Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf

marinela.maria
from marinela.maria More from this publisher
17.01.2021 Views

Volumul ventilaţiei de repaus sau debitul ventilator pe minut NOobţine înmulţind volumul curent cu frecvenţa ventilatorie. Valorilocalculate se exprimă în litri/minut sau în procente faţă de valorii»*ideale. Valorile ideale variază între 5—8 litri/minut în funcţie dovîrstă, sex, talie si antrenament.l' mfnutConsumul de oxigen pe minutreprezintă volumul de oxi-degen reţinut de sînge din volumulde aer ventilat într-unminut. Determinarea se face doobicei cu spirograma obţinutăcu un aparat nestabilizat. IVmăsură ce se micşorează volumul aerului din rezervorul aparâtului în urma consumuluide oxigen şi fixării bioxiduluide carbon, curba oscilaţiilorrespiratorii se urcă din ce înce mai mult (fig. 208), Unindpunctele inferioare ale excursiilor ventilatorii, obţinem <>Fig. 208. — Determinarea consumuluioxigen pe minut.linie oblică ascendentă. De la.extremitatea inferioară a acestei linii se trage o dreaptă orizontală.Se stabileşte — în funcţie de viteza kimografului — distanţa echivalenţă cu un minut, măsurat pe dreapta orizontală. De la acesl.punct se duce o perpendiculară pînă la linia oblică, înălţime; i.acestei drepte, reprezentată prin distanţa între linia orizontală niascendentă, corectată cu factorul de conversiune al aparatului, nodă consumul de oxigen pe minut.în raport cu debitul ventilator pe minut, consumul de oxigenpoate fi exprimat sub forma unor indici de eficienţă :a) echivalentul ventilator al oxigenului, care reprezintă volumulde aer care trebuie ventilat pentru consumul de 100 ml oxigen. Horeprezintă raportul dintre debitul ventilator pe minut/consumul d»oxigen pe minut şi se echivalează cu 2,8 l aer pentru un consum do100 ml oxigen.b) coeficientul de utilizare al oxigenului, care reprezintă cantitatea de oxigen reţinută de sîngele capilar din fiecare litru de aerventilat. Ea reflectă raportul dintre consumul de oxigen pe minutşi debitul ventilator pe minut (reprezentînd deci valoarea inversă ;techivalentului ventilator al oxigenului). Ea echivalează cu 38—48ml oxigen utilizat dintr-un litru de aer ventilat.474

Volumul expirator maxim pe secundă (VEMS) este volumul|linixim de aer pe care bolnavul îl poate expira, în prima secundăunei expiraţii forţate şi maxime, după o inspiraţie maximă. AceastăUloterminare spirografică se face de obicei în ortostatism. Bolnavul,[conectat la spirograful pulmotest, face o' Inspil'aţie completă, apoi o scurtă apnee|,'i'olativă, urmată de expii'aţie forţată şicupidă, înscrierea se face la o viteză de'J cm/sec, a kimografului. Amplitudineai «urbei expiratorie pe durată de o secundămtxprimat în centimetri), se înmulţeşte cu| «oeficientul pulmotestului (care este deIU) ml pentru un milimetru) şi se conver-Icişte la BTPS. Cifra astfel obţinută reprezintăvaloarea absolută a volumuluiexpirator maxim pe secundă.Fig. 209. — Determinarea spirograficăa ventilaţiei maximepe minut.Ventilaţia maximă este volunml de aer care poate fi ventilat11» minut. Din valoarea VEMS-ului se poate calcula valoarea maximă.1. ventilaţiei, înmulţind VEMS-ul cu frecvenţa ventilatoare în eforiui maxim care este considerat ca 30/minut. Această valoare poartănumele de ventilaţie maximă indirectă (fig. 209).Determinarea ventilaţiei maxime cu spirograful se face fixînd ritmulrespiraţiei la 30,45 respectiv 60/minut, cu ajutorul unui metronom.Se cere bolnavului să respire la aceste ritmuri cît mai profund, timpde 10—15 secunde. Determinările la cele 3 ritmuri se i';ic laintervale corespunzătoare pentru ca bolnavul să nu fie obosit i:t adoua sau a treia probă. Valorile obţinute trebuie să fie aproximatividentice. Amplitudinea mişcărilor de respiraţie înmulţită cu lectorulde conversiune al spirografului se raportează la frecvenţa inspiraţieipe minut, iar valoarea obţinută se converteşte la BTPS, < xprimîndfie în litri pe minut, fie în procente din valoarea ideală. Capacitateareziduală funcţională este cantitatea de aer care i :lmîne în plămînidupă expirarea aerului curent. După această can-i itate de aerbolnavul mai poate elimina aerul de rezervă expira-lorie, iar ceeace mai rămîne în plămîni, constituie volumul rezi-ilual. Rezultă deaici că capacitatea reziduală funcţională este Alcătuită din 2componente ; volumul de rezervă şi volumul rezidual. Volumulcurent, bogat în oxigen, se amestecă cu ocazia fiecărei inspiraţii cuaerul rămas în plămîni după expiraţia anterioară.Capacitatea reziduală funcţională poate fi determinată la spirografdupă metoda diluţiei. în aerul din rezervorul spirografului seamestecă heliu într-o proporţie definită. Heliul, neparticipînd la475

