. Consider că
biodiversitatea este esentială pentru
“serviciile ecosistemelor”, adică
serviciile pe care le oferă natura:
reglarea climei, apa și aerul,
fertilitatea solului și producţia de
alimente ( astfel, necesare și
obligatorii nouă, oamenilor).
“Nu poate exista un scop mai
încurajator decât intrarea în era
restaurării, reconturând minunata
biodiversitate a vieții care ne
înconjoară.”-Edward O. Wilson,
“Diversitatea vieții”, 1992.
Cum aș putea ajuta în cadrul
acestei măriri drastice a numărului
de ecosisteme pe cale de dispariţie?
De ce?
Peste 19.000 de specii de
plante și 5.000 de specii de animale
de pe Terra sunt clasificate ca fiind
pe cale de dispariţie, iar altele ajung
deja în pragul dispariţiei înainte ca
biologii să le poată identifica.
Principalele cauze ale scăderii
numărului de vietăţi sunt:
1. Distrugerea habitatelor.
2. Exploatarea generală (
colectarea plantelor, vânatul
iraţional și braconajul).
3. Poluarea.
Aceste trei acţiuni, care se
petrec zilnic, sunt cele mai
ameninţătoare pentru animale.
Distrugerea habitatelor este cauza
primară deoarece, pe măsură ce
animalele evoluează, ele se
adaptează unor habitate specifice, ce
trebuie să le asigure toate condiţiile
optime de viaţă de care au nevoie.
Atunci când habitatele le sunt
dărâmate, ele sunt distruse împreună
cu hrana și căldura necesară.
Poluarea, exploatarea sau
supraexploatarea sunt alte cauze.
Bolile sunt, în majoritatea timpului,
produse de poluarea mediului
apropiat al acestora, iar exploatarea
în ultimii 400 de ani a crescut
simţitor. Multe specii de balene au
ajuns în pragul dispariţiei după ce au
fost, pur si simplu, măcelărite
pentru ulei și carne.
Ce poţi face tu, pentru a ajuta
natura? Să te oprești din a arunca
deșeuri pe jos, să le reciclezi (dacă
se poate) în locul special pentru
orice fel de tip de deșeuri. Să te
oprești din tăierea unor copaci, din a
rupe inutil plante, din a invada
habitatul unor vietăţi, din a distruge
ecosistemul unor animale.
30

rii să se simtă ca acasă.
Experiența mea
din Comitetul EcoȘcoală
Antăluţe Silvia
VicePreședinte
Comitet EcoŞcoala
31

Experiența mea
din Comitetul EcoȘcoală
Antăluţe Silvia
De doi ani sunt vicepreședinte
al Comitetului Eco-Scoala, doi ani în
care am participat la multiple
ateliere de plantare și de reciclare,
la activităţi educative în care am
promovat programul, am discutat
teme eco, am dezbătut subiecte și
soluţii pentru protecţia mediului.
Aceste activităţi m-au ajutat să
învăţ cum fiecare persoană poate
contribui la menţinerea curăţeniei
mediului înconjurător, cum pot
influenţa alţi colegi pentru a face
acţiuni de mediu, cum pot milita
pentru a opri efectele schimbărilor
climatice. Însă, cel mai mult, mi-a
plăcut să mă regăsesc alături de
prieteni ce gândesc “verde”, să mă
bucur de natură cu ei, să trăiesc
bucuria de a organiza acţiuni eco,
de a lega fapte pentru stil de viaţă
sănătos.
Acum, la terminarea clasei a
XII-a, trebuie să recunosc că o
etapă esenţială din viaţa mea s-a
încheiat și, la despărţire, privesc cu
nostalgie la ce a fost. Au fost ani
plini de emoţie, implicare și
evoluţie, ani care ne-au surprins în
ipostaze diferite, de la săpatul și
ecologizarea din curtea școlii, până
la întâlnirea cu parteneri europeni
din Polonia pe care am făcut-o în
2018.
Având în Comitetul EcoȘcoala
mulţi colegi din clasa a XII-a, ce vor
părăsi din toamnă acest liceu,
fiecare își va urma destinul și se va
confrunta cu propriile provocări.
32

