Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf
trebuie să lucreze în schimburi. Munca asistentelor este organizatăl K- trei schimburi de cîte 8 ore, care se continuă şi în cursul duminicilorşi sărbătorilor legale; ziua liberă se acordă prin rotaţie în cursulNâptămînii.Asistentele îşi rotează schimburile în aşa fel, încît fiecare săfacă pe rînd serviciul de dimineaţă (primul schimb), serviciul de dupămasă (al doilea schimb) şi serviciul de noapte (al treilea schimb).Durata schimburilor poate fi uniformă sau diferită. Eegimulrol mai potrivit este munca în schimburi uniforme, dimineaţa de laurele 6 la 14, după masă de la orele 14 pînă la 22 şi noaptea de la 22piuă dimineaţa la 6. în unele locuri se aplică metoda schimbului cudurată diferită. Astfel, timpul de 24 de ore poate fi împărţit într-unM'himb de dimineaţă de 8 ore, un schimb de după masă de 6 ore şiii nul de noapte de 10 ore; prin rotaţia schimburilor se compenseazădiferenţa de durată a serviciului.Numărul asistentelor din secţii se normează după numărul paturilor.Ele se repartizează în mod inegal pe schimburi, după intensilu l cia activităţii din secţie.Este bine ca după fiecare 6 asistente, a şaptea să rămînă fărăM-partizare fixă, ea avînd sarcina de a înlocui pe rînd asistentele cur.iua, liberă în locul zilei de duminică, cînd vor face serviciu, în acestfel, numărul asistentelor nu se modifică în secţie niciodată, ci rămîne!n permanenţă acelaşi, bunul mers al serviciului nefiind tulburatdo fluctuaţia numărului de cadre, prin acordarea zilelor libere fărăînlocuitor.în unele spitale există cadre afectate numai pentru serviciul denoapte. Acest sistem de organizare a serviciului prezintă o serie deavantaje, căci nu necesită scoaterea din saloane şi rotarea asistenteloru In schimburile de zi, deci prezenţa lor în saloanele respective ia uncaracter permanent. Acest lucru întăreşte responsabilitatea în muncăţi duce într-o măsură mult mai mică la greşeli, decît sistemul celorM schimburi obligatorii. Cadrele care execută serviciul permanenthu au însă posibilităţi de a progresa din punct de vedere profesional,i'ftci execută mereu aceeaşi fază a muncii de îngrijire a bolnavului,l Hu motivul acesta, sistemul de rotaţie a asistentelor în cele trei schimluiritrebuie recomandat, el oferind fiecărei asistente noi posibilităţii!»« progres profesional şi însuşirea tuturor fazelor muncii de îngrijirebolnavului.Activitatea cea mai intensă se duce în cursul schimbului unu.'• i '(ista este timpul afectat pentru stabilirea diagnosticului, fixareai'liwnlui de tratament şi aplicarea procedeelor mai complexe terapeu-I loo. în cursul acestui schimb se fac : examinarea clinică a bolnavului,71
examinările complementare de laborator, stabilirea medicaţiei şiregimului dietetic, precum şi aplicarea metodelor mai complexe detratament, ca : intervenţiile chirurgicale, radioterapia, transfuziileşi perfuziile la cazurile curente etc. Asistenta mai are şi o serie deatribuţii administrativo-gospodăreşti în acest schimb, ca : alcătuireafoilor de regim dietetic, pregătirea condicii de medicamente, ieşireabolnavilor etc.în cursul schimbului doi se continuă tratamentele începute sise aplică acelea care trebuie efectuate la intervale fixe. Asistentaavînd mai mult timp liber în această tură îşi îndreaptă atenţia asuprasupravegherii bolnavului şi caută să se apropie de el în scopul vindecăriilui cît mai grabnice.