Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf
Cacao şi cafea. Petele de cacao şi cafea se spală cu o soluţie concentratăde clorui'ă de sodiu, după care rufa se limpezeşte cu multăapă.Crisarobina. Pata se va spăla cu benzol, cloroform sau alcoolabsolut la cald. Se va avea o deosebită grijă la pericolul de incendiu,de aceea încălzirea se va face înmuind flaconul cu substanţă în apăcaldăḞructele. Petele rămase după sucuri de fructe se spală cu laptedulce, călduţ. Dacă pata nu se îndepărtează va fi tratată cu o soluţiede bisulfit de sodiu, uşor acidificat cu acid clorhidric, urmat de spălareaîn apă rece şi apoi în apă caldă.Grăsimea. Se freacă bine partea pătată în benzină, tetraclormetansau tricloretil şi la nevoie se calcă sub hîrtie de filtru. Unele petede grăsime se îndepărtează mai uşor cu eter. Untura de peşte poate fiîndepărtată numai prin spălare cu apă şi săpun sau cu infuziede scoarţă de quillaia. Eămăşiţele unor alifii pot fi îndepărtate printr-osoluţie diluată de acid acetic.Gudronul. Se îndepărtează grosul petei prin spălare cu apă şisăpun sau cu terebentină. Ultimile nuanţe se scot cu benzină saualcool.Ihtiolul. Se spală lenjeria cu apă caldă şi săpun.Iodul. Se tratează suprafaţa pătată cu o soluţie de hidroxid deamoniu sau cu tiosulfat de sodiu 10%.Lanolina. Se îndepărtează cu eter, acetonă, benzină, benzol saucloroform.Laptele. Pata se îndepărtează tratînd-o pe rînd cu amestec deeter-alcool pentru îndepărtarea grăsimii, apoi cu o soluţie diluatăde amoniac pentru cazeină şi în sfîrşit se limpezeşte abundent cuapă pentru îndepărtarea zahărului lactic.Mucegaiul. Petele provocate de mucegăirea lenjeriei se trateazăcu amoniac, frecîndu-se apoi suprafaţa cu un tampon de vată înmuiatîntr-o soluţie de oxalat de sodiu 20 % ; în sfîrşit se spală bine cu apă.Din stofa albă, pata de mucegai, ca şi cea de urină, se îndepărteazăprintr-o pensulare cu o soluţie diluată de acid clorhidric, urmată despălare cu apă oxigenată.Nitratul de argint. Pata proaspătă se poate îndepărta cu apă şisăpun. Petele vechi expuse mai mult timp la lumină şi deci înnegrite,se spală cu o soluţie de iodură de potasiu 10%. Aceasta lasă de multeori urme de iodură de argint. Mtratul de argint de pe suprafaţa pielii(de exemplu de pe mîna asistentei etc.) se îndepărtează cu o soluţieapoasă saturată de iodură de sodiu, sau potasiu.Permanganatul de potasiu. Se tratează pata cu o soluţie de sulfurade amoniu 5% sau se spală cu acid oxalic 10% fierbinte. Ea86
mai poate fi îndepărtată şi cu Mposulfit de sodiu 20% acidificatuşor cu acid clorhidric. Independent de metoda utilizată va fi spâlutăulterior mult timp cu apă.Resorcina. Se îndepărtează cu soluţie de acid citric 10%.Eubarba. Se îndepărtează foarte greu. Se poate încerca cu benzoliucălzit cu foarte mare precauţie, din cauza pericolului de incendiu.Rugina. Petele de rugină se îndepărtează cu soluţie concentrată•Io bioxalat de potasiu sau acid citric, urmată de limpezire cu apămultăṠărurile de cupru. Se pensulează cu o soluţie caldă de iodurădo potasiu 20% sau acid acetic 10%, după care se limpezeşte cu oHoluţie călduţă de clorură de sodiu.Sărurile de mercur. Pata se pensulează cu tinctură de iod şi apoiNO spală cu o soluţie concentrată de iodură de potasiu.Sîngele. Suprafaţa pătată se umezeşte cu apă oxigenată 3 %;poşte cîteva minute se spală cu apă. Petele proaspete pot fi îndepărtatecu apă rece şi săpun, cu iodură de potasiu sau cu acid tartric. Petelev ochi de sînge se vor trata întîi cu soluţie de oxalat de sodiu 20%,Hpălîndu-se apoi cu apă fierbinte.Taninul. Se îndepărtează prin tratare cu apă de plumb 30 %,urmată de limpezire.Uleiul de in. Se freacă bine pata cu alcool amilic cald, la careMi adaugă puţin amoniac în soluţie alcoolică.Uleiurile minerale. Se îndepărtează cu eter, cloroform, benzină,t otraclormetan sau benzotricloretilen. Este bine dacă sub pată se:i..