Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf
duodenal bogat în suc pancreatic, se utilizează substanţe excitanteale secreţiei pancreatice. Pentru acest scop se poate folosi eterul.Tehnica. Se introduce sonda Einhorn pînă în duoden. După coapare bila la capătul sondei, se injectează prin sondă 3 ml eter.Eterul declanşează secreţia pancreatică şi peste cîteva minute apareun suc bogat în fermenţi pancreatici, care se captează în eprubete.Conţinutul primei eprubete — fiind amestecat cu eter — se aruncă,iar restul se adună într-un balon spălat cu apă distilată si uscată.La unii bolnavi, eterul provoacă o hipersecreţie salivară. Asistentava preveni bolnavul de a nu înghiţi saliva, căci aceasta, amestecîndu-secu sucurile extrase, ar putea falsifica rezultatele. Uneoriduodenul reacţionează la prezenţa eterului atît de violent, încît aruncăsonda din duoden înapoi în stomac prin mişcări antiperistaltice.în acest caz, recoltarea trebuie amînată pentru o altă dată.Sucul pancreatic se va trimite imediat la laborator, pentrudeterminarea conţinutului de amilază şi tripsină. Dozările se fac dupăaceleaşi metode ca şi din fecale.Dozarea fermenţilor pancreatici din sînge şi urină. Dintre fermenţiipancreatici din sînge şi urină, obişnuit se dozează amilază. Metodase practică în cazurile cînd, din analiza materiilor fecale şi a suculuiduodenal, reiese un deficit în funcţiunea pancreasului.Pentru amilazemie se recoltează pe nemîncate 5 — 6 ml sînge,fără substanţă anticoagulantă, după tehnica obişnuită, lăsînd să sesepare serul de cheag. Pentru amilazurie se trimite la laboratorcirca 50 ml urină, de preferinţă din prima emisiune de dimineaţă.Dozarea amilazei din sînge şi urină se face după metoda Wohlgemut.Valorile normale pentru sînge sînt 16—32 U Wohlgemut,cele pentru urină 16—32—64 u Wohlgemut.Scăderea valorilor amilazei din fecale şi suc pancreatic, paralelcu valorile din sînge şi urină, reflectă diminuarea sau suprimareasecreţiei pancreatice. Dacă însă, pe lîngă valori diminuate în fecaleşi suc pancreatic, amilazemia şi amilazuria sînt crescute, aceastaindică obstrucţia canalului Wirshung sau necroza pancreasului.Explorarea ţ esut ul ui insular, în cursul afecţiu -nilor pancreasului pot fi lezate şi insulele Langerhans. Din acest,motiv, paralel cu celelalte explorări ale funcţiei pancreasului, trebuiocercetat şi metabolismul glucidic, care poate fi de asemenea modificat(vezi: Explorarea funcţională a glandelor endocrine).EXPLORAREA FUNCŢIONALĂ A CĂILOR BILIAREExplorarea căilor biliare urmăreşte stabilirea gradului în carovezica biliară îndeplineşte rolul său de înmagazinare şi concentrare538
a bilei şi vine în mod activ în ajutorul digestiei. Aceste probe sîntmenite să verifice şi permeabilitatea căilor biliare, în practică se utilizeazăurmătoarele metode:Proba, Meltzer-Lyon. Prin proba Meltzer-Lyon se urmăreştesepararea bilei vezicale de cea hepatică din conţinutul sucului duodenal,în vederea localizării proceselor patologice hepatobiliare,verificînd în acelaşi timp şi permeabilitatea căilor biliare.Tehnica. Dimineaţa pe nemîncare se introduce în duoden sondaEinhorn. Prezenţa olivei de metal în duoden declanşează secreţiasucurilor. Peste cîteva minute începe să se scurgă prin sondă conţinutulduodenal. Acesta are, în stare normală, un aspect clar, o culoaregalbenă-aurie şi poartă numele de bila A sau bilă coledociană, deşiîn realitate este un amestec