Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf
perfectă a bolnavului, din acest motiv el trebuie instruit în mod corespunzătorcerîndu-i să aspire, înaintea probei, din flaconul cu etorpentru a-i cunoaşte mirosul.Timpul de circulaţie prin cordul drept pînă la plămîni este do 5—8 secunde.Determinarea timpului circulator de la plămîni prin cordul stîiijrpînă la arteriolele periferice se face cu nitrit de amil.Tehnica. Bolnavul, după o expiraţie totală, inspiră profunddintr-un flacon cu nitrit de amil; se cronometrează timpul parcurspînă la perceperea unei senzaţii de căldură a feţei.Timpul de circulaţie prin acest segment al arborelui circulatorse determină mult mai exact prin inhalaţie de azot. Se fixează celula,fotoelectrică a unui oximetru pe lobului urechii bolnavului şi-1 laşasă se încălzească; apoi după o expiraţie totală, inspiră dintr-un saccu azot. Se cronometrează timpul parcurs de la inspirarea azotuluipînă la momentul indicat de galvanometrul aparatului.Timpul de circulaţie plămîni-periferie prin inima stingă este do6—10 secunde.Suma timpului de circulaţie prin inima dreaptă şi inima stingăreprezintă timpul circulaţiei intratoracice.Teliinca. Se injectează în decurs de o secundă printr-un ac gro,sîntr-una din venele de la plică cotului, 3 ml de soluţie 20 % de gluconal,de calciu fără sau cu stază venoasă (în acest ultim caz la 30—40secunde se desface garoul ca şi în cazul fluoresceinei). Gluconatulde calciu din sistemul venos trece prin cordul drept în plămîni iarde acolo mai departe prin cordul stîng în arterele periferice. D iumomentul începerii injecţiei sau a desfacerii garoului se măsoară ciiajutorul unui cronograf timpul parcurs pînă la apariţia unei senzaţiide căldură puternică la nivelul limbii şi oro-faringelui.Proba poate fi efectuată şi cu 5 ml soluţie 10% de sulfat domagneziu sau 5 ml sol. 20% de dehidrocolat de sodiu, în acest dinurmă caz, bolnavul în loc de căldură va percepe un gust amar în gură.Timpul de circulaţie venă — arteră se determină cu foarte maroprecizie cu tehnica oximeţrică. Se fixează celula fotoelectrică a unuioximetru pe lobului urechii, apoi se injectează la nivelul plicii cotului3 ml din sol. albastru Evans sau albastru de metilen şi se cronometreazătimpul pînă cînd apariţia colorantului în arteriolele lobuluhiiurechii este semnalată de variaţia galvanometrică.Durata timpului de circulaţie venă-arteră este 10—18 secundo.Timpul de circulaţie se determină în repaus şi apoi după un efort;dozat. Gradul de efort este stabilit totdeauna de medic şi variazăde la caz la caz. Determinările de după efort se fac după revenireapulsului la frecvenţă normală.486
Durata timpului de circulaţie este în funcţie de viteza de ciriMiluţie.Cu cît viteza este mai mare cu atît durata se scurtează.Allt timpul cît şi viteza de circulaţie sînt dependente de debitulcardiac (a cărui creştere ridică viteza de circulaţie) şi de masa sîngeluicirculant (a cărei creştere scade viteza de circulaţie), întrucît întimpul efortului fizic creşte debitul pe minut, viteza de circulaţieVa fi mai mare, iar durata timpului de circulaţie micşorată.Determinarea timpului de circulaţie scoate în evidenţă insuficienţacardiacă încă în faza incipientă, pe