şază un strat de hîrtie de filtru sau de pînză absorbantă.Vinul roşu. Se îndepărtează cu perborat de sodiu sau cu apăoxigenată.Urina. Se îndepărtează după metoda indicată la îndepărtareapetelor de mucegai.ASIGURAREA ALIMENTELOR, CURĂŢIREA VESELEI Şl ÎNDEPĂRTAREA REZIDUURILORALIMENTAREBolnavii internaţi într-o secţie de spital sînt supuşi diferitelorregimuri alimentare. Asigurarea regimului dietetic, prescris fiecăruiholnav aparte, este una din cele mai importante sarcini ale asistenteimedicale.Alimentaţia bolnavului poate să se încadreze în regimurileMp ale spitalului sau poate fi dirijată prin prescripţii individualizatedupă bolnav, în acest ultim caz medicul va da indicaţii specialeasupra compoziţiei şi cantităţii totale a componentelor, iar asistenta87
- Page 33 and 34: Spitalele construite într-unsingur
- Page 35 and 36: Uşile şi ferestrele să fie neted
- Page 37 and 38: Saloanele pentru copii trebuie să
- Page 39 and 40: Sala de mese pentru bolnavi, un pun
- Page 41 and 42: bolnavilor, precum şi pentru dezin
- Page 43 and 44: Serviciul de anatomie patologică
- Page 45 and 46: de j;;Uit alimentele ... secţia bl
- Page 47 and 48: în clădirea blocului, în spitale
- Page 49 and 50: Serviciul antituberculos este un se
- Page 51 and 52: INTERNAREA Şl PRIMIREA BOLNAVILOR
- Page 53 and 54: "l Fig. 17. — Redactarea foilor d
- Page 55 and 56: trate hainele şi, pe lingă îngri
- Page 57 and 58: în spitalele de boli infectocontag
- Page 59 and 60: Crearea condiţiilor regimului tera
- Page 61 and 62: Lupta dusă împotriva zgomotelor n
- Page 63 and 64: nate de la care tocmai vrem să-1 d
- Page 65 and 66: pregătirea bolnavului în vederea
- Page 67 and 68: Bolnavul va adresa toate plîngeril
- Page 69 and 70: instituie în toată secţia o lini
- Page 71 and 72: examinările complementare de labor
- Page 73 and 74: — numele, doza, concentraţia, ca
- Page 75 and 76: coridor sau din camera surorilor se
- Page 77 and 78: l'lg. 19. — Stringerea lenjeriei
- Page 79 and 80: cu saci de pînză înmuiaţi în s
- Page 81 and 82: netelor, se continuă spălarea mec
- Page 83: exemplarele inutilizabile reţinute
- Page 87 and 88: întrucît satisfacerea gustului pe
- Page 89 and 90: Vesela utilizată, împreună cu re
- Page 91 and 92: absorbantă : talc sau praf de cret
- Page 93 and 94: în caz de încălzire centrală cu
- Page 95 and 96: (•filatoarele de veselă, zăvoar
- Page 97 and 98: II4lf Io ţfi inedico-legal. Din ac
- Page 99 and 100: anotimpului. Dacă acestea nu sînt
- Page 101 and 102: Dacă aparţinătorii nu sînt în
- Page 103 and 104: de asistente, care însoţesc totde
- Page 105 and 106: Transportul cu targa. Tragă este c
- Page 107 and 108: întinse sub bolnav, îl vor ridica
- Page 109 and 110: 1-ig. 30. ~Transportulbolnavuluii c
- Page 111 and 112: matice, inflamatoare sau paralitice
- Page 113 and 114: fără ascensoare. Acestea trebuie
- Page 115 and 116: ţilor în lipsa mijloacelor obişn
- Page 117 and 118: cu termofoare sau sticle cu apă ca
- Page 119 and 120: unele spatule linguale sînt prevă
- Page 121 and 122: Speeulul ginecologie bivalv (fig. 3
- Page 123 and 124: unui inel, cu rolul de a proteja ma
- Page 125 and 126: După cum se ştie, metalul şi sti
- Page 127 and 128: Acele se confecţionează din alam
- Page 129 and 130: l "l.ionează bine şi în felul ac
- Page 131 and 132: limbii Iad* şl o, Iar imni'r<«l<
- Page 133 and 134: cauciuc. Cu ajutorai acestui prestu
Cacao şi cafea. Petele de cacao şi cafea se spală cu o soluţie concentrată
de clorui'ă de sodiu, după care rufa se limpezeşte cu multă
apă.
