Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf
Cealaltă asistentă serveşte medicul cu instrumentele şi materialelenecesare. Ea trebuie să urmărească fiecare mişcare a lui pentru a-1putea servi cu instrumentele de care are nevoie.Incidente şi accidente. Bronhoscopia, în marea majoritatea ucazurilor, este un act operator cu o lipsă aproape totală de nocivitate.Totuşi, se constată unele incidente şi accidente legate fie doanestezic, fie de introducerea tubului endoscopic. Astfel pot săapară intoxicaţii de diferite grade cu cocaină, leziuni traumatice alodinţilor, ale mucoasei bucale, faringiene, ale traheei sau ale corzilorvocale, hemoragii, diseminări tuberculoase sau suprainfecţii cu diferiţigermeni. După bronhoscopie apar deseori dureri în gură, disfagiesau afagie, dureri retrosternale, cefalee, tahicardie, insomnie, tuse,expectoraţie, stare subfebrilă.Pentru prevenirea intoxicaţiilor se tinde ca anestezia să se facăcu cantităţi cît mai mici de cocaină; dacă totuşi apar intoxicaţiibolnavul va fi culcat în poziţie Trendelenburg şi i se administreazăsubstanţe cardiotonice, vasodilatatoare şi sedative corticale, pe careasistenta trebuie să le aibă pregătite în mod obligatoriu şi în permanenţăîn sala de bronhoscopie.Traumatismele se evită prin mînuirea atentă a instrumentelor,asistenta puţind contribui la aceasta prin servirea promptă a mediculuicu instrumentele necesare. Tulburările subiective apărute dupăbronhoscopie nu prezintă importanţă deosebită.îngrijirea bolnavului după bronhoscopie. în ziua bronhoscopiei,bolnavul rămîne la pat. Timp de 4 ore, pînă la reapariţia sensibilităţiicomplete a mucoaselor anesteziate, el se va abţine de la oricealimentaţie. Timp de 2 —3 zile primeşte un regim de cruţare a laringelui(lichide şi alimente pasate) din cauza iritaţiei traumatice cauzatede tubul bronhoscopului. Intrucît la sugari şi copiii mici, în urmabronhoscopiei, poate să apară un edem al glotei, ei necesită o supravegheremai atentă timp de 2-3 zile după intervenţie.PREGĂTIREA Ş! ASISTAREA ESOFAGOSCOPIEIPrin esofagoscopie se înţelege explorarea lumenului esofagian cuajutorul unui aparat numit esofagoscop.Esofagoscopia se execută în primul rînd cu scop de diagnostic.Prin această metodă pot fi puse în evidenţă inflamaţiile esofagului,leziunile tuberculoase, stricturile cicatriceale şi neoplazice, traumatismeleprin corpi străini, ulceraţii de altă natură etc. Esofagoscopiase execută şi în scop terapeutic. Prin ea se poate supravegheaextragerea corpurilor străine, incizia unor abcese, cauterizarea şibadijonarea unor ulceraţii etc.444
Esofagoscopulesteformat dintr-un tub de metal polizat, cu extrelitateadistală rotunjită şi prevăzut cu mandren obturator. Tubulii'e o lungime de 45 cm şi grosime de 7—12 mm, fiind prevăzut culeca-nism propriu de iluminare, montat proximal sau distal şi unIlistem optic. Esofagoscopul — ca şi celelalte endoscoape — are oIlene de anexe : pensă pentru prelevat biopsii, porttampoane, penseţpentru corpi străini etc.Pregătirea instrumentelor şi materialelor. Pentru efectuarea eso-[fagoscopiei asistenta va pregăti următoarele:—esofagoscopul cu toate anexele Ini sterilizate;—depărtător de gură ;—oglindă frontală cu sursă corespunzătoare de lumină;—tăviţă renală;—porttampoane;—aspirator de salivă cu sondele corespunzătoare;—mască pentru medic şi asistentă;—un şorţ de