Legal Magazin 10 ani de excelenta in dreptul penal al afacerilor final

LM interior nr 32_Layout 1 20.02.2021 16:16 Page 26
26
EDIȚIA A XXXIIA FEBRUARIE 2021
LEGAL MAGAZIN WWW.LEGALMAGAZIN.RO
DREPTUL PENAL ȘI BAROURILE
nu pot afirma că numărul
cauzelor din România este
unul extrem de ridicat, mai
ales că sistemul legislav s­a
mai așezat în ulmii ani,
circumstană ce a diminuat
diferendele.
Av. Liliana one, decanul
Baroului Giurgiu:
Cred că este incorect să
spunem că românii sunt
procesomani. Poporul român
este comunicav și prietenos,
însă evoluia socială,
economică, polică și mai ales,
legislavă a determinat
creșteri ale numărului de ligii,
în sferele de interes. Aș
exemplifica aici schimbările
legislave privind fondul
funciar, competena privind
tranzaciile imobiliare, ligiile
de muncă, etc.
Cred că pe zona legislavă,
lanul statal competent,
plecând de la propunerea
iniială și până la publicarea în
Monitorul Oficial, ar trebui să
ină cont, să ancipeze și
eventualele tendie ale ligiilor
și, asel, să perfecioneze
legislaia, pentru eliminarea
„movelor” conflictelor
juridice sau măcar pentru
diminuarea lor.
Judeul Giurgiu nu iese din
media speelor civile,
comerciale și penale, dar are
elemente de unicitate date de
poziionarea geografică. Aici aș
exemplifica speele privind
Vama Giurgiu.
Și, dacă m­ai întrebat despre
avantajele profesiei dintr­un
oraș mic, aș meniona aici
două aspecte, legate între ele.
În primul rând că
profesionismul și reușitele
colegilor persevereni și bine
pregăi se propagă rapid în
aceaste comunităi, atrâgând
Av. Liliana one, decanul Baroului Giurgiu
clieni noi. Și în al doilea rând,
faptul că oferă posibilitatea
jusiabililor să afle mai
repede informaii importante
referitoare la calităile
avocatului cu care optează să
colaboreze.
Av. Ancua Sandu, decanul
Baroului Neam:
Eu nu cred că românii pot fi
considerai procesomani, ca
afirmaie generală, chiar dacă
sunt unele voci care spun că
românii sunt un popor
conflictual. Dar, în același mp,
există persoane, posibil
încadrabile în anumite pare
sociale și economice, care au
senmentul nedreptăii
profund înpărit în caracterul
propriu, care aleg această cale
ca mod de viaă și care risipesc
multe resurse personale în
derularea unor cauze pe rolul
instanelor de judecată.
Cu referire la media cauzelor în
instanele din judeul Neam,
ca instane unde avocaii
Baroului își desfășoară
preponderent acvitatea, eu
spun că ar fi dificil să fac o
esmare stască a pului de
cauze în evoluia din ulmii
ani, însă trendul crescător al
numărului general de cauze
înregistrate la final de an de
către fiecare instană ne duce
spre concluzia că numarul
acestora este ușor crescător.
Av. Maricica Alexandru,
decanul Baroului Călărași:
Răspunsul la această întrebare
poate fi oferit sec de către
stasci, de situaiile
comparave (pe cifre,
procente) oferite de rapoartele
privind starea jusiei. Din
aceste rapoarte reiese că
românii n­ar fi mai
procesomani decât ali cetăeni
europeni, dar cu sigurană sunt
mai acvi și mai persuasivi în
afirmarea drepturilor pe care
le dein sau în obinerea unor
drepturi ce consideră că nu le
sunt acordate sau recunoscute,
comparav cu anii anteriori.
Ministrul Jusiei este convins
că „avem” procesomani și că ei
reprezintă unul din principalele
move idenficate pentru
aglomeraia din instanele
româneș, care face ca
procesele să dureze foarte
mult mp.
Soluia ar fi, în opca domniei
sale, „reglarea” unor taxe de
mbru care să reducă din
procesele „pe nimicuri”, în
contextul în care și așa taxele
de mbru sunt exorbitante și
descurajează jusiabili coreci
să se adreseze jusiei,
nefăcând decât să împovăreze
și să îngreuneze și mai mult
accesul la jusie, încălcânduse
asel un drept fundamental.
Dacă stasca l­a convins pe
dl. ministru că românii sunt
procesomani, atunci ar trebui
pusă întrebarea: „Ce anume îi
face pe români să fie
procesomani?”. Și răspunsul nu
trebuie să fie unul stasc,
pentru că atunci nu ar fi decât
un răspuns și nicidecum unul
menit să aducă o rezolvare.
Pornind în analiză strict de la
experiena profesională
personală, întrucât nu
întotdeauna stasca reflectă
realitatea, aș aprecia judeul
Călărași ca fiind nici prea
conflictual, nici excesiv de
pașnic, fără a se înregistra
variaii considerabile într­un
domeniu de praccă raportat
la altul.
Av. dr. Sergiu Stănilă, decanul
Baroului Timiș:
Categoric da, românii preferă
soluionarea ligiilor în faa
unei instane judecătoreș.
Sunt puine cazurile în care
soluionarea ligiilor are loc
prin mediere sau prin alte
metode alternave. Nu am o
imagine exactă a stascilor
din alte state, însă ne putem