în cursul schimbului trei trebuie asigurată odihna de noapte abolnavilor; tratamentele prescrise şi supravegherea bolnavului trebuietotuşi continuate la intervale fixate. Din acest motiv, asistentava trece prin saloane la intervale de timp mai mari la bolnavii înstare mai uşoară şi mai frecvent la cei în stare gravă, în cea mai marelinişte, fără să trezească bolnavii. Lumina nu trebuie aprinsă cu ocaziacontroalelor active. Asistenta va avea o lanternă cu care îşi lumineazădrumul şi va recurge la becurile salonului numai în caz denevoie. Pentru a preveni deranjarea inutilă a bolnavilor, asistentava avea la îndemînă o trusă de urgenţă în care vor fi pregătite medicamenteleuzuale, pe care o va lua cu sine ori de cîte ori este chematăprin instalaţiile de semnalizare, pentru a servi imediat bolnavulfără să mai meargă să caute medicamentul necesar în secţie. Dacă însecţie nu sînt internate cazuri deosebite, supravegherea de noaptese poate face în mod discontinuu, în intervalele dintre ronduri,asistenta poate citi sau lucra un lucru de mină, fără să scadă vigilenţaîn direcţia supravegherii bolnavului. Oricît de uşoară ar fisecţia nu se permite niciodată asistentei să doarmă în timpul serviciuluide noapte.Spre dimineaţă, serviciul devine mai activ prin recoltarea produselorbiologice şi pregătirea bolnavilor pentru examinările complementarede laborator şi explorări funcţionale.Serviciul de noapte cuprinde numai un aspect relativ restrînsal activităţii asistentei, totuşi se cere ca schimbul de noapte să aibăo pregătire deosebită. Asistenta care îndeplineşte serviciul de noaptoeste nevoită să rezolve numeroase probleme în mod independent şidecide singură asupra necesităţii chemării medicului pentru rezolvareaunor probleme urgente. Din acest motiv, serviciul de noaptonu trebuie subapreciat şi asistenta va fi repartizată pentru aceastămuncă numai după ce şi-a asimilat cunoştinţele şi deprinderile necesarepentru a îngriji bolnavul în mod independent.72
- Page 19 and 20: motiv să se evite discuţiile sau
- Page 21 and 22: suprafaţa pielii, straturile profu
- Page 23 and 24: înotul, schiul, excursiile etc. Co
- Page 25 and 26: Fig. 2. — îmbrăcămintea şi î
- Page 27 and 28: Exteriorul asistentei să fie totde
- Page 29 and 30: Asistenta este de multe ori în per
- Page 31 and 32: tot cursul tratamentului. Munca cur
- Page 33 and 34: Spitalele construite într-unsingur
- Page 35 and 36: Uşile şi ferestrele să fie neted
- Page 37 and 38: Saloanele pentru copii trebuie să
- Page 39 and 40: Sala de mese pentru bolnavi, un pun
- Page 41 and 42: bolnavilor, precum şi pentru dezin
- Page 43 and 44: Serviciul de anatomie patologică
- Page 45 and 46: de j;;Uit alimentele ... secţia bl
- Page 47 and 48: în clădirea blocului, în spitale
- Page 49 and 50: Serviciul antituberculos este un se
- Page 51 and 52: INTERNAREA Şl PRIMIREA BOLNAVILOR
- Page 53 and 54: "l Fig. 17. — Redactarea foilor d
- Page 55 and 56: trate hainele şi, pe lingă îngri
- Page 57 and 58: în spitalele de boli infectocontag
- Page 59 and 60: Crearea condiţiilor regimului tera
- Page 61 and 62: Lupta dusă împotriva zgomotelor n
- Page 63 and 64: nate de la care tocmai vrem să-1 d
- Page 65 and 66: pregătirea bolnavului în vederea
- Page 67 and 68: Bolnavul va adresa toate plîngeril
- Page 69: instituie în toată secţia o lini
- Page 73 and 74: — numele, doza, concentraţia, ca
- Page 75 and 76: coridor sau din camera surorilor se
- Page 77 and 78: l'lg. 19. — Stringerea lenjeriei
- Page 79 and 80: cu saci de pînză înmuiaţi în s
- Page 81 and 82: netelor, se continuă spălarea mec
- Page 83 and 84: exemplarele inutilizabile reţinute
- Page 85 and 86: mai poate fi îndepărtată şi cu
- Page 87 and 88: întrucît satisfacerea gustului pe
