Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf
pentru amplitudinea corespunzătoare, urmărind obţinerealinii de O perfect liniară.înregistrarea trebuie făcută în condiţii de linişte, căci oricezgomot din cameră ar putea da naştere la artefacte pe traseul graiic.Bolnavul va face cîteva mişcări ample de respiraţie, după care soface înscrierea în expiraţie forţată. Curbele obţinute de pe un focartrebuie să cuprindă 5—6 revoluţii cardiace, apoi se va trece la focarulurmător de auscultaţie, fără să se regleze din nou aparatul.La analiza fonocardiogramei se ia în considerare următoralo— Cronologia grupurilor vibratorii în raport cu electrocardiograma.—Amplitudinea comparativă a diferitelor focare.— Frecvenţa grupului vibrator în raport cu unele valori considerate ca normele.în cursul unui ciclu cardiac se disting 4 zgomote (zg) : Zg. Isituat după începutul lui QES, care este produs de tensiunea musculaturiiventriculare, închiderea valvulelor atrio-ventriculare şi deschidereavalvulelor sigmoide. Zg II. situat înainte de sfîrşitul undei T,care este determinat de închiderea valvulelor sigmoide, Zg III.situat imediat după unda T, este cauzat de relaxarea rapidă a musculaturiiventriculelor la începutul diastolei şi Zg IV. situat dupăunda P, dar înaintea complexului QES, fiind produs de contracţiamusculaturii atriale.Fonocardiografia localizează suflurile în timp şi spaţiu.Balistocardiografia. Balistocardiografia este o metodă de examinarea activităţii inimii, care înregistrează mişcările de recul ale corpuluicauzate de contracţia cardiacă şi de ejecţia sîngelui în aortă. Curbaobţinută în acest fel poartă numele de balistocardiogramă (fig. 222).Oscilaţiile corpului, produse de activitatea mecanică a inimii,se înregistrează cu ajutorul balistocardiografului. Aparatul se compunedintr-un sistem oscilant sau balistograful propriu-zis, caropreia mişcările de recul al corpului şi le transmite mai departe unuisistem de captare, care are sarcina de a transforma efectul mecanical oscilaţiilor în curent electric. Acesta, după ce a fost trecut prindispozitivele electronice de filtrare în vederea eliminării efectelorparazitare, străine de activitatea inimii, va fi înscris cu ajutorulunui aparat de tipul electrocardiografului obişnuit. Sistemeleoscilante sînt de două feluri: indirecte şi directe. Balistocardiografeleindirecte sînt alcătuite dintr-o masă cu suspensie elastică cucare bolnavul face practic corp comun. Oscilaţiile bolnavului sînttransmise planşeului, apoi sînt captate. Balistocardiografele directeutilizează pentru bolnavi o planşă fixă. Oscilaţiile corpului sînt trans-504
mise unei bare metalice, aşezate pe suprafaţa tibială a gambelor, de lanire sînt apoi preluate de dispozitivul de captare.Majoritatea balistocardiografelor înregistrează mişcările cor -pului în sens longitudinal. Pentru captarea şi transformarea oscila -ţiilor în curent electric se utilizează dispozitive fotoelectrice(celula fotoelectrică, vezi: Pulsul venos), piezoelectrice sau altemetode. Pentru înscrierea curbelor, curenţii electrici sînt introduşiin aparatul de înscriere de tipul unui electrocardiograf obişnuit.