Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf

librul respirator (adică minut-volumul şi consumul de oxigen devin
constante), în această stare, bolnavul este invitat să execute un lucru
mecanic dozat (pedalarea unei biciclete ergometrice sau învîrtirosi
unei manivele etc.), cu aceeaşi intensitate în tot timpul probe i
în primele 3—5 minute, atît ventilaţia, cît şi consumul de O 2 |H<
minut cresc faţă de cifrele obţinute înainte de efort; după acest tiniji
însă, valorile se menţin la aceeaşi cifră, indicînd atingerea echili
brului respii-ator. Proba se execută atît cu concentraţie normală <l»
O 2 în aerul inspirat, cît si cu o concentraţie de O 2 40%. Dacă consu
mul de O 2 pe minut, în perioada de echilibru, este identic în aerul
atmosferic şi în oxigen 40%, atunci proba se repetă peste o oră la
un efort mai mare, pînă ce consumul de O 2 pe minut în efort devin»
mai mare ca în O 2 40%. Această stare denumită deficit spirografic »lo
O 2 , marchează limita de adaptabilitate a bolnavului la efort. In con
•diţii normale, deficitul spirografic de O 2 apare numai la eforturi caro
întrec 150 W/sec. (900 kg/minut) şi la persoane neantrenate.
EXPLORAREA SEPARATĂ A CELOR DOi PLĂMÎNI
Bronhospirometria. Bronhospirometria este o metodă de invtw
tlgaţie a funcţiei respiratorii care are scopul de a explora separi ii
funcţia celor doi plămîni. în vederea acestui scop plămînii trebuii
racordaţi separat la cele două sisteme spirografice ale pulmotestulni,
înscrierea mişcărilor respiratorii făcîndu-se cu două peniţe — separni
pentru fiecare plămîn — dar pe acelaşi kimograf.
Separarea funcţională a celor doi plămîni se face cu ajutorul
unei sonde cu lumen dublu (sonda Carlens), unul din cele două Iu
mene fiind mai lung cu 3—4 cm
480
la
spirografele respective prin
dubiu (M. Popper şi coiab.)
(fig. 213). Sonda se introduce in
trahee şi apoi, înaintîndu-se imn
departe, pătrunde cu porţiunea nun
lungă în bronhia primitivă stîngil
Atît în jurul acestei porţiuni, cît 151
în jurul porţiunii traheale a sondei,
există cîte un balonaş obturator,
care se poate umfla din exterior in u
lîndu-se pe suprafaţa internă a tril
heei, respectiv a bronhiei primitivi'
stingi, în acest fel se separă aerul
ventilat din cei doi plămîni, care v n
Fig. 213. - Sonda Carlens cu lumen a
J un g e
lumenele corespunzătoare ale sondei.