Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf

dică şi simetrică. Excitaţiile senzoriale şi senzitive provoacă dispariţia
undelor «, dar menţin undele (î, cele două feluri de unde reprezentând
stări deosebite de activitate a celulelor nervoase corticale.
Eitmul teta se înscrie cu o frecvenţă de 4—7 ciclii/sec avînd o
amplitudine de 30 — 70 m.V. Eitmul teta apare sub formă de unde
izolate, repartizate difuz cu predominanţă temporală. Undele sînt
din ce în ce mai frecvente pe măsură ce somnul devine mai profund.
în cazuri patologice, pe electroencefalogramă vor apare unde
delta, cu o frecvenţă de 1/2—2 cicli/secundă, unde y, cu o frecvenţă
de 4—7 cicli/secundă, unde cu o frecvenţă de peste 30 cicli/secundă,
modificări de amplitudine a undelor, distribuţia asimetrică a modificărilor
etc.
Tulburările latente pot fi puse în evidenţă pe electroencefalogramă
prin întregistrări efectuate în condiţii speciale :
— înregistrarea în cursul hiperpneei voluntare bolnavul fiind
solicitat să respire adînc, ceva mai frecvent decît obişnuit (20—25
de inspiraţii pe minut), timp de 3 minute.
—înregistrarea în cursul somnului natural sau medicamentos
(hipnotice, în doze moderate stabilite de medic).
— Stimularea luminoasă intermitentă. Examinarea se execută
într-o cameră întunecoasă. Cu ajutorul unui stroboscop se proiec
tează în ochii bolnavului o lumină foarte puternică. Eaza de lumină
se întrerupe de 20—30 de ori pe minut.
— înregistrarea după injecţie de cardiazol. Se utilizează 0,50 g
cardiazol diluat în ser fiziologic, injectat lent pe cale intravenoasă,
nedepăşind 0,10 g pe minut, după care se face imediat înregistrarea.
Această metodă poate fi combinată cu stimularea luminoasă
intermitentă.
Paralel cu înregistrarea curbelor electroencefalografice se înregistrează
şi tensiunea arterială, pulsul periferic (carotidian, femural),
respiraţia, fonocardiografia, precum şi alte manifestări ale funcţiilor
vegetative.
Electroencefalografia se utilizează în diagnosticul diferenţial
al formelor de epilepsie, infecţiilor neurologice, traumatismelor
cronice cerebrale, în hematomul subdural, leziunile vasculare cerebrale,
tumorile intracraniene, coree, encefalitele cronice, nevroze etc.
EXAMENUL RADIOLOGIC AL SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
Explorarea radiologică a sistemului nervos central se face prin :
radiografia craniului din faţă, profil, bază, eventual şi din incidenţe speciale
(pentru şaua turcească, orbite, fantele sfenoidale, osul temporal,
sinusuri etc.) şi completată cu secţiuni tomografice; după pneu-
578