Volumul ventilaţiei de repaus sau debitul ventilator pe minut NO

obţine înmulţind volumul curent cu frecvenţa ventilatorie. Valorilo

calculate se exprimă în litri/minut sau în procente faţă de valorii»*

ideale. Valorile ideale variază între 5—8 litri/minut în funcţie do

vîrstă, sex, talie si antrenament.

l' mfnut

Consumul de oxigen pe minut

reprezintă volumul de oxi-

de

gen reţinut de sînge din volumul

de aer ventilat într-un

minut. Determinarea se face do

obicei cu spirograma obţinută

cu un aparat nestabilizat. IV

măsură ce se micşorează volu

mul aerului din rezervorul apa

râtului în urma consumului

de oxigen şi fixării bioxidului

de carbon, curba oscilaţiilor

respiratorii se urcă din ce în

ce mai mult (fig. 208), Unind

punctele inferioare ale excur

siilor ventilatorii, obţinem <>

Fig. 208. — Determinarea consumului

oxigen pe minut.

linie oblică ascendentă. De la.

extremitatea inferioară a acestei linii se trage o dreaptă orizontală.

Se stabileşte — în funcţie de viteza kimografului — distanţa echi

valenţă cu un minut, măsurat pe dreapta orizontală. De la acesl.

punct se duce o perpendiculară pînă la linia oblică, înălţime; i.

acestei drepte, reprezentată prin distanţa între linia orizontală ni

ascendentă, corectată cu factorul de conversiune al aparatului, no

dă consumul de oxigen pe minut.

în raport cu debitul ventilator pe minut, consumul de oxigen

poate fi exprimat sub forma unor indici de eficienţă :

a) echivalentul ventilator al oxigenului, care reprezintă volumul

de aer care trebuie ventilat pentru consumul de 100 ml oxigen. Ho

reprezintă raportul dintre debitul ventilator pe minut/consumul d»

oxigen pe minut şi se echivalează cu 2,8 l aer pentru un consum do

100 ml oxigen.

b) coeficientul de utilizare al oxigenului, care reprezintă canti

tatea de oxigen reţinută de sîngele capilar din fiecare litru de aer

ventilat. Ea reflectă raportul dintre consumul de oxigen pe minut

şi debitul ventilator pe minut (reprezentînd deci valoarea inversă ;t

echivalentului ventilator al oxigenului). Ea echivalează cu 38—48

ml oxigen utilizat dintr-un litru de aer ventilat.

474

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!