Ne va fi dor și vom fi sfâșiaţi căci
echipa EcoȘcoală 2021 nu va mai
exista. Fiecare își va urma drumul
presărat cu propriile fire de visuri și
speranţe. Această echipă Eco va
exista numai în poze, amintiri și
grupurile de pe Messenger cu
propunerile pentru demararea
unor diferite activităţi pe care să le
desfășurăm.
La capătul rutelor de mediu
făcute cu elevii de la Miron Costin,
m-am gândit să împărtășesc câteva
gânduri despre evenimentele
EcoȘcoala și parcursul acestora pe
care le-am trăit alături de alţi colegi
din Comitet.
După ani de zile în care am
acumulat experienţă eco, vreau să
mulţumesc tuturor profesorilor ce
s-au implicat alături de noi, care neau
călăuzit pașii pe acest drum
presărat cu provocări. Programul
EcoȘcoala m-a ajutat să mă dezvolt
și să încurajez și pe alţii să
contribuie la “înverzirea” planetei
noastre.
Ce îngreunează acest sfârșit,
oricât de încrezători și senini ne-am
afișa în faţa lui, sunt momentele
care devin amintiri, clipele pe care
le-am trăit împreună, atât cele
haioase când am mărșăluit prin
oraș alături de elevi și profesori de
la celelalte școli din Pașcani, cât și
cele mai puţin plăcute, când, în
primăvara anului 2020, nu am
putut să amenajăm curtea școlii
pentru că a trebuit să stăm în casă.
Se spune că aici se termină, că
acesta e sfârșitul, că aici suntem
toţi cu lacrimi în ochi, triști
epuizaţi, amintindu-ne de ceea ce a
fost. Totuși tind să cred că nu e
finalul, că drumul cu fapte eco
duce la alt nivel.
Din cauza pandemiei, nu a fost
un final obișnuit, mai ales
momentele inedite când am făcut
plantare cu masca pe faţă, când am
derulat webinarii de promovare
EcoSchools pe Zoom, când nu am
mai putut să confecţionăm obiecte
decorative din materiale
reciclabile. Aceste ipostaze s-au
simţit aproape fatidic și în faţa
cărora ne-am simţit neputincioși,
uneori, poate chiar învinși. Nu a
fost mereu perfect și nici nu am
avut pretenţia să fie.
Deși mă găsesc în faţa unui
drum ce abia începe, știu că voi
continua să mă implic în
evenimente ecologice. Sunt
convinsă că viaţa Comitetul
EcoȘcoala va continua cu noi
membri, probabil din clasele de
început. Dragi boboci, vă sfătuiesc
să vă implicaţi în programul
EcoȘchool pentru că o să vă găsiţi
prieteni pe viaţă.
Semnat,
Antăluţe Silvia,
vicepreședinte al
Comitetului EcoȘcoală
2019-2021
33

Școala mea “verde”
Coordonator proiect,
prof. înv. primar
Ancuţa Ina-Nicoleta
34

Școala mea “verde”
Coordonator proiect
prof. înv. primar Ancuţa Ina-Nicoleta
Coordonaţi de d-na prof. Ancuţa
Ina-Nicoleta, elevii clasei a III-a C au
colorat cu flori rondul din partea
stângă de la intrarea elevilor.
Fiecare elev a adus câte o floare pe
care aliniat-o într-un șir multicolor
de-a lungul pietrelor ce delimitează
rondul. Șeful acestui șir indian este
un liliac ce a fost plantat lângă
gard.
Echipele de lucru au avut sarcini
bine stabilite: unii s-au ocupat cu
săparea gropilor, alţii cu plantarea,
alţii cu udatul. A existat și o elevă
ce a colectat toate ghivecele de
plastic și mănușile, astfel încât
toată acţiunea să fie bine realizată.
În etapa premergătoare elevii au
fost împărţiti în 5 grupe, fiecare
dintre grupe având câte o temă
eco la care să se gândească.
Concluziile au fost fundamentate
în această activitate practică cu
care s-a confirmat implicarea
elevilor în fapte bune mediului.
Felicitări Creative Kids!!!
35

Un pom, un om
Dragoș Constantin
Avasîicii
elev
clasa a III-a C
Apostol Elena
elevă
clasa a III-a C
36

37

Clubul micului fotograf
Ciprian Leonte
elev
clasa a III-a C
38

39

Ocrotiți păsările!
Lupu Alexandra-Petronela
elevă
clasa a III-a C
40

41

Școala mea “verde”
Coordonator proiect
prof. înv. primar Ancuţa Ina-Nicoleta
O altă activitate desfășurată în
preajma Zilei Europene a Păsărilor,
marcată în fiecare an pe 24 mai, a
avut ca personaj principal păsările.
Elevii clasei a III-a C au discutat
despre fauna variată a ţării
noastre, iar discuţiile au condus la
concluzia că, intensificarea
activităţilor economice a dus la
pierderea habitatelor pentru multe
păsări migratoare. Aproximativ 12%
din totalul păsărilor din întreaga
lume ar putea să dispară până la
sfârșitul acestui secol. Majoritatea
speciilor de păsări din Europa sunt
migratoare, așadar este nevoie de
o acţiune coordonată în ceea ce
privește protecţia păsărilor
existente pe continentul nostru și
importanţa conservării mediului
lor. Elevii au propus soluţii pentru
diminuarea impacturilor nedorite.
Cuiburile artificiale realizate
de acești elevi sunt proiecte
colorate, ingenioase și anticipează
viitori arhitecţi sau designeri.
Propunerile lor dovedesc
faptul că sunt copii creativi și că
alias-ul clasei “Creative Kids” îi
caracterizează pe deplin.
42

Ziua Internațională
de Acțiune
pentru Climă
Boboc
Georgiana-Irina
Coodonator activitate,
Prof. Marcu-Popa
Adina-Delia
43