care o diferenţiază de altettfecţiuni dispneizante însoţite de edeme.Cateterismul cardiac. Cateterismul cardiac este o metodă complexătio investigaţie a aparatului cardiovascular, care constă în realizarean nor legături între cavităţile inimii şi ale vaselor mari cu mediul exte-Vlor, prin intermediul unor sonde. Cateterismul cardiac permitecercetarea permeabilităţii circuitului vascular şi al traiectelor anatomiceanormale, măsurarea presiunilor intracavitare, recoltarea deprobe sanguine direct din cavităţile inimii şi a vaselor mari pentruilo/area O 2 şi CO 2 , introducerea unor substanţe de control — colorantesau medicamentoase — în cavităţile inimii, în vederea efectuăriiunor probe radiologice, hemodinamice (curbe de diluţii) sau farma-< .idinamice.Cateterismul cardiac se efectuează de o echipă de medici, asisii'iitaavînd doar rolul de a pregăti sala, aparatura, instrumentarul,precum şi bolnavul, după indicaţia medicului examinator. Aceastăpregătire se execută de obicei într-o sală special amenajată, pe o masănidiologică blindată cu plumb, în condiţiuni de sterilitate perfectă.Asistenta va pregăti următoarele :— 3 sonde de cateterism cardiac. Acestea sînt confecţionate dinmaterial plastic, radioopac, gradate la exterior, avînd o lungime deIU5 cm şi un diametru de 0,5—1,8 mm. Extremitatea cardiacă aKondei este tăiată drept şi prezintă, la 4—5 cm de la vîrf, o curburăde 120° faţă de axul longitudinal, ceea ce permite angajarea ei încavităţile cardiace. Capătul extern al sondei este prevăzut cu o garnitură metalică prin care se poate adapta electromonometrulşi perfuzorul. Există sonde cu un singur lumen şi sonde cu lumendublu. Orificiile lor de deschidere la capătul cardiac se găsesc ladistanţe de cea 10 cm, ceea ce asigură explorarea concomitentă acavităţilor învecinate. Unele sonde sînt prevăzute şi cu un electrodpentru înregistrarea electrocardiogramei intracavitare sau cu unmicrofon de dimensiuni corespunzătoare, pentru înscrierea fonocardiogramei;— instrumentar de mică chirurgie pentru descoperirea venei sauarterei abordate (bisturiu, pense hemostatice, instrumente şi mate-487
- Page 437 and 438: li tui examinării, bolnavul nu va
- Page 439 and 440: «ontrast se adună în vezică, d
- Page 441 and 442: peste 24 de ore, bolnava nu va prim
- Page 443 and 444: ritatea bronhoscoapelor, este tăia
- Page 445 and 446: iiwilzută cu rezemător special de
- Page 447 and 448: Esofagoscopulesteformat dintr-un tu
- Page 449 and 450: La extremitatea externă a aparatul
- Page 451 and 452: •l Hă nu bea, căci în urma ane
- Page 453 and 454: Sursa de lumina se racordează la r
- Page 455 and 456: vezical al cistoscopului, ocularul,
- Page 457 and 458: • ilui lui Albarran şi a sondelo
- Page 459 and 460: PREGĂTIREA Şl ASISTAREA PLEUROSCO
- Page 461 and 462: • i vitatea pleurală este confir
- Page 463 and 464: npl.ie cu sursa de lumină proprie.
- Page 465 and 466: Introducerea aerului în cavitatea
- Page 467 and 468: ASISTAREA EXAMINĂRILOR PRIN IZOTOP
- Page 469 and 470: Imaginea obţinută — numită sci
- Page 471 and 472: ! ÎMI proprietăţi radioactive, v
- Page 473 and 474: Spirografia (fig. 205). Spirografia
- Page 475 and 476: K« obţin 3 valori maximale egale.