Crisarobina. Pata se va spăla cu benzol, cloroform sau alcool
absolut la cald. Se va avea o deosebită grijă la pericolul de incendiu,
de aceea încălzirea se va face înmuind flaconul cu substanţă în apă
caldă
Ḟructele. Petele rămase după sucuri de fructe se spală cu lapte
dulce, călduţ. Dacă pata nu se îndepărtează va fi tratată cu o soluţie
de bisulfit de sodiu, uşor acidificat cu acid clorhidric, urmat de spălarea
în apă rece şi apoi în apă caldă.
Grăsimea. Se freacă bine partea pătată în benzină, tetraclormetan
sau tricloretil şi la nevoie se calcă sub hîrtie de filtru. Unele pete
de grăsime se îndepărtează mai uşor cu eter. Untura de peşte poate fi
îndepărtată numai prin spălare cu apă şi săpun sau cu infuzie
de scoarţă de quillaia. Eămăşiţele unor alifii pot fi îndepărtate printr-o
soluţie diluată de acid acetic.
Gudronul. Se îndepărtează grosul petei prin spălare cu apă şi
săpun sau cu terebentină. Ultimile nuanţe se scot cu benzină sau
alcool.
Ihtiolul. Se spală lenjeria cu apă caldă şi săpun.
Iodul. Se tratează suprafaţa pătată cu o soluţie de hidroxid de
amoniu sau cu tiosulfat de sodiu 10%.
Lanolina. Se îndepărtează cu eter, acetonă, benzină, benzol sau
cloroform.
Laptele. Pata se îndepărtează tratînd-o pe rînd cu amestec de
eter-alcool pentru îndepărtarea grăsimii, apoi cu o soluţie diluată
de amoniac pentru cazeină şi în sfîrşit se limpezeşte abundent cu
apă pentru îndepărtarea zahărului lactic.
Mucegaiul. Petele provocate de mucegăirea lenjeriei se tratează
cu amoniac, frecîndu-se apoi suprafaţa cu un tampon de vată înmuiat
într-o soluţie de oxalat de sodiu 20 % ; în sfîrşit se spală bine cu apă.
Din stofa albă, pata de mucegai, ca şi cea de urină, se îndepărtează
printr-o pensulare cu o soluţie diluată de acid clorhidric, urmată de
spălare cu apă oxigenată.
Nitratul de argint. Pata proaspătă se poate îndepărta cu apă şi
săpun. Petele vechi expuse mai mult timp la lumină şi deci înnegrite,
se spală cu o soluţie de iodură de potasiu 10%. Aceasta lasă de multe
ori urme de iodură de argint. Mtratul de argint de pe suprafaţa pielii
(de exemplu de pe mîna asistentei etc.) se îndepărtează cu o soluţie
apoasă saturată de iodură de sodiu, sau potasiu.
Permanganatul de potasiu. Se tratează pata cu o soluţie de sulfura
de amoniu 5% sau se spală cu acid oxalic 10% fierbinte. Ea
86