de sucuri. Această bilă se recolteazăîn tuburi separate şi se etichetează.Se injectează apoi prin sonda Einhorn 40 ml soluţie călduţăde sulfat de magneziu 33% şi se închide capătul extern al sondei.Sulfatul de magneziu contractă vezica biliară, favorizînd evacuareaei şi relaxarea sfincterului Oddi şi permiţînd pătrunderea bilei în duoden.După 15—30 de minute se deschide sonda. Bila care s-a evacuatdin vezică se va scurge prin sondă. Aceasta este bila B sau bila veziculară.Bila veziculară are aspect vîscos, de culoare închisă, castanie.Cantitatea ei nu întrece 30—40 ml. Ea va fi recolată în tuburiseparate şi etichetate.După evacuarea completă a bilei B se scurge mai departe bilaexcretată şi provenită direct din ficat. Aceasta este bila C sau bilahepatică. Ea are aspect clar, curat, transparent, de culoare galbenăaurie.Bila C se recoltează de asemenea în tuburi separate şietichetate.Asistenta va nota cantitatea mostrelor, precum şi aspectulmacroscopic al bilei recoltate. Acest aspect se modifică în cazuripatologice astfel:— Bila A apare mai vîscoasă, tulbure, cu multe flocoane de mucusîn angio-colecistite şi coledocite, incoloră în cazul obstrucţiei căilorbiliare, sanguinolentă în cazul cancerului ampulei Vater sau în distomiază.— Bila B apare foarte vîscoasă, de culoare brună-închis, chiarneagră în staza veziculară şi atonia vezicii biliare, în aceste cazuri,cantitatea bilei B se ridică pînă la 80—100 ml. Bila B va avea oculoare verde sau verzuie dacă staza este însoţită de infecţia veziciibiliare. Bila este transparentă, dar cu multe flocoane de mucus încaz de colecistită şi devine tulbure în cazul colecistitelor grave.539
- Page 489 and 490: Durata timpului de circulaţie este
- Page 491 and 492: Introducerea sondei în arborele ve
- Page 493 and 494: 'lumul ventilator (exprimat în coe
- Page 495 and 496: pe principiul nesîngerînd al unei
- Page 497 and 498: P fţi'lrice se deosebesc între el
- Page 499 and 500: Conducerile Vj şi V 2 explorează
- Page 501 and 502: Se verifică apoi etalonarea aparat
- Page 503 and 504: \ înregistrarea vectocardiogramelo
- Page 505 and 506: Pregătirea bolnavului şi asigurar
- Page 507 and 508: mise unei bare metalice, aşezate p
- Page 509 and 510: olaxeze musculatura, să nu se miş
- Page 511 and 512: pApexocardiografia. Apexocardiogram
- Page 513 and 514: Fixarea degetului în aparat se fac
- Page 515 and 516: pl'rin această metodă se poate ob
- Page 517 and 518: Mele de exsudaţie ale inflamaţiei
- Page 519 and 520: > il'rii, înmulţită cu numărul
- Page 521 and 522: bolnavul primeşte o masă din alim
- Page 523 and 524: Azotemia este influenţată şi de
- Page 525 and 526: Capacitatea maximă de reabsorbţie
- Page 527 and 528: Proba permite aprecierea separată
- Page 529 and 530: iExplorarea funcţiei secretoare si
- Page 531 and 532: Soluţie apoasă de cafeina 0,2 g/3
- Page 533 and 534: timp denotă o hipo- sau anaciditat
- Page 535 and 536: Examenul microscopic al conţinutul
- Page 537 and 538: cilindru metalic închis la capăt,
- Page 539: După terminarea probei bolnavii nu
- Page 543 and 544: Model ilc tabel pentru recoltarea b
- Page 545 and 546: Determinarea proteinemiei totale. F
- Page 547 and 548: Testele ăe labilitate serică. Mod
- Page 549 and 550: lor atingînd 90—200 mg la 100 g
- Page 551 and 552: intravenoasă 5 mg de bromsulftalei
- Page 553 and 554: în energie mecanică, pune în mi