înregistrarea balistocardiogramei se face în decubit dorsal,după nn repaus de cel puţin 10—15 minute. Este bine ca bolnavulHă fie pe nemîncate sau la distanţă de cîteva ore de la alimentaţie,înainte de înregistrare se interzice fumatul, înregistrarea se va facehi stare de relaxare completă, evitînd poziţiile incomode. Este im -portant să se cîştige cooperarea perfectă a bolnavului pentru reuşitaexamenului. Curbele vor fi înscrise întîi în apnee inspiratorie, apoiî u apnee expiratorie şi apoi în respiraţie liniştită, obişnuită.La indicaţii speciale, înregistrarea se va face şi în timpul sauimediat după efort sau sub infuenţa unor substanţe cu acţiuni farmacodinamiceca nitroglicerina, nicotină (în timpul fumatului),substanţe cardiotonice etc.Balistocardiograma este alcătuită din unde pozitive, care reflec-1 ează mişcările corpului în sens cranian, şi sînt etichetate cu litereleH. J.L. şi E" şi din unde negative, care reflectează mişcările corpuluiîn sens caudal şi sînt etichetate cu literele L.K.M. şi O. Undele H.K.se formează în timpul sistolei, iar undele L.N.O. în timpul diastolei.Balistoca.rdiograma furnizează date importante în diagnosticulinsuficienţei cardiace, al infarctului miocardic, precum şi în bolilevaselor cu arterioscleroză şi hipertensiune arterială.înregistrarea pulsului arterial; arteriograma. înregistrarea graficăa pulsului arterial sub forma unei curbe, poartă numele de arteliogramă.Ea furnizează unele elemente privind capacitatea funcţio -nală a musculaturii ventriculare, starea valvulelor aortice, elastici -tatea vasculară şi serveşte ca undă de reper pentru interpretareafonocardiogramei.Aparatele cu care se înregistrează pulsul arterial poartă numelede sigmografe. Cele mai vechi sigmografe sînt cele mecanice (fig. 223).La aceste aparate oscilaţiile pereţilor arteriali se transmit prin inter -mediul unei pîrghii mobile numită pelot — care vine în contactindirect cu artera. Aparatul se fixează pe antebraţ, deasupra arti -culaţiei carpiene, la nivelul şanţului radial. Cealaltă extremitate apîrghiei mobile, printr-un sistem de bare uşoare, transmite maideparte pulsaţiile la aparatul de înregistrare, prin intermediul uneipeniţe care le înscrie pe hîrtia unui kimograf cu sistem de ceasornic.505
- Page 455 and 456: vezical al cistoscopului, ocularul,
- Page 457 and 458: • ilui lui Albarran şi a sondelo
- Page 459 and 460: PREGĂTIREA Şl ASISTAREA PLEUROSCO
- Page 461 and 462: • i vitatea pleurală este confir
- Page 463 and 464: npl.ie cu sursa de lumină proprie.
- Page 465 and 466: Introducerea aerului în cavitatea
- Page 467 and 468: ASISTAREA EXAMINĂRILOR PRIN IZOTOP
- Page 469 and 470: Imaginea obţinută — numită sci
- Page 471 and 472: ! ÎMI proprietăţi radioactive, v
- Page 473 and 474: Spirografia (fig. 205). Spirografia
- Page 475 and 476: K« obţin 3 valori maximale egale.
- Page 477 and 478: Volumul expirator maxim pe secundă
- Page 479 and 480: wttşte cu mai mult de 10%, reflect
- Page 481 and 482: g. 210. — Aparatul Knipping pentr
- Page 483 and 484: întmcît bronhospirometria este o
- Page 485 and 486: Probele funcţionale ale aparatului
- Page 487 and 488: l • • m mijloace obiective, la
- Page 489 and 490: Durata timpului de circulaţie este
- Page 491 and 492: Introducerea sondei în arborele ve
- Page 493 and 494: 'lumul ventilator (exprimat în coe
- Page 495 and 496: pe principiul nesîngerînd al unei
- Page 497 and 498: P fţi'lrice se deosebesc între el
- Page 499 and 500: Conducerile Vj şi V 2 explorează
- Page 501 and 502: Se verifică apoi etalonarea aparat
- Page 503 and 504: \ înregistrarea vectocardiogramelo
- Page 505: Pregătirea bolnavului şi asigurar
- Page 509 and 510: olaxeze musculatura, să nu se miş
- Page 511 and 512: pApexocardiografia. Apexocardiogram
- Page 513 and 514: Fixarea degetului în aparat se fac
- Page 515 and 516: pl'rin această metodă se poate ob
- Page 517 and 518: Mele de exsudaţie ale inflamaţiei
- Page 519 and 520: > il'rii, înmulţită cu numărul
