Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf

raza de lumină care pătrunde din reflector în celula fotoelectrică,
amputînd-o parţial.
înregistrarea se face în decubit dorsal, bolnavul fiind conectai
în circuitul electrocardiografului în conducerile standard. Prin rotarea
corespunzătoare a capului se evidenţiază vena jugulară externă, peste
care se fixează cu Galifix, în direcţia
venei (deci transversal pe raza de
•Reflectorul lumină), un indicator de carton de 10
x
Fig. 225. - schema aparatului pentru
minarea pulsului venos.
30 mm. La nevoie, reperarea venei
poate fi uşurată prin provocarea unei
staze venoase obţinute prin presiunea
manuală la baza gîtului. Se
controlează din nou ca marginea
indicatorului de carton, fixat
deasupra venei, să fie chiar în
mijlocul fasciculului de luminii al
reflectorului, acoperind parţial fanta
de deschidere a celulei fotoelectrice,
pentru ca mişcările de oscilaţie a
venei să se proiecteze exact pe
suprafaţa sensibilă a celulei. Se sting
luminile din cameră pentru a nu
parazita traseul înscris, se deschide
fanta de pătrundere a luminii de pe
cilindrul celulei fotoelectrice şi se
cere bolnavului să stea nemişcat şi
să-şi reţină respiraţia în timpul înregistrării.
Mişcările de oscilaţie deterale
venei, determinate de vari-aţiile
ei de volum şi care sînt în funcţie
de posibilităţile de
scurgere a sîngelui spre inima dreaptă, modifică cantitatea de
lumină pătrunsă prin fantă şi deci şi intensitatea curentului electric
generat de celulă. Aceasta fiind racordată la aparatul de electrocardiografie,
orice mişcare a peretelui venos va fi amplificată şi înscrisă.
înregistrarea concomitentă a pulsului venos cu electrocardiograma
uşurează analiza curbei obţinute, în stare normală, flebograma
este alcătuită din trei unde pozitive şi trei depresiuni. Undele reflectă
starea de plenitudine a venei, deci îngreuiarea scurgerii sîngelui spre
inimă, iar depresiunile, colabarea venei în urma golirii ei.
508