Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf
Proba se execută pe nemîncate. Urmărirea substanţei injectateîn sînge se face timp de 1—2 ore, după scheme diferite pentru fiecaresubstanţă.Explorarea fenomenelor de citoliza hepatică, în cursul bolilorhepatice se produc destrucţii celulare masive, care, uneori, ajungpînă la necroză. Citoliza propriu-zisă este precedată de o stare dealterare a permeabilităţii membranei celulare în urma căreia trecîn sînge unii constituenţi celulari. Dintre aceşti constituenţi amintimunele enzime, precum şi fierul depozitat în celulele hepatice.Dozarea enzimvlor celulare din sînge. Unele enzime celulare caaldolaza, transaminaza glutamo-piruvică (T.G-.P.) şi transamilazaglutamo-oxalacetică (T.G.O.), apar în sînge în cantităţi crescute,încă în fazele subclinice ale bolilor hepatice.Pentru dozarea enzimelor celulare, se recoltează 5—6 ml sîngevenos, dimineaţa pe nemîncate, fără substanţă auticoagulantă. î ntrucîtenzimele se alterează repede in vitro sîngele se trimite im ediatla laborator.Valorile normale pentru aldolaza sînt de la 1—10 u/ml, pentruT.G.P., 3—35 u/ml, pantru T.G.O. 5—40 u/ml. Creşterea transamilazeiglutamo-oxalaoetică nu este spscifică pentru suferinţa hepatică,dînd rezultate ridicate şi în procesele necrotice ale altor organe ca :infarctul miocardic, pancreatita necrotică, infarctul pulmonar.Determinarea sideremiei. în cursul leziunilor parenchimatoaseale ficatului, celulele hepatice alterate cedează fierul — utilizat laactivitatea enzimatică — sîngelui.Pentru dozarea fierului se recoltează 10—15 ml sînge prin puncţievenoasă cu un ac de platină sau oţel special, în loc de seringă Eecord,se utilizează seringă Luer din sticlă. Ba trebuie să fie perfect uscată.După coagularea sîngelui, serul se decantează prin centrifugareaîn laborator.Valorile normale sînt cuprinse între 80—100 y%. în icterulparenchimatos sideremia se ridică peste200 Y%• Î Q icterul mecanicvalorile rămîn în limite normale.Explorarea, modificărilor morfologice ale ficatului. Situaţia profundăa ficatului în cavitatea abdominală necesită unele metodecomplexe de explorare morfologică.Sointigramx hepatică. Substanţele, marcate cu izotopi radioactivi,utilizate la determinarea clearanoe-nlm hepatic — Au 139 coloidalşi roz Bengal I 131 — înainte de a fi eliminate prin bilă, se fixeazăpentru un timp pe celulele hepatice sau kupferiene. Badiaţiile gamaal acestor substanţe sînt captate de un contor de scintilaţie în mişcareîn faţa ficatului şi vezicii biliare. Energia radioactivă, transformată550
în energie mecanică, pune în mişcare un ciocan, cu ajutorul căruia seînscrie scintigrama hepatică sub formă de linii uniform repartizate.Tehnica. Se injectează dimineaţa pe nemîncate o cantitate<le 1—2 mg de roz Bengal I 131 echivalentă cu 200—300 microCuriede substanţă radioactivă. Bolnavul rămîne în decubit dorsal. Deasupraregiunii hepatice se aplică contorul de scintilaţie, întrucît,la 25 de minute după injecţie, 95% din substanţa colorantă estefixată în ficat, contorul se va porni aproximativ în acest timp, lăsîndu-1în funcţie timp de o oră. în urma eliminării substanţei radioactivedin bilă, aceasta, după 2—4 ore, apare în vezica biliară, cînd se poateefectua şi scintigrama colecistului.Procesele circumscrise intrahepatice — chistul hidatic, abcesehepatice, tumori primitive sau metastatice, ciroze macronodulareetc. — modifică densitatea obişnuită a liniilor dînd naştere la zonede densitate scăzută.Laparoscopia, examinează suprafaţa ficatului sub vizibilitatedirectă. Tehnica a fost descrisă la capitolul „Pregătirea şi asistareaexaminărilor endoscopice".Funcţia bioptică a ficatului. Vezi capitolul „Puncţiile" (voi. II).PREGĂTIREA Şl ASISTAREA PROBELOR FUNCŢIONALE ALE GLANDELOR CU SECREŢIEINTERNĂInteracţiunea strînsă şi foarte complexă care există între