15 mai. Când aud de această zi,
unii oameni se gândesc la „Ziua
Internaţională de Acţiune pentru
Climă”. Această zi are legătură cu
proclamaţia de către meteorologi a
necesităţii pentru a proteja clima ca
resursă pentru bunăstarea
generaţiilor prezente și viitoare. Ziua
aceasta a luat naștere datorită
schimbărilor climatice considerate
una dintre cele mai mari provocări
ale secolului nostru, care ne
afectează la nivel global. Și eu
consider că, în ultimii ani,
schimbările climatice au avut un
impact dezastruos, atât asupra
ecosistemelor
naturale,
biodiversităţii și resurselor naturale,
cât și asupra sănătăţii umane.
Schimbările climatice afectează
toate regiunile lumii. Calotele
glaciare se topesc, iar nivelul mărilor
și oceanelor este în creștere. În
unele regiuni, fenomenele
meteorologice extreme și
precipitaţiile sunt tot mai frecvente,
în timp ce altele se confruntă cu
valuri de căldură și secetă extreme.
Multe dintre speciile terestre și
acvatice deja au migrat. Unele specii
de plante și de animale riscă sa
dispară dacă temperaturile medii
globale vor continua să crească
necontrolat.
Am discutat la orele de
geografie despre faptul că
incendiile naturale sunt o
importantă sursă de fum și cenușă,
care se produc atunci când
umiditatea climatului scade natural
sub pragul critic. Am aflat că
fenomenul este deosebit de
răspândit, mai ales în zona tropicala,
deși, în general, gradul de umiditate
al pădurilor din această zonă nu este
de natură să favorizeze izbucnirea
incendiului. Incendiile pot produce
pagube uriașe proprietăţilor private
și mediului. Ele pot ameninţa de
asemenea și viaţa umană.
44

La ora de biologie am aflat că
aprinderea pădurilor îmbătrânite
este un fenomen natural care se
produce regulat de sute de milioane
de ani, oferind șansa regenerării și
reîntineririi lor. Cele mai multe
incendii se petrec în Australia
deoarece, eucaliptul se aprinde
foarte ușor. Soarţa sa conţine uleiuri
inflamabile. Din el cad multe frunze
și crengi uscate care reprezintă
combustibil excelent pentru
incendii. Australia este una din
regiunile cele mai expuse la incendii
din lume. În timpul verilor lungi,
vânturi fierbinţi și uscate bat dinspre
interiorul deșertic al continentului.
Chiar și în timpul iernii, ploaia nu își
face aproape deloc simţită
prezenţa. Aceasta înseamnă că
mediul este în general uscat, iar
incendiile izbucnesc și se răspândesc
destul de ușor. De partea cealaltă a
globului pământesc se petrec lucruri
dezastruoase. La Polul Nord sunt
foarte multe avalanșe. Acestea pot
duce la vale mii de tone de zăpadă,
fiind precedate de o undă de șoc
care spulberă și strivește orice se
află în calea lor: case, animale, chiar
și oameni. Aceste fenomene se
înscriu printre cele mai dramatice
evenimente ale muntelui și
reprezintă un pericol pentru
populaţia montană din numeroase
ţări ale lumii. Extinderea activităţilor
turistice și, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o
creștere a riscului impactului
avalanșelor asupra societăţii.
Cred că, am văzut cu toţii o
furtună, acel spectacol de lumini și
sunete puternice. Pe cât de
interesant sună, pe atât de periculos
este. La ora de fizică am aflat că
furtuna constă în ploaie și descărcări
electrice, însoţite aproape
întotdeauna și de vânturi puternice,
de peste 75 km/h. Aceasta poate
duce la fenomene catastrofale cum
ar fi: inundaţii, uragane, etc. Pentru
prevenirea inundaţiilor se
construiesc diguri și baraje.
Pentru a preveni efectele cele
mai grave ale schimbărilor climatice,
ţările semnatare ale Convenţiei-cadru
a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor
climatice (CCONUSC) au convenit să
limiteze creșterea temperaturii medii
globale la suprafaţă la mai puţin de 2
°C faţă de perioada preindustrială.
Pentru a atinge acest obiectiv,
emisiile de gaze cu efect de seră la
nivel mondial trebuie să atingă
punctul culminant cât mai curând
posibil și apoi să scadă rapid. Până în
2050, emisiile globale ar trebui să fie
reduse cu 50 % comparativ cu
nivelurile din 1990, iar înainte de
sfârșitul secolului să se atingă
neutralitatea din punct de vedere al
emisiilor de carbon. Uniunea
Europeană sprijină obiectivul
CCONUSC și își propune ca până în
2050 să reducă emisiile de gaze cu
efect de seră cu 80-95 % faţă de
nivelurile înregistrate în 1990. Această
scădere puternică ţine seama de
reducerile mai mici impuse ţărilor în
curs de dezvoltare.
45

tătorul de cuvânt al
Comitetului EcoȘcoala
Paula-Andrada Niţă
Concluziile programului ES concretizate
în proiectul etwinning
”Climate Change Challenge SDG13”
prof. Coşniţă Emilia-Felicia
Coordonator
program Eco-Şcoală
46

