Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf

l
chimici ai mediului intern — adică izovolemia, izoionia, izotonift,
izohidria şi eliminarea cataboliţilor azotaţi. Einichii în staro
normală pot satisface această acţiune complexă datorită capaci
taţilor de eliminare selectivă a numeroaselor substanţe din organism,
în special ale produselor de catabolism, precum şi ale acelora care HO
găsesc în organism în exces.
Substanţele eliminate de rinichi din organism sînt dizolvate
în apă. Această soluţie — de compoziţie şi concentraţie foarte variată,
adaptată la nevoile continue ale homeostaziei — este urina.
Procesul complex de formare a urinii asigură funcţia de eliminare
şi de economie a rinichilor. Sîngele care irigă abundent rinichii NO
filtrează la nivelul glomerulilor renali, trecînd în capsula BOAVman
toţi componenţi cristaloizi ai plasmei. Acest lichid filtrat -•-•
numit urină primară — conţine substanţele dizolvate în aceeaşi
concentraţie ca şi plasma. Cu ocazia trecerii ei prin sistemul tubular,
substanţele necesare organismului, inclusiv majoritatea masei do
apă se reabsoarbe în sînge, urmînd să se elimine numai substanţei»»
organismului — după reabsorbţia apei — sub o formă concentrată:
cu această ocazie urina se îmbogăţeşte cu noi cantităţi de substanţa
prin filtraţie-excreţie activă la acest nivel, în acest fel urina primară
se transformă în urină definitivă.
La explorarea paraclinică a aparatului urinar, trebuie să ţinem
cont — ca şi în cazul celorlalte aparate — de interpelaţiile pe caro
formarea urinii le are cu celelalte funcţii ale organismului ca circulaţia
glomerulară, presiunea arterială de filtrare, capacitatea funcţională :i.
glandelor endocrine (hipofiza posterioră, corticosuprarenală), a ficatului,
precum şi de tendinţa variată a ţesutulrilor de a fixa sau ;i
mobiliza apa din cuprinsul lor.
RECOLTAREA Şl EXAMENUL URINII
Tulburările emisiunii urinare. Determinarea cantitativă deuriml
în 24 de ore, ca şi Caracterele calitative ale urinii au fost descrise la
„Diureză".
Recoltarea urinii pentru analize de laborator, a fost tratată la capi;
toiul recoltărilor.
Substanţele anormale ale urinii. Prezenţa substanţelor anormalo
în urină reflectă fie o îmbolnăvire a aparatului urinar, fie îmbolnăvirea
altor organe. Ele trebuie totdeauna căutate.
Albuminuria sau proteinuria însemnează prezenţa substanţelor
proteice în urină. Ea poate fi adevărată, cînd se datoreşte unei îmbolnăviri
renale şi provine din plasma sanguină, sau accidentală, cînd so
datoreşte unui proces inflamator al căilor urinare şi provine din pro-
514