Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf

wttşte cu mai mult de 10%, reflectând o stare de bronhospasm cu
insuficienţă ventilatorie.
Indicii de eficienţă ai ventilaţiei pulmonare :
Rezerva ventilatoare reprezintă diferenţa între ventilaţia maximă.
|to minut şi debitul respirator pe minut. Valoarea ei se obţine scăzînd
iMritul respirator din valoarea ventilaţiei maxime pe minut, în praci
if.a curentă valoarea rezervei ventilatorie se exprimă în cifre relai
ive, reprezentând 91% din ventilaţia maximă.
Indicele dispneei reprezintă raportul între debitul ventilator
înregistrat la bolnav în timpul unui efort (x cu 100) şi ventilaţia»
maximă. Valoarea normală este de 30—40. Valorile mai ridicate indică,
prezenţa dispneei de efort.
Echivalentul ventilator al oxigenului şi coeficientul de utilizare al
i'igenului au fost descrise la „consumul de oxigen pe minut".
Raportul de durată inspiraţie-expiraţie este de 1—1,5. La bolnavi
n torace rigid sau obstacole în căile respiratorii (bronhospasm),, '
reşte din cauza dispneei expiratoare.
ANALIZA GAZELOR DE SÎNGE
Conţinutul de oxigen si bioxid de carbon al sîngelui arterial ca,
}i presiunea parţială a acestor gaze în sînge furnizează de asemenea-
• Iute importante privind eficienţa funcţiei globale a plămînilor.
Gradul de saturaţie cu oxigen al sîngelui arterial se exprimă,
prîn raportul dintre cantitatea actuală de oxigen din sîngele bolnavului
şi cantitatea maximă de oxigen pe care o poate fixa acest sînge,.
pus în contact cu aer sau oxigen.
Determinarea cantităţii de oxigen în sînge se poate face chimie
mm fizic. Pentru metoda chimică se utilizează procedeul Van Slyke
tyi Peters din sînge venos şi arterial. Eecoltarea sîngelui se face evilînd
contactul cu aerul atmosferic. Pentru metoda fizica se utilinonză
oximetria. Aparatele utilizate în acest scop — numite oxime-
I re. — determină gradul de saturaţie al sîngelui în oxigen obţinut pe
cule nesîngerîndă. Dintre oximetrele din circulaţie menţionăm
oxi-»lotrul care funcţionează pe principiul absorbţiei spectrale,
ab-Horbţia făcîndu-se în două zone ale spectrului: infrarosu
apropiat, ţi roşu. Aparatul, produs la noi în ţară, este o instalaţie
electronică-adaptată pentru determinări in vivo, prin intermediul
unui traducător fotoelectric aplicat la pavilionul urechii. Aparatul, o
dată apli-i-iit, indică în mod continuu conţinutul de oxihemoglobină a
sîngelui Iu procente de hemoglobina totală.
Aparatul trebuie montat pe o suprafaţă perfect orizontală, ferit
ilc razele solare, temperatură înaltă, precum şi de un grad mare de
477