Una dintre temele pe care
elevii Liceului Teoretic “Miron
Costin” Pașcani le-a implementat în
anul școlar anterior a fost
Schimbările Climatice. Activităţile
derulate au condus la concluzii pe
care am vrut să le fructificăm prin
intermediul unui parteneriat
european. Dorind să facem schimb
de păreri pe această temă și să
împărtășim opiniile nostre cu
parteneri din alte ţări, am
colaborat în proiectul eTwining
Climate Change Challenge SDG 13.
Proiectul vizează Obiectivul 13
din cele 17 Obiective de Dezvoltare
Sustenabilă. Este vorba de
COMBATEREA SCHIMBARILOR
CLIMATICE
Proiectul a început în
octombrie 2020 și se desfășoară
până în iulie 2021. Acest proiect
eTwinning a fost creat în cadrul
colaborării dintre British Council,
eTwinning și programul Erasmus +
al Uniunii Europene.
47

SCOP
Proiectul a provocat școlile din
întreaga lume să îndeplinească 20
de sarcini inspirate privind
schimbările climatice, la orice nivel
este potrivit elevilor lor. El a
încurajat școlile să colaboreze cu
unul sau mai mulţi parteneri
internaţionali la aspectele pe care
le-au ales din provocările SDG13.
Lucrând împreună, școlile au creat
soluţii pentru a ajuta la rezolvarea
acestei probleme mondiale
urgente.
Proiectul a oferit și scurte
activităţi opţionale pe care elevii leau
putut finaliza ușor pentru cazul
în care apăreau efecte provocate
de Covid-19, ce afectează fiecare
copil din întreaga lume, într-un fel
sau altul. În cazul închiderii școlilor
din cauza Covid-19, elevii au putut
să lucreze cu ușurinţă de acasă.
DIN CATEGORIA PROVOCĂRILOR ROȘII
(de la 1 până la 5) liceul nostru a ales
provocările 1 și 3.
Provocarea 1.
Creați-vă propriul personaj ecorăzboinic.
Alegeți un animal pus în
pericol de schimbarea climei.
Elevii au fost încurajaţi să
deseneze sau să creeze un
personaj sau avatar online care
poate să fie folosit ca jucător, dacă
le place, pe o tablă pentru a trece
prin provocări.
https://twinspace.etwinning.n
et/126109/pages/page/1286299
Provocarea 3.
Creșteți una sau mai
multe legume,
plante sau plante
medicinale.
O activitate motivantă a fost
schimbul de imagini în care se
punea în evidenţă cum cresc
legumele, plantele și / sau ierburile
plantate de elevi, cât și
discuţiile/comparaţiile elevii dintr-o
școală internaţională parteneră.
https://twinspace.etwinning.net/12
6109/pages/page/1601800
DIN CATEGORIA PROVOCĂRILOR
PORTOCALII (de la 6 până la 10) liceul
nostru a ales provocările 8 și 10.
Provocarea 8.
Desenați emoji-uri
pentru primii cinci
poluatori din plastic
de o singură
utilizare, din
oceanele noastre.
48

Elevii au urmărit instrucţiuni
de realizare a unui emoji și au
partajat creaţiile lor cu grupul lor
internaţional. Elevii liceului nostru
au făcut cercetări pentru a
identifica cei mai mari poluatori de
plastic din oceane.
https://twinspace.etwinning.n
et/126109/pages/page/1601883
Provocarea 10.
Reciclează materialele
folosite și realizează
ceva util din ele.
Elevii au fost
încurajaţi să privească exemple de
activităţi și meșteșuguri prin care,
folosind materiale reciclate, își pot
crea ei înșiși ceva util, au împărtășit
ideile lor și au lucrat împreună cu
cei din grupul de parteneriat
internaţional.
https://twinspace.etwinning.n
et/126109/pages/page/1601939
DIN CATEGORIA PROVOCĂRILOR
VERZI (de la 11 până la 15) liceul nostru
a ales provocările 11,14 și 15
Provocarea 11.
Găsiți o imagine care să
demonstreze impactul schimbărilor
climatice.
https://padlet.com/gmail
2020/p945jp0kp0h5j8vf
Elevii au folosit resurse care i-
au ajutat să vizualizeze
problemele. O activitate interactivă
online utilă a fost cea prin care
elevii din cadrul grupului lor
internaţional au folosit un
instrument online de vot cu care s-
a ales imaginea cu cel impactul
vizual cel mai mare.
https://twinspace.etwinning.n
et/126109/pages/page/1565868
Provocarea 14.
Descoperiți câte
dispozitive sunt
pornite inutil în casa ta.
https://padlet.com/Gm
ail2020/ohfs2mquq1w1z8j3
Elevii s-au conectat și au jucat
jocul Google Energy. Ei și-au
împărtășit scorurile lor în cadrul
grupului internaţional. S-a ţinut o
49