- Page 477 and 478: Volumul expirator maxim pe secundă
- Page 479 and 480: wttşte cu mai mult de 10%, reflect
- Page 481 and 482: g. 210. — Aparatul Knipping pentr
- Page 483 and 484: întmcît bronhospirometria este o
- Page 485 and 486: Probele funcţionale ale aparatului
- Page 487: l • • m mijloace obiective, la
- Page 491 and 492: Introducerea sondei în arborele ve
- Page 493 and 494: 'lumul ventilator (exprimat în coe
- Page 495 and 496: pe principiul nesîngerînd al unei
- Page 497 and 498: P fţi'lrice se deosebesc între el
- Page 499 and 500: Conducerile Vj şi V 2 explorează
- Page 501 and 502: Se verifică apoi etalonarea aparat
- Page 503 and 504: \ înregistrarea vectocardiogramelo
- Page 505 and 506: Pregătirea bolnavului şi asigurar
- Page 507 and 508: mise unei bare metalice, aşezate p
- Page 509 and 510: olaxeze musculatura, să nu se miş
- Page 511 and 512: pApexocardiografia. Apexocardiogram
- Page 513 and 514: Fixarea degetului în aparat se fac
- Page 515 and 516: pl'rin această metodă se poate ob
- Page 517 and 518: Mele de exsudaţie ale inflamaţiei
- Page 519 and 520: > il'rii, înmulţită cu numărul
- Page 521 and 522: bolnavul primeşte o masă din alim
- Page 523 and 524: Azotemia este influenţată şi de
- Page 525 and 526: Capacitatea maximă de reabsorbţie
- Page 527 and 528: Proba permite aprecierea separată
- Page 529 and 530: iExplorarea funcţiei secretoare si
- Page 531 and 532: Soluţie apoasă de cafeina 0,2 g/3
- Page 533 and 534: timp denotă o hipo- sau anaciditat
- Page 535 and 536: Examenul microscopic al conţinutul
- Page 537 and 538: cilindru metalic închis la capăt,
perfectă a bolnavului, din acest motiv el trebuie instruit în mod corespunzător
cerîndu-i să aspire, înaintea probei, din flaconul cu etor
pentru a-i cunoaşte mirosul.
Timpul de circulaţie prin cordul drept pînă la plămîni este do 5
—8 secunde.
Determinarea timpului circulator de la plămîni prin cordul stîiijr
pînă la arteriolele periferice se face cu nitrit de amil.
Tehnica. Bolnavul, după o expiraţie totală, inspiră profund
dintr-un flacon cu nitrit de amil; se cronometrează timpul parcurs
pînă la perceperea unei senzaţii de căldură a feţei.
Timpul de circulaţie prin acest segment al arborelui circulator
se determină mult mai exact prin inhalaţie de azot. Se fixează celula,
fotoelectrică a unui oximetru pe lobului urechii bolnavului şi-1 laşa
să se încălzească; apoi după o expiraţie totală, inspiră dintr-un sac
cu azot. Se cronometrează timpul parcurs de la inspirarea azotului
pînă la momentul indicat de galvanometrul aparatului.
Timpul de circulaţie plămîni-periferie prin inima stingă este do
6—10 secunde.
Suma timpului de circulaţie prin inima dreaptă şi inima stingă
reprezintă timpul circulaţiei intratoracice.
Teliinca. Se injectează în decurs de o secundă printr-un ac gro,s
într-una din venele de la plică cotului, 3 ml de soluţie 20 % de gluconal,
de calciu fără sau cu stază venoasă (în acest ultim caz la 30—40
secunde se desface garoul ca şi în cazul fluoresceinei). Gluconatul
de calciu din sistemul venos trece prin cordul drept în plămîni iar
de acolo mai departe prin cordul stîng în arterele periferice. D iu
momentul începerii injecţiei sau a desfacerii garoului se măsoară cii
ajutorul unui cronograf timpul parcurs pînă la apariţia unei senzaţii
de căldură puternică la nivelul limbii şi oro-faringelui.
Proba poate fi efectuată şi cu 5 ml soluţie 10% de sulfat do
magneziu sau 5 ml sol. 20% de dehidrocolat de sodiu, în acest din
urmă caz, bolnavul în loc de căldură va percepe un gust amar în gură.
Timpul de circulaţie venă — arteră se determină cu foarte maro
precizie cu tehnica oximeţrică. Se fixează celula fotoelectrică a unui
oximetru pe lobului urechii, apoi se injectează la nivelul plicii cotului
3 ml din sol. albastru Evans sau albastru de metilen şi se cronometrează
timpul pînă cînd apariţia colorantului în arteriolele lobuluhii
urechii este semnalată de variaţia galvanometrică.
Durata timpului de circulaţie venă-arteră este 10—18 secundo.
Timpul de circulaţie se determină în repaus şi apoi după un efort;
dozat. Gradul de efort este stabilit totdeauna de medic şi variază
de la caz la caz. Determinările de după efort se fac după revenirea
pulsului la frecvenţă normală.
486