Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf
mai scăzută. Dacă ele se supun unor procese de răcire, reîncălzirease va face simetric şi în termen fix.După măsurarea temperaturii cutanate, extremitatea examinatăse scufundă în apă de 15° timp de 10 minute, după care se usucă printamponare, pentru a evita o vasodilataţie reactivă; se măsoară dinnou temperatura cutanată la acelaşi nivel, ţinînd membrul sub controltermometrie pînă la reîncălzirea lui la valorile iniţiale. Aceste valorise ating normal în 5—15 minute. Depăşirea acestui interval denotă otulburare a irigaţiei locale.Cercetarea rezistenţei capilare. Gradul de rezistenţă a capilarelorse cercetează supunîndu-le la presiuni superioare celor obişnuite.Semnul endoteliului (Proba Eumpel-Leede) cercetează gradul defragilitate a capilarelor prin realizarea unei presiuni pozitive în lumemi llor. Se aplică deasupra plicii cotului manşeta pneumatică a unii itensiometru şi se menţine la limita tensiunii maxime timp de 10minute. Din cauza obstacolului creat în circulaţia de întorcere, capilarele ajung la o presiune superioară celei obişnuite, care, în caz defragilitate capilară, cauzează mici hemoragii punctiforme. La apreciere;)rezultatelor se ţine cont de numărul punctelor hemoragice apărute p» 1o zonă determinată, de rapiditatea apariţiei lor, de întinderea, precumşi de suprafaţa peteşiilor.Pentru evaluarea numărului punctelor hemoragice se aplicăpeste zona interesată gura unui pahar cu diametrul de 6 cm. în cerculdelimitat de amprenta paharului se numără punctele hemoragice.Proba este negativă pînă la 6—7 puncte, slab pozitivă pînă la 20puncte, pozitivă pînă la 80 puncte, şi intens pozitivă peste aceastăcifră. Proba este pozitivă în diatezele hemoragice, boala hipertensivă,uremie şi unele intoxicaţii.Proba ventuzei cercetează gradul de fragilitate capilară prin realizareaunei presiuni negative în lumenul lor. Pentru această probă s«utilizează o ventuză asemănătoare cu ventuzele Bier (voi. II), caroare pe suprafaţă în loc de una, două deschizături; pe una se aplicăun manometru cu mercur, iar pe cealaltă se racordează, prin intermediulunui tub de cauciuc cu pereţii rigizi, o seringă Eecord de 20 ml(fig. 226). Se aplică ventuza pe suprafaţa cutanată, se regleazămanometrul la punctul O şi prin aspirarea seringii se creează în ventuzăo presiune negativă de 60 mm Hg, care se menţine timp de unminut. Eezultatul se citeşte în aria acoperită de ventuză la fel ca şiproba precedentă.Capilaroscopia. Capilaroscopia constă în examinarea transe u-tanată, prin microscop, a numărului, formei şi calibrului capilarelor,precum şi al fluxului sanguin şi al mişcărilor pulsatile patologice.512
pl'rin această metodă se poate observa şi comportarea capilarelor laexcitanţi locali.Examinarea este efectuată de medic. Asistenta va pregăti unmicroscop binocular, o sursă puternică de lumină, de preferinţă unreflector prevăzut cu un diafragm, c.u posibilitatea de a dirija fascicululde lumină, oleul de cedru,un paravan verde.Examinarea se face la cuta supraungualăa degetelor de la membrelesuperioare. Se fixează degetulpe placa microscopului, se aplicăo picătură de oleu de cedru la bazaunghiei repective şi se luminează••u un fascicul oblic şi puternic regiuneaexaminată. Microscopia seva face cu un obiectiv slab saumijlociu.Explorarea sistemului venos urmăreşteevidenţierea insuficienţelorvalvulare ale venelor superficialesau profunde, precum şi eventualeleobliterări trombotice. Metodeleclinice de explorare: probaTrendelenburg, proba Perthes, probacelor trei garouri 'etc. nune-«esită pregătirea prealabilă abolnavului. Examenul radiologieal venelor, flebografia, a fostdescrisă la capitolul: „Pregătireabolnavului pentru examinăriradiologice"."D^T.4.^ i ................ Fifl. 23 ' î - — Ventuză manometrică pentruPentru explorarea inimii Şl a determinarea fragilităţii capilare (Prof. Nvaselor periferice se Utilizează şiGh. Lupu :„Medicina internă").izotopii radioactivi.PREGĂTIREA Şl ASISTAREA EXPLORĂRII PARACLINICE A RINICHILORŞl ALE CĂILOR URINAREExplorarea paraclinică a rinichilor şi căilor urinare urmăreştestabilirea gradului în care aparatul urinar îndeplineşte rolul său dehomeostazie, asigurînd menţinerea constantă a parametrilor fizico-:t3 - c. 18513
- Page 463 and 464: npl.ie cu sursa de lumină proprie.