evidenţă a energiei economisite de
întregul grup și s-au consultat
reviste privind schimbările climatice.
https://twinspace.etwinning.n
et/126109/pages/page/1565878
Provocarea 15
Calculați cât de
mare
este
amprenta dvs. de
carbon.
https://padlet.com/gmail2020/
i7q26np2y1cgk8k9
Elevii și-au calculat propria
amprentă de carbon folosind un
calculator românesc și unul pentru
UK. Calculator Amprenta de carbon
- https://www.generatiaverde.ro/co2/
- https://footprint.wwf.org.uk/?ut
m_source=2020%20eTwinning%2
0climate%20change%20resource
&utm_medium=pdf&utm_camp
aign=eTw4Climate#/
Elevii au fost încurajaţi să-și
împărtășească scorurile în cadrul
grupurilor lor internaţionale – s-a
pus în evidenţă recordul de energie
economisită în grupul lor.
https://twinspace.etwinning.n
et/126109/pages/page/1565909
DIN CATEGORIA PROVOCĂRILOR
ALBASTRE (de la 16 până la 20)
liceul nostru a ales provocările 16
și 17.
Provocarea 16.
Găsiți un videoclip care cel
mai bine îți explică cum se
întâmplă încălzirea globală.
Elevii au folosit resurse video
pentru a investiga încălzirea globală.
O activitatea utilă interactivă a fost
cea prin care elevii au folosit un
online instrument de vot pentru a
alege grupurile cu cele mai utile
videoclipuri cu care se explica
încălzirea globală.
https://twinspace.etwinning.n
et/126109/pages/page/1286244
Provocarea 17.
Aflați unde se află
țara dvs. la emisiile cu efect de seră.
Elevii au investigat, înregistrat
și comparat unde se află ţările lor
pe Tabelul emisiilor de gaze cu
efect de seră - CO2.
https://twinspace.etwinning.n
et/126109/pages/page/1566199
Schimbările climatice afectează
fiecare ţară de pe fiecare continent.
Acestea perturbă economiile
naţionale și afectează vieţile.
Modelele meteo se schimbă, nivelul
mării crește și evenimentele
meteorologice devin din ce în ce mai
extreme
https://www.un.org/sustainablede
velopment/climate-change/
50

Clima planetei este afectată de
schimbările climatice. Întâlnim ani
din ce în ce mai calzi. Studiile din
ultimii 20 de ani, au confirmat faptul
că am trăit printre cei mai calzi ani
înregistraţi vreodată în 18 dintre
aceștia.
Pe acest fond au apărut
fenomene extreme, ce sunt din ce
în ce mai frecvente în România, în
Europa și în lume.
Creșterea temperaturii globale
are efecte asupra naturii. În Pașcani
s-a observant frecvent intrarea în
vegetaţie a arborilor și plantelor în
luni când nu se întâmpla acest lucru.
Perioadele calde au fost precedate
de perioade reci cu diferenţe foarte
mari și această alternanţă a fost
repetată. S-a constat că
intensificarea fenomenelor
meteorologice și creșterea
temperaturilor a influenţat
dezvoltarea alimentelor.
S-a confirmat un declin al
biodiversităţii.
Creșterea
temperaturii globale a produs
schimbări ireversibile la nivelul
ecosistemelor și are efecte
devastatoare asupra naturii.
Încălzirea globală este o
ameninţare și trebuie să se ia măsuri
urgent. Creșterea temperaturii la
nivel local s-a manifestat atât de
intens și continuă să se manifeste în
din ce în ce mai multe locuri.
Oamenii de știinţă au preconizat că,
în acest ritm, până la finalul
secolului, se va ajunge la 5°C
depășire a nivelurilor normale ale
temperaturii.
În 2014, s-a convenit asupra
cadrului de politici privind clima și
energia pentru 2030, care cuprinde
un set de obiective și mai ambiţios
pentru perioada 2021-2030. Potrivit
acestor obiective, UE s-a angajat să
își reducă emisiile de gaze cu efect
de seră cu cel puţin 40% până în
2030, comparativ cu 1990.
Pentru a atinge aceste obiective,
UE a elaborat și, ulterior, a reformat
sistemul UE de comercializare a
certificatelor de emisii (ETS), care
vizează reducerea emisiilor de gaze
cu efect de seră, în special a
emisiilor generate de industriile
energointensive și de centralele
electrice. În sectoarele
construcţiilor, transporturilor și
agriculturii, au fost stabilite
obiective naţionale în materie de
emisii, în cadrul Regulamentului
privind partajarea eforturilor.
51

Stiluri de viață
și mentalități existente
discutate în proiectul
Erasmus+
”ClimAct Now!”
Panaite
Sabin-Ioan
52

