Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf

cu saci de pînză înmuiaţi în substanţe dezinfectante sau în saci simpli
confecţionaţi dintr-un material impermeabil (fig. 19). Lenjeria
adunată i iu trebuie depozitată în secţie, ci dacă este posibil, să fie
transportată zilnic la spălătorie. Adunarea lenjeriei pe mai multe zile
scoate din circulaţie un stoc însemnat de rufe, iar depozitarea lor în
stare murdărita cu dejecţii le degradează într-un timp foarte scurt.
Transportul lenjeriei murdare la spălătorie se va face în coşuri
căptuşite şi acoperite sau în saci de pînză impermeabilă, pe cărucioare
si ascensoare, pînă la punctul de predare (fig. 20 A şi B). Transportul
lenjeriei legate în cearceafuri şi purtate pe spate sau tîrîte pe coridoare
nu este admisibil, în unele spitale pentru adunarea şi transportul
lenjeriei se utilizează un sistem de conducte cu diametru corespunzător
prin care lenjeria ajunge de la secţii în subsol, unde se adună
in compartimente separate pentru fiecare secţie şi de unde se predă
personalului de spălătorie. Lenjeria destinată pentru spălătorie va fi
însoţită de „nota de spălătorie", în care se evidenţiază numeric
Telul articolelor de spălat.
Aducerea rufelor la spălătorie se va face pe altă cale decît scoaterea
celor curate, pentru ca în eventualitatea unor exemplare infectate
să nu apară infecţii intraspitaliceşti produse tocmai prin rufele
curate date bolnavilor.
Forma cea mai operativă şi sigură a circulaţiei lenjeriei de spital
este schimbarea directă a rufăriei murdare cu rufărie curată, la spălătorie.
Acest mod de schimbare a lenjeriei presupune existenţa unui
stoc circulant de rufe. în lipsa acestui stoc, spălătoresele vor iscăli
de preluarea rufelor murdare şi vor elibera secţiei peste cîteva zile
aceleaşi rufe spălate călcate şi reparate.
Dezinfectarea lenjeriei înainte de spălare nu este obligatorie,
Fierberea după spălare, cît şi călcarea cu fierul cald reprezintă două
procese suficiente de dezinfecţie. în spitalele de boli contagioase însă
rufele trebuie dezinfectate încă înainte de spălare, pentru a nu expune
spălătoresele unui pericol de infecţie. Pentru dezinfecţia preliminară
nu se pot utiliza metode fizice uzuale, căci, atît autoclavarea, cît şi
fierberea rufelor murdare şi pline cu urmele dejecţiilor, fac ca petele
de pe lenjerie să rămînă definitive. Din acest motiv, lenjeria murdară
cu fecale, puroi sau sînge va fi înmuiată în soluţii dezinfectante la
rece, de preferinţă soluţie de cloramină 2—3% formol 3% sau sapocrezol
5% timp de 2—3 ore şi spălate preliminar cu o soluţie caldă
de bicarbonat de sodiu 2%. Eufele vor fi limpezite de mai multe ori
după care pot fi fierte sau autoclavate şi pe urmă spălate ca orice
rufărie. Pentru lenjeria albă, necolorată se mai utilizează şi soluţie
de var cloros 0,5—1% limpezite, în care se înmoaie rufele 60 — 75 de
minute.
B - c. 16
8
1