- Page 555 and 556: iiavul mănîncă un regim mixt în
- Page 557 and 558: glicemia continuă să scadă, puţ
- Page 559 and 560: «cufundă cealaltă mînă în ap
- Page 561 and 562: organismului şi de aceea rigimul v
- Page 563 and 564: Studiul reglării echilibrului vege
- Page 565 and 566: tui'i sau neoformaţii) sau aglomer
- Page 567 and 568: Dozările hormonale. Pentru dozarea
- Page 569 and 570: la întîrzierea menstruaţiei, dec
- Page 571 and 572: Determinarea rezervei alcaline, în
- Page 573 and 574: Curba hiperglicemiei după această
- Page 575 and 576: Ca generator de curent se foloseşt
- Page 577 and 578: de acţiune ai scoarţei cerebrale,
- Page 579 and 580: Itive externe, in acest caz contact
- Page 581 and 582: moencefalografie; ventriculografie;
- Page 583 and 584: Fig. 237. — Pipeta PotainA — pe
- Page 585 and 586: Această cifră se corectează cu p
- Page 587 and 588: Dozarea hemoglobinei. Se amestecă
- Page 589 and 590: — Timpul de retracţie şi de liz
a bilei şi vine în mod activ în ajutorul digestiei. Aceste probe sînt
menite să verifice şi permeabilitatea căilor biliare, în practică se utilizează
următoarele metode:
Proba, Meltzer-Lyon. Prin proba Meltzer-Lyon se urmăreşte
separarea bilei vezicale de cea hepatică din conţinutul sucului duodenal,
în vederea localizării proceselor patologice hepatobiliare,
verificînd în acelaşi timp şi permeabilitatea căilor biliare.
Tehnica. Dimineaţa pe nemîncare se introduce în duoden sonda
Einhorn. Prezenţa olivei de metal în duoden declanşează secreţia
sucurilor. Peste cîteva minute începe să se scurgă prin sondă conţinutul
duodenal. Acesta are, în stare normală, un aspect clar, o culoare
galbenă-aurie şi poartă numele de bila A sau bilă coledociană, deşi
în realitate este un amestec de sucuri. Această bilă se recoltează
în tuburi separate şi se etichetează.
Se injectează apoi prin sonda Einhorn 40 ml soluţie călduţă
de sulfat de magneziu 33% şi se închide capătul extern al sondei.
Sulfatul de magneziu contractă vezica biliară, favorizînd evacuarea
ei şi relaxarea sfincterului Oddi şi permiţînd pătrunderea bilei în duoden.
După 15—30 de minute se deschide sonda. Bila care s-a evacuat
din vezică se va scurge prin sondă. Aceasta este bila B sau bila veziculară.
Bila veziculară are aspect vîscos, de culoare închisă, castanie.
Cantitatea ei nu întrece 30—40 ml. Ea va fi recolată în tuburi
separate şi etichetate.
După evacuarea completă a bilei B se scurge mai departe bila
excretată şi provenită direct din ficat. Aceasta este bila C sau bila
hepatică. Ea are aspect clar, curat, transparent, de culoare galbenăaurie.
Bila C se recoltează de asemenea în tuburi separate şi
etichetate.
Asistenta va nota cantitatea mostrelor, precum şi aspectul
macroscopic al bilei recoltate. Acest aspect se modifică în cazuri
patologice astfel:
— Bila A apare mai vîscoasă, tulbure, cu multe flocoane de mucus
în angio-colecistite şi coledocite, incoloră în cazul obstrucţiei căilor
biliare, sanguinolentă în cazul cancerului ampulei Vater sau în distomiază.
— Bila B apare foarte vîscoasă, de culoare brună-închis, chiar
neagră în staza veziculară şi atonia vezicii biliare, în aceste cazuri,
cantitatea bilei B se ridică pînă la 80—100 ml. Bila B va avea o
culoare verde sau verzuie dacă staza este însoţită de infecţia vezicii
biliare. Bila este transparentă, dar cu multe flocoane de mucus în
caz de colecistită şi devine tulbure în cazul colecistitelor grave.
539