Stiluri de viață și mentalități existente discutate
în proiectul Erasmus+ “ClimAct Now!”
Panainte Sabin-Ioan
Unul dintre proiectele eco în
care liceul nostru este implicat este
Proiectul Erasmus “ClimAct Now!”.
Este coordonat de Grecia și are
parteneri școli din România,
Portugalia și Serbia. Proiectul are
ca obiectiv conștientizarea privind
scopurile unei dezvoltări durabile
relevante schimbărilor climatice.
Având ca ţintă elevi din clasele de
liceu, m-am bucurat să fac parte
din echipa ce se implică în
activităţile acestui proiect.
Mi-a plăcut obiectivul principal
al proiectului care este centrat pe
modificarea stilurilor de viaţă și a
mentalităţii existente, având în
vedere ameninţarea comună
impusă. Alegerea stilului de viaţă
care afectează mediul trebuie să se
schimbe. Știu că se depun eforturi
în cultivarea diferitelor valori,
atitudini și abilităţi, nu numai în
creșterea gradului de
conștientizare a problemei, dar și
pentru a explora întrebările
corecte ce ne permit să putem
ajunge la soluţii fezabile.
Proiectul “ClimAct Now!” a
fost declanșat de preocuparea
comună în ceea ce privește
accelerarea schimbărilor climatice
și efectele sale tangibile asupra
tuturor. Noi, elevii, putem avea un
rol important în acţiunile făcute
pentru a opri întorsăturile
dramatice din viaţa noastră.
Proiectul este motivat și de
dorinţa noastră de a explora o
viziune cuprinzătoare asupra
durabilităţii și de a menţine niveluri
de motivaţie ridicate.
53

Până în acestă etapă, în cadrul
acestui proiect s-au realizat o serie
de activităţi precum:
Un concurs de logo-uri în care
partenerii europeni au propus
mai multe variante ce au fost
supuse votului. Logo-ul propus
de echipa română a devenit
noua imagine a proiectului.
Schimb de
idei privind
confecţiona
rea de
produse
utile din
materiale,
haine vechi.
activităţi cu tematică de Crăciun,
cum ar fi o felicitare ce au avut
ca destinatie un elev dintr-o altă
ţară implicată în acest proiect.
Înainte de a întâlnirile din
mobilităţi, am cooperat cu
partenerii europeni pentru a
organiza activităţi transnaţionale,
pe platforma eTwinning.
Echipa română a cercetat
ciclul de viaţă al hainelor, al solului
și compostului, flora și fauna din
regiunea în care trăim și procesul
de eliminare a deșeurilor.
Partenerii din Portugalia au studiat
modul cum acidificarea mării este
dezastruoasă pentru ecosisteme.
Cei din Grecia au pus accentul pe
alegerile zilnice ale consumului și
siguranţa alimentelor. Coechipierii
din Serbia au examinat creșterea
urbană ce a avut loc în ultimele
decenii și care sunt măsurile pentru
a aborda provocările sociale și de
mediu pe care le presupune.
Evaluarea performanţei noastre va
fi, de asemenea, esenţială în
determinarea
succesului
intervenţiilor propuse.
În cadrul proiectului se vor
mai realiza videoconferinţe,
experimente sau cercetări ghidate
și supravegheate de profesori, dar
și vizitele pe teme specifice.
Credem că instituţiile vor aduce
valoare adăugată eficacităţii
implementării
activităţii.
Colaborarea transnaţională de
grup, discuţiile în în parteneriat,
centralizarea constatărilor și
sugestiile noastre, ale elevilor,
sunt, de asemenea, cheia
îndeplinirii sarcinilor.
54

CURTEA ȘCOLII
- ateliere teoretice și practice
derulate de
elevi și profesori
de la Liceul Teoretic
“Miron Costin”
55

Curtea Școlii
Una dintre temele anului 2020-2021
PREMIZE
• Necesitatea de amenajare a spaţiului verde din curtea interioară /
perimetrul şcolii
• Multe colective de elevi au semnalat faptul că doresc să facă activităţi
în curtea școlii
• În fiecare clasă există un EcoȘef ce poate să mobilizeze colegii
• Mulţi elevi și profesori doresc să se implice în amenajarea curţii
Codul eco al școlii noastre și-a dovedit veridicitatea și în această
perioadă. “Adoptăm un stil sănătos de viaţă într-o școală verde” a avut ecou
în atelierele practice, dar și în cele informativ-educative pe care le-am făcut
în această primăvară.
În luna pădurii (15 martie – 15 aprilie), la finalul lunii martie, s-au derulat
mai multe activităţi de plantare în curtea școlii. După o lună de la acestea, am
constatat cu bucurie că marea parte a materialului săditor a prins viaţă.
Tufele celor trei rhodendroni, dracila roșii și galbene, zmeurul, hortensiile,
glicinele, (iarbă de pampas încă nu a apărut), irisul olandez, caprifoiul, cei 5
trandafiri agăţători, firul de liliac au început să dea semne că sunt în
așteptarea unei primăveri mai calde.
Atelierele educative de Ziua Apei, Ziua Pământului, Ziua Pădurii
(implementate mai ales la ciclul primar) au demonstat implicarea activă, au
fundamentat Conștiinţa verde și faptul că fructificăm “verde” acţiuni
instructiv-educative complexe.
Pentru că au trecut 2 ani de la ultima evaluare, anul acesta vom de
reevaluaţi de către coordonatorii CCDG. În ianuarie am trimis solicitarea de
evaluare a activităţilor eco din ultimii doi ani școlari (2019/2020 și 2020/2021),
iar în iunie este deadline-ul.
Suntem încrezători că, în urma reevaluării, ne vom menţine Steagul
Verde şi Statutul de Eco-Şcoală.
56