funcţiuneaglandelor cu secreţie internă şi organele corpului, precum şicu sistemul nervos central, face ca un număr mare de probe funcţionalesă fie lipsite de specificitate, indicînd adesea doar o modificarepatologică în cadrul întregului sistem endocrin. Aceste probe îşimenţin totuşi valoarea lor diagnostică, prin corelarea lor cu tabloulclinic şi cu alte probe funcţionale.EXPLORAREA FUNCŢIONALĂ A HIPOFIZEICei doi lobi ai hipofizei sînt două organe aparte, cu secreţie şiacţiune diferită. Hipofiza dirijează direct, prin produsele sale, tiroida,corticosuprarenalele şi gonadele, iar cu restul glandelor întreţinerelaţii indirecte. Prin intermediul hipotalamusului hipofiza este înlegătură cu scoarţa cerebrală precum şi cu sistemul neurovegetativ,ocupînd un loc central în echilibrul neuroendocrin.Explorarea hipofiziei anterioare. Examenul radiologie al scheletuluiprevede radiografia craniului din faţă, din profil, precum şidin incidenţa frontooccipitală pentru evidenţierea şeii turceşti. La551
- Page 501 and 502: Se verifică apoi etalonarea aparat
- Page 503 and 504: \ înregistrarea vectocardiogramelo
- Page 505 and 506: Pregătirea bolnavului şi asigurar
- Page 507 and 508: mise unei bare metalice, aşezate p
- Page 509 and 510: olaxeze musculatura, să nu se miş
- Page 511 and 512: pApexocardiografia. Apexocardiogram
- Page 513 and 514: Fixarea degetului în aparat se fac
- Page 515 and 516: pl'rin această metodă se poate ob
- Page 517 and 518: Mele de exsudaţie ale inflamaţiei
- Page 519 and 520: > il'rii, înmulţită cu numărul
- Page 521 and 522: bolnavul primeşte o masă din alim
- Page 523 and 524: Azotemia este influenţată şi de
- Page 525 and 526: Capacitatea maximă de reabsorbţie
- Page 527 and 528: Proba permite aprecierea separată
- Page 529 and 530: iExplorarea funcţiei secretoare si
- Page 531 and 532: Soluţie apoasă de cafeina 0,2 g/3
- Page 533 and 534: timp denotă o hipo- sau anaciditat
- Page 535 and 536: Examenul microscopic al conţinutul
- Page 537 and 538: cilindru metalic închis la capăt,
- Page 539 and 540: După terminarea probei bolnavii nu
- Page 541 and 542: a bilei şi vine în mod activ în
- Page 543 and 544: Model ilc tabel pentru recoltarea b
- Page 545 and 546: Determinarea proteinemiei totale. F
- Page 547 and 548: Testele ăe labilitate serică. Mod
- Page 549 and 550: lor atingînd 90—200 mg la 100 g
- Page 551: intravenoasă 5 mg de bromsulftalei
- Page 555 and 556: iiavul mănîncă un regim mixt în
- Page 557 and 558: glicemia continuă să scadă, puţ
- Page 559 and 560: «cufundă cealaltă mînă în ap
- Page 561 and 562: organismului şi de aceea rigimul v
- Page 563 and 564: Studiul reglării echilibrului vege
- Page 565 and 566: tui'i sau neoformaţii) sau aglomer
- Page 567 and 568: Dozările hormonale. Pentru dozarea
- Page 569 and 570: la întîrzierea menstruaţiei, dec
- Page 571 and 572: Determinarea rezervei alcaline, în
- Page 573 and 574: Curba hiperglicemiei după această
- Page 575 and 576: Ca generator de curent se foloseşt
- Page 577 and 578: de acţiune ai scoarţei cerebrale,
- Page 579 and 580: Itive externe, in acest caz contact
- Page 581 and 582: moencefalografie; ventriculografie;
- Page 583 and 584: Fig. 237. — Pipeta PotainA — pe
- Page 585 and 586: Această cifră se corectează cu p
- Page 587 and 588: Dozarea hemoglobinei. Se amestecă
- Page 589 and 590: — Timpul de retracţie şi de liz
- Page 591 and 592: ţa sa căptuşită cu substanţe m
- Page 593 and 594: ^ ^ ^ £semnalează momentul în ca
- Page 595 and 596: va instila cîte două picături so
- Page 597 and 598: cealaltă fiind închisă cît mai
- Page 599 and 600: transmiterii sonore a unei urechi n
- Page 601 and 602: VALORILE MEDII NORMALE ALE ANALIZEL
Proba se execută pe nemîncate. Urmărirea substanţei injectate
în sînge se face timp de 1—2 ore, după scheme diferite pentru fiecare
substanţă.
