Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf

Vesela utilizată, împreună cu resturile de alimente, sînt adunate
In c,ea de a doua parte a oficiului de alimente. Aici resturile alimentaro
sînt aruncate în vase închise şi transportate din secţie. Bestui'llo
alimentelor din secţiile contagioase trebuie distruse. Vesela se
«Mirată apoi în spălătoare-şterilizatoare mecanice, care funcţionează
(MI apă fierbinte (fig. 26). în spitalele moderne acestea se instalează
Intre cele 2 părţi ale oficiului, încărcarea spălătorului-sterilizator
w face din partea cu vesela utilizată a oficiului, iar scoaterea în partea
(Mi vesela curată; în acest fel se închide circuitul veselei. Vesela
M'.oasă din spălătorul sterilizator este fierbinte; ea se usucă în cîteva
minute. Ştergerea ei cu materiale textile este interzisă.
Alimentele rămase în secţie sau acelea pe care le aduc aparţinătorii
bolnavilor vor fi păstrate exclusiv la frigider. Dacă secţia
nu are nici un fel de răcitor, alimentele vor fi păstrate la răcitorul
contrai de la bucătărie. Se interzice categoric umplerea spaţiilor dintre
geamuri cu alimente.
ÎNTREŢINEREA SALOANELOR Şl ANEXELOR
Condiţiile igienice şi estetice ale mediului spitalicesc pot fi
asigurate numai printr-o curăţenie şi întreţinere perfectă şi permanentă.
Pentru aceasta spitalul are personal special; îndrumarea şi
controlarea lui cade însă în sarcina asistentei. Ba va putea pretinde
o muncă de calitate de la subalterni numai dacă cunoaşte utilajele
şi materialele de curăţenie şi întreţinere a saloanelor, coridoarelor
oficiilor, sălilor de tratamente, a băilor, W.C.-urilor, coridoarelor
şi a altor anexe. Pentru efectuarea curăţeniei secţia de spital trebuie
Hă fie înzestrată cu unelte, vase, aparate şi materiale corespunzătoare,
întreţinute în stare de funcţionalitate perfectă şi păstrate într-un
Hingur loc, de preferinţă în dulapuri special amenajate, unde fiecare
obiect are locul lui bine fixat pe suporturi, rafturi, cîrlige, agăţătoare
şi să fie la îndemîna personalului.
Curăţirea saloanelor. Saloanele se curăţă zilnic dimineaţă şi după
masă. Curăţenia de dimineaţă se începe imediat după terminarea
toaletei bolnavilor şi se termină înainte de începerea vizitei. Curăţenia
de după masă se execută după odihna pasivă a bolnavilor,
dar înaintea începerii cinei, în zilele de vizită curăţenia de după masă
se face imediat după plecarea vizitatorilor.
Dacă salonul în cursul zilei s-ar murdări, în timpul procesului de
îngrijire a bolnavilor — cu secreţii, excreţii, sînge, alimente vărsate,
fecale, vărsături etc. — atunci se va face o nouă curăţenie imediat,
independent de programul obişnuit.
91