31 martie 2021 – clasa a III-a A
Un liliac de vară Royal red va deschide aleea ce
duce spre intrarea din faţa corpului A. El a fost
plantat de către elevii clasei a III-a A coordonaţi
de d-na prof. Iordăchioaia Liliana.
Liliacul va flanca aleea ce pornește de lângă
punctul de pază. El este tovarăș de gard cu
caprifoiul ce a fost plantat în vecinătate.
31 martie 2021 – clasa a III-a B
Elevii clasei a III-a B au amenajat alveola din
dreptul bibliotecii. Coordonaţi de d–na prof.
Bostan Larisa ei au dispus circular bulbi de Iris
olandez multicolor. Parfumul acestora se va
împleti cu cel al lalelelor din mijlocul alveolei.
Aceste flori vor împrăștia miresme lângă
megieșul caprifoi (Palma Maicii Domnului) și
vor umple aerul cu parfumul îmbătător. Vom
intra în curtea școlii în parfumul dulce al acestor flori.
31 martie 2021 – clasa a IV –a B
Iarba albastră a fost plantată în ghivecele de lut
din partea dreaptă a corpului A. În urechile
ghivecelor au fost presărate seminţele de iarbă
de pampas albă și roz de către elevii clasei a IVa
B, coordonaţi de d-na prof. Tarcan Mariana.
Fiind ierburi ornamentale, sperăm ca firele albe,
roz și albastre ale acestora să fie la fel de
puternice și rezistente ca în tările de origine.
Ne așteptăm ca inflorescenţa lor să decoreze
reușit curtea noastră de primăvara până
toamna.
57

31 martie 2021 – clasa a V-a C
Activităţile de plantare din curtea scolii au
continuat cu elevii clasei a V-a C, coordonaţi
de d-na prof. Gheorghiu Monica, care au
plantat trandafiri agăţători lângă pergola
din curtea interioară.
Strategia aleasă a fost ca, atunci când
aceștia vor înflori, culorile florilor de
trandafir să se împletească astfel: pe un braţ al pergolei, roșu cu
galben, iar pe celălalt braţ, roz cu violet. Lângă avizierul EcoȘcoală se
vor căţara braţele unor trandafiri orange.
31 martie 2021 – clasa a XI-a C
Tot în cadrul activităţii de plantare și-au
găsit casă în curtea liceului nostru mai multe
răsaduri. Elevii clasei a XI-a C, coordonaţi de
d-na prof. Rotaru Feldioara, au făcut loc pe
Harta Verde a liceului nostru pentru câteva
dracila galbene, un zmeur, hortensii, glicine,
rhododendroni.
Tufele celor trei rhodendroni își vor face apariţia lângă gardul din faţa
corpului A. Sperăm să abunde în flori care să ne surprindă prin
claritatea nuanţei, dar și a contrastului dintre frunzele verzi și florile
delicate.
13 mai 2021 – clasa a III-a C
Trei elevi de la clasa a III-a C, coordonaţi de
d-na prof. Ancuţa Ina-Nicoleta, au plantat
azalee, petunii și crăiţe în cauciucurile din
curtea școlii.
Deși Luna Pădurii s-a încheiat, plantările în
curtea școlii au continuat și zilele
următoare.
58

13 mai 2021 – clasa a XII-a B
Câţiva elevi de la clasa a XII-a B, coordonaţi de
d-nele prof. Luca Ionela și Loghin Alice, au
plantat flori în alveolele din partea dreapta a
corpului A și au udat răsadurile plantate la
finalul lunii martie. S-au plantat câteva zeci de
petunii, azalee și crăiţe donate de primărie.
17 mai 2021 – clasa a IV-a A
Coordonaţi de d-na prof. Sorohan Marlena
Cristina, elevii clasei a IV-a A, s-au alăturat
campaniei de plantare din curtea școlii.
Echipaţi cu stropitori, mănuși, săpaligi, apă,
lopăţele au continuat amenajarea alveolelor
de lângă postul gardianului.
Azaleele, petuniile și crăiţele donate de
primărie au completat plantele deja înflorite din rondurile din faţa
bibliotecii.
19 mai 2021 – clasa a VII –a C
ROND intrare elevi – pregătirea solului
Coordonaţi de d-na prof. Iuganu Mihaela, elevii
clasei a VII-a C au săpat rondul din partea
stângă de la intrarea elevilor. Activitatea a fost
solicitantă din mai multe motive. Datorită
ploilor din ultima perioadă, iarba a crescut
necontrolat. Un alt impediment l-a constituit
faptul că acea parcelă nu a mai fost săpată de mai mult timp.
Elevii au mărunţit bolovanii, au îndepărtat buruienile, au nivelat solul,
asigurând mobilitatea pământului pentru viitoarele plantări.
59