- Page 89 and 90: Vesela utilizată, împreună cu re
- Page 91 and 92: absorbantă : talc sau praf de cret
- Page 93 and 94: în caz de încălzire centrală cu
- Page 95 and 96: (•filatoarele de veselă, zăvoar
- Page 97 and 98: II4lf Io ţfi inedico-legal. Din ac
- Page 99 and 100: anotimpului. Dacă acestea nu sînt
- Page 101 and 102: Dacă aparţinătorii nu sînt în
- Page 103 and 104: de asistente, care însoţesc totde
- Page 105 and 106: Transportul cu targa. Tragă este c
- Page 107 and 108: întinse sub bolnav, îl vor ridica
- Page 109 and 110: 1-ig. 30. ~Transportulbolnavuluii c
- Page 111 and 112: matice, inflamatoare sau paralitice
- Page 113 and 114: fără ascensoare. Acestea trebuie
- Page 115 and 116: ţilor în lipsa mijloacelor obişn
- Page 117 and 118: cu termofoare sau sticle cu apă ca
- Page 119 and 120: unele spatule linguale sînt prevă
examinările complementare de laborator, stabilirea medicaţiei şi
regimului dietetic, precum şi aplicarea metodelor mai complexe de
tratament, ca : intervenţiile chirurgicale, radioterapia, transfuziile
şi perfuziile la cazurile curente etc. Asistenta mai are şi o serie de
atribuţii administrativo-gospodăreşti în acest schimb, ca : alcătuirea
foilor de regim dietetic, pregătirea condicii de medicamente, ieşirea
bolnavilor etc.
în cursul schimbului doi se continuă tratamentele începute si
se aplică acelea care trebuie efectuate la intervale fixe. Asistenta
avînd mai mult timp liber în această tură îşi îndreaptă atenţia asupra
supravegherii bolnavului şi caută să se apropie de el în scopul vindecării
lui cît mai grabnice.
în cursul schimbului trei trebuie asigurată odihna de noapte a
bolnavilor; tratamentele prescrise şi supravegherea bolnavului trebuie
totuşi continuate la intervale fixate. Din acest motiv, asistenta
va trece prin saloane la intervale de timp mai mari la bolnavii în
stare mai uşoară şi mai frecvent la cei în stare gravă, în cea mai mare
linişte, fără să trezească bolnavii. Lumina nu trebuie aprinsă cu ocazia
controalelor active. Asistenta va avea o lanternă cu care îşi luminează
drumul şi va recurge la becurile salonului numai în caz de
nevoie. Pentru a preveni deranjarea inutilă a bolnavilor, asistenta
va avea la îndemînă o trusă de urgenţă în care vor fi pregătite medicamentele
uzuale, pe care o va lua cu sine ori de cîte ori este chemată
prin instalaţiile de semnalizare, pentru a servi imediat bolnavul
fără să mai meargă să caute medicamentul necesar în secţie. Dacă în
secţie nu sînt internate cazuri deosebite, supravegherea de noapte
se poate face în mod discontinuu, în intervalele dintre ronduri,
asistenta poate citi sau lucra un lucru de mină, fără să scadă vigilenţa
în direcţia supravegherii bolnavului. Oricît de uşoară ar fi
secţia nu se permite niciodată asistentei să doarmă în timpul serviciului
de noapte.
Spre dimineaţă, serviciul devine mai activ prin recoltarea produselor
biologice şi pregătirea bolnavilor pentru examinările complementare
de laborator şi explorări funcţionale.
Serviciul de noapte cuprinde numai un aspect relativ restrîns
al activităţii asistentei, totuşi se cere ca schimbul de noapte să aibă
o pregătire deosebită. Asistenta care îndeplineşte serviciul de noapto
este nevoită să rezolve numeroase probleme în mod independent şi
decide singură asupra necesităţii chemării medicului pentru rezolvarea
unor probleme urgente. Din acest motiv, serviciul de noapto
nu trebuie subapreciat şi asistenta va fi repartizată pentru această
muncă numai după ce şi-a asimilat cunoştinţele şi deprinderile necesare
pentru a îngriji bolnavul în mod independent.
72