- Page 465 and 466: Introducerea aerului în cavitatea
- Page 467 and 468: ASISTAREA EXAMINĂRILOR PRIN IZOTOP
- Page 469 and 470: Imaginea obţinută — numită sci
- Page 471 and 472: ! ÎMI proprietăţi radioactive, v
- Page 473 and 474: Spirografia (fig. 205). Spirografia
- Page 475 and 476: K« obţin 3 valori maximale egale.
- Page 477 and 478: Volumul expirator maxim pe secundă
- Page 479 and 480: wttşte cu mai mult de 10%, reflect
- Page 481 and 482: g. 210. — Aparatul Knipping pentr
- Page 483 and 484: întmcît bronhospirometria este o
- Page 485 and 486: Probele funcţionale ale aparatului
- Page 487 and 488: l • • m mijloace obiective, la
- Page 489 and 490: Durata timpului de circulaţie este
- Page 491 and 492: Introducerea sondei în arborele ve
- Page 493 and 494: 'lumul ventilator (exprimat în coe
- Page 495 and 496: pe principiul nesîngerînd al unei
- Page 497 and 498: P fţi'lrice se deosebesc între el
- Page 499 and 500: Conducerile Vj şi V 2 explorează
- Page 501 and 502: Se verifică apoi etalonarea aparat
- Page 503 and 504: \ înregistrarea vectocardiogramelo
- Page 505 and 506: Pregătirea bolnavului şi asigurar
- Page 507 and 508: mise unei bare metalice, aşezate p
- Page 509 and 510: olaxeze musculatura, să nu se miş
- Page 511 and 512: pApexocardiografia. Apexocardiogram
- Page 513: Fixarea degetului în aparat se fac
- Page 517 and 518: Mele de exsudaţie ale inflamaţiei
- Page 519 and 520: > il'rii, înmulţită cu numărul
- Page 521 and 522: bolnavul primeşte o masă din alim
- Page 523 and 524: Azotemia este influenţată şi de
- Page 525 and 526: Capacitatea maximă de reabsorbţie
- Page 527 and 528: Proba permite aprecierea separată
- Page 529 and 530: iExplorarea funcţiei secretoare si
- Page 531 and 532: Soluţie apoasă de cafeina 0,2 g/3
- Page 533 and 534: timp denotă o hipo- sau anaciditat
- Page 535 and 536: Examenul microscopic al conţinutul
- Page 537 and 538: cilindru metalic închis la capăt,
- Page 539 and 540: După terminarea probei bolnavii nu
- Page 541 and 542: a bilei şi vine în mod activ în
- Page 543 and 544: Model ilc tabel pentru recoltarea b
- Page 545 and 546: Determinarea proteinemiei totale. F
- Page 547 and 548: Testele ăe labilitate serică. Mod
- Page 549 and 550: lor atingînd 90—200 mg la 100 g
- Page 551 and 552: intravenoasă 5 mg de bromsulftalei
- Page 553 and 554: în energie mecanică, pune în mi
- Page 555 and 556: iiavul mănîncă un regim mixt în
- Page 557 and 558: glicemia continuă să scadă, puţ
- Page 559 and 560: «cufundă cealaltă mînă în ap
- Page 561 and 562: organismului şi de aceea rigimul v
- Page 563 and 564: Studiul reglării echilibrului vege
pl'rin această metodă se poate observa şi comportarea capilarelor la
excitanţi locali.
Examinarea este efectuată de medic. Asistenta va pregăti un
microscop binocular, o sursă puternică de lumină, de preferinţă un
reflector prevăzut cu un diafragm, c.u posibilitatea de a dirija fasciculul
de lumină, oleul de cedru,
un paravan verde.
Examinarea se face la cuta supraunguală
a degetelor de la membrele
superioare. Se fixează degetul
pe placa microscopului, se aplică
o picătură de oleu de cedru la baza
unghiei repective şi se luminează
••u un fascicul oblic şi puternic regiunea
examinată. Microscopia se
va face cu un obiectiv slab sau
mijlociu.
Explorarea sistemului venos urmăreşte
evidenţierea insuficienţelor
valvulare ale venelor superficiale
sau profunde, precum şi eventualele
obliterări trombotice. Metodele
clinice de explorare: proba
Trendelenburg, proba Perthes, proba
celor trei garouri 'etc. nu
ne-«esită pregătirea prealabilă a
bolnavului. Examenul radiologie
al venelor, flebografia, a fost
descrisă la capitolul: „Pregătirea
bolnavului pentru examinări
radiologice".
"D^T.4.^ i ................ Fifl. 23 ' î - — Ventuză manometrică pentru
Pentru explorarea inimii Şl a determinarea fragilităţii capilare (Prof. N
vaselor periferice se Utilizează şi
Gh. Lupu :„Medicina internă").
izotopii radioactivi.
PREGĂTIREA Şl ASISTAREA EXPLORĂRII PARACLINICE A RINICHILOR
Şl ALE CĂILOR URINARE
Explorarea paraclinică a rinichilor şi căilor urinare urmăreşte
stabilirea gradului în care aparatul urinar îndeplineşte rolul său de
homeostazie, asigurînd menţinerea constantă a parametrilor fizico-
:t3 - c. 18
51
3
Change language