- Page 521 and 522: bolnavul primeşte o masă din alim
- Page 523 and 524: Azotemia este influenţată şi de
- Page 525 and 526: Capacitatea maximă de reabsorbţie
- Page 527 and 528: Proba permite aprecierea separată
- Page 529 and 530: iExplorarea funcţiei secretoare si
- Page 531 and 532: Soluţie apoasă de cafeina 0,2 g/3
- Page 533 and 534: timp denotă o hipo- sau anaciditat
- Page 535 and 536: Examenul microscopic al conţinutul
- Page 537 and 538: cilindru metalic închis la capăt,
- Page 539 and 540: După terminarea probei bolnavii nu
- Page 541 and 542: a bilei şi vine în mod activ în
- Page 543 and 544: Model ilc tabel pentru recoltarea b
- Page 545 and 546: Determinarea proteinemiei totale. F
- Page 547 and 548: Testele ăe labilitate serică. Mod
- Page 549 and 550: lor atingînd 90—200 mg la 100 g
- Page 551 and 552: intravenoasă 5 mg de bromsulftalei
- Page 553 and 554: în energie mecanică, pune în mi
- Page 555 and 556: iiavul mănîncă un regim mixt în
pentru amplitudinea corespunzătoare, urmărind obţinerea
linii de O perfect liniară.
înregistrarea trebuie făcută în condiţii de linişte, căci orice
zgomot din cameră ar putea da naştere la artefacte pe traseul graiic.
Bolnavul va face cîteva mişcări ample de respiraţie, după care so
face înscrierea în expiraţie forţată. Curbele obţinute de pe un focar
trebuie să cuprindă 5—6 revoluţii cardiace, apoi se va trece la focarul
următor de auscultaţie, fără să se regleze din nou aparatul.
La analiza fonocardiogramei se ia în considerare următoralo
— Cronologia grupurilor vibratorii în raport cu electrocardio
grama.
—Amplitudinea comparativă a diferitelor focare.
— Frecvenţa grupului vibrator în raport cu unele valori conside
rate ca normele.
în cursul unui ciclu cardiac se disting 4 zgomote (zg) : Zg. I
situat după începutul lui QES, care este produs de tensiunea musculaturii
ventriculare, închiderea valvulelor atrio-ventriculare şi deschiderea
valvulelor sigmoide. Zg II. situat înainte de sfîrşitul undei T,
care este determinat de închiderea valvulelor sigmoide, Zg III.
situat imediat după unda T, este cauzat de relaxarea rapidă a musculaturii
ventriculelor la începutul diastolei şi Zg IV. situat după
unda P, dar înaintea complexului QES, fiind produs de contracţia
musculaturii atriale.
Fonocardiografia localizează suflurile în timp şi spaţiu.
Balistocardiografia. Balistocardiografia este o metodă de examinare
a activităţii inimii, care înregistrează mişcările de recul ale corpului
cauzate de contracţia cardiacă şi de ejecţia sîngelui în aortă. Curba
obţinută în acest fel poartă numele de balistocardiogramă (fig. 222).
Oscilaţiile corpului, produse de activitatea mecanică a inimii,
se înregistrează cu ajutorul balistocardiografului. Aparatul se compune
dintr-un sistem oscilant sau balistograful propriu-zis, caro
preia mişcările de recul al corpului şi le transmite mai departe unui
sistem de captare, care are sarcina de a transforma efectul mecanic
al oscilaţiilor în curent electric. Acesta, după ce a fost trecut prin
dispozitivele electronice de filtrare în vederea eliminării efectelor
parazitare, străine de activitatea inimii, va fi înscris cu ajutorul
unui aparat de tipul electrocardiografului obişnuit. Sistemele
oscilante sînt de două feluri: indirecte şi directe. Balistocardiografele
indirecte sînt alcătuite dintr-o masă cu suspensie elastică cu
care bolnavul face practic corp comun. Oscilaţiile bolnavului sînt
transmise planşeului, apoi sînt captate. Balistocardiografele directe
utilizează pentru bolnavi o planşă fixă. Oscilaţiile corpului sînt trans-
504
Change language