Explorarea fenomenelor de citoliza hepatică, în cursul bolilor
hepatice se produc destrucţii celulare masive, care, uneori, ajung
pînă la necroză. Citoliza propriu-zisă este precedată de o stare de
alterare a permeabilităţii membranei celulare în urma căreia trec
în sînge unii constituenţi celulari. Dintre aceşti constituenţi amintim
unele enzime, precum şi fierul depozitat în celulele hepatice.
Dozarea enzimvlor celulare din sînge. Unele enzime celulare ca
aldolaza, transaminaza glutamo-piruvică (T.G-.P.) şi transamilaza
glutamo-oxalacetică (T.G.O.), apar în sînge în cantităţi crescute,
încă în fazele subclinice ale bolilor hepatice.
Pentru dozarea enzimelor celulare, se recoltează 5—6 ml sînge
venos, dimineaţa pe nemîncate, fără substanţă auticoagulantă. î ntrucît
enzimele se alterează repede in vitro sîngele se trimite im ediat
la laborator.
Valorile normale pentru aldolaza sînt de la 1—10 u/ml, pentru
T.G.P., 3—35 u/ml, pantru T.G.O. 5—40 u/ml. Creşterea transamilazei
glutamo-oxalaoetică nu este spscifică pentru suferinţa hepatică,
dînd rezultate ridicate şi în procesele necrotice ale altor organe ca :
infarctul miocardic, pancreatita necrotică, infarctul pulmonar.
Determinarea sideremiei. în cursul leziunilor parenchimatoase
ale ficatului, celulele hepatice alterate cedează fierul — utilizat la
activitatea enzimatică — sîngelui.
Pentru dozarea fierului se recoltează 10—15 ml sînge prin puncţie
venoasă cu un ac de platină sau oţel special, în loc de seringă Eecord,
se utilizează seringă Luer din sticlă. Ba trebuie să fie perfect uscată.
După coagularea sîngelui, serul se decantează prin centrifugarea
în laborator.
Valorile normale sînt cuprinse între 80—100 y%. în icterul
parenchimatos sideremia se ridică peste200 Y%• Î Q icterul mecanic
valorile rămîn în limite normale.
Explorarea, modificărilor morfologice ale ficatului. Situaţia profundă
a ficatului în cavitatea abdominală necesită unele metode
complexe de explorare morfologică.
Sointigramx hepatică. Substanţele, marcate cu izotopi radioactivi,
utilizate la determinarea clearanoe-nlm hepatic — Au 139 coloidal
şi roz Bengal I 131 — înainte de a fi eliminate prin bilă, se fixează
pentru un timp pe celulele hepatice sau kupferiene. Badiaţiile gama
al acestor substanţe sînt captate de un contor de scintilaţie în mişcare
în faţa ficatului şi vezicii biliare. Energia radioactivă, transformată
550
Change language