31 mai 2021 – clasa a IV –a C
ROND intrare elevi – etapa de plantare
Coordonaţi de d-na prof. Isticioaia Geanina,
elevii clasei a IV-a C au continuat amenajarea
rondului de la intrarea în curtea școlii. Dornici
de a începe, elevii au venit pregătiţi cu
lopăţele, greble, mănuși, găleţi, săpăligi. Au
urmărit o scurtă demonstraţie a doamnei
profesor cu care a debutat activitatea. După ce au fost instruiţi cum să
facă o plantare corectă, elevii au continuat nerăbdători, respectând
procedura prezentată. Dinamismul de care au dat dovadă toţi elevii
clasei, energia pe care au manifestat-o au confirmat dorinţa de a se
implica, plăcerea de a face lucruri utile pentru mediu, bucuria de a
lucra în echipă.
Au plantat ultimele răsaduri donate de primărie. Petunii, azalee și
crăiţe și-au găsit echipă alături de lăcrămioarele ce au fost relocate
săptămâna trecută de elevii clasei a XII-a D.
25 mai 2021 – clasa a XII –a D
Deoarece „clopoţelele” s-au înmulţit
necontrolat, câţiva elevi ai clasei a XII-a D au
micșorat „insulele” de lăcrămioare din faţa
corpului A. De câţiva ani, aceste flori s-au
îndesit nepermis, îngrămădind frunze și
tulpini, în detrimentul florilor.
Pentru ca plantele să sufere un stres minim,
elevii au desprins pale de lăcrămioare cu
rădăcini adiacente. Le-au relocat în rondul
din partea stângă de la intrarea în curtea
liceului. Acolo vor profita de o cantitate
maximă de lumină de care erau vitregite, în
faţa corpului A, unde erau sub nucii deși.
Relocarea lăcrămioarelor va continua pentru că, pe partea dreaptă de
la intrarea principală, mai există o “insulă” prea întinsă.
60

Pămîntul văzut din cer
Moglan Ioana-Cosmina
Redactor șef
revista EcoȘcoala
61

PĂMÂNTUL văzut din CER
În aprilie 2021 am decis să publicăm pe pagina EcoȘcoală de Facebook
imagini din proiectul lui Yann Arthus-Bertrand Pământul văzut din cer ce a
înregistrat un imens succes de public. Am publicat mai multe episoade cu
fotografii din acest proiect.
“Pământul vazut din cer este, la ora actuala, una dintre cele mai bine vândute carți de fotografii din
lume, cu un tiraj de peste 3 milioane de exemplare apărute în 24 de țări ( nu mai putin de 5 editii),
de la prima publicare în 1999.
În anul 2000, Arthus-Bertrand a organizat o expoziție cu tema Pământul văzut din cer în care a
prezentat o colecție de 100.000 de fotografii luate din 76 țări. Unele dintre acestea au fost publicate
în cartea sa 365 zile: Pământul văzut din cer și expuse la Londra, Singapore, Polonia,
Olanda, Finlanda și în alte părți. El s-a specializat inițial pe fotografierea animalelor, dar mai târziu
s-a reprofilat pe fotografierea aeriană a diferitelor subiecte din mai multe locații de pe întreg
globul. Este autorul a peste 60 de cărți și albume cu fotografii ale peisajelor luate
din elicoptere și baloane. Lucrările lui Yann Arthus-Bertrand au fost deseori publicate în
revista National Geographic. “
Sursa: www.wikipedia.ro
.
62

Pământul văzut din cer - primul episod
63

Pământul văzut din cer – al doilea episod
64

Pământul văzut din cer – al treilea episod
65

Pământul văzut din cer – al patrulea episod
66

Pământul văzut din cer – al cincilea episod
67

Activitatea Comitetului Eco-Şcoală
de la Liceul Teoretic “Miron Costin”
Paşcani a fost recompensată cu
Trofeul EcoSchools 2019-2021.
Codul ECO al şcolii:
ADOPTĂM
UN STIL SĂNĂTOS DE VIAŢĂ
ÎNTR-O ŞCOALĂ „VERDE”
Materialul este realizat cu articole ale membrilor Comitetului Eco-Şcoală de la Liceul Teoretic
“Miron Costin” Paşcani. Conţinutul acestora (text, fotografii) este furnizat de către membrii
comitetului și vizează activităţile eco în care s-au implicat. Informaţiile și opiniile exprimate
reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor.
Coordonatori,
Prof. Ancuţa Ina-Nicoleta
Prof. Coşniţă Emilia-Felicia
Prof. Marcu-Popa Adina-Delia
Prof. Marinescu Ramona-Elena
ISSN 2668-4837
ISSN-L 2668-4837
68