cauciuc;—comprese de tifon;— substanţă anesteziantă: soluţie de cocaină 2—4%.Pregătirea bolnavului. Pregătirea psihică a bolnavului se face la.fel ca şi la pregătirea pentru bronhoscopie. Esofagoscopia se facedimineaţa pe nemîncate. Dacă medicul dispune administrarea unuianestezic de bază. aceasta se va face pe cale parenterală. Bolnavulva aştepta în salon, intervenţia însă se va face în camera de endoscopie,în semiobscuritate.Anestezierea regiunii buco- şi orofaringiene se începe cu gargară,cu substanţă anesteziantă, pe care apoi medicul o va completa cuibadijonarea regiunilor neatinse de gargară, apoi a şanţurilor faringolaringieneşi a gurii esofagului, în vederea acestui scop asistenta vaservi bolnavul cu lichidul anesteziant pentru gargară, va aranja în.mod corespunzător lumina şi apoi va servi medicul cu tampoaneledevată cocainizată, pregătite pe porttampoane.în cazuri excepţionale, esofagoscopia se execută în anesteziegenerală.Ajutorul asistentei în timul intervenţiei. Introducerea esofagoscopuluise face în poziţie şezînd sau pe masa de examinare îndecubit dorsal. Prin fixarea bolnavului în poziţie adecvată, se urmă -reşte ca gura, faringele şi extremitatea superioară a esofagului să semenţină în acelaşi ax. în vederea acestui scop, capul se va aşeza înpoziţie de hiperextensie din articulaţia atlanto-occipitală. Dacă exa -minarea se face în decubit dorsal, atunci capul bolnavului trebuie să.depăşească extremitatea mesei de examinare, fiind susţinut şi men -ţinut în poziţie de asistentă.445
- Page 395 and 396: de ore înainte de recoltare, bolna
- Page 397 and 398: ntwil şi lichidul se introduce în
- Page 399 and 400: fentare de urgenţă, care pot fi c
- Page 401 and 402: milc două cifre ale valorii citite
- Page 403 and 404: Fig. .ZS3.—Albuminometru Esbach.!
- Page 405 and 406: Proba Eosin se face totdeauna paral
- Page 407 and 408: Tehnica. Se spală seringa cu solu
- Page 409 and 410: 1. Grupa 0(1). Eritrocitele sînt l
- Page 411 and 412: 2. Determinarea inversă (proba Sim
- Page 413 and 414: Ih-negative, cărora prin transfuzi
- Page 415 and 416: Eeacţiile cutanate alergice se exe
- Page 417 and 418: lioală. Eeacţia se consideră poz
- Page 419 and 420: 'REGĂTIREA Şl ASISTAREA EXPLORĂR
- Page 421 and 422: depistarea activă şi precoce a bo
- Page 423 and 424: Mcazuri trebuie redus la minimum, p
- Page 425 and 426: iig. 190. (A, B, C). A — Examenul
- Page 427 and 428: 'n timpul injectării substanţei d
- Page 429 and 430: • isă, dar omogenă, fără grun
- Page 431 and 432: Pregătirea bolnavului pentru exame
- Page 433 and 434: Colecistografia se execută de obic
- Page 435 and 436: culcat pe masa de radiografie, pent
- Page 437 and 438: li tui examinării, bolnavul nu va
- Page 439 and 440: «ontrast se adună în vezică, d
- Page 441 and 442: peste 24 de ore, bolnava nu va prim
- Page 443 and 444: ritatea bronhoscoapelor, este tăia
- Page 445: iiwilzută cu rezemător special de
- Page 449 and 450: La extremitatea externă a aparatul
- Page 451 and 452: •l Hă nu bea, căci în urma ane
- Page 453 and 454: Sursa de lumina se racordează la r
- Page 455 and 456: vezical al cistoscopului, ocularul,
- Page 457 and 458: • ilui lui Albarran şi a sondelo
- Page 459 and 460: PREGĂTIREA Şl ASISTAREA PLEUROSCO
- Page 461 and 462: • i vitatea pleurală este confir
- Page 463 and 464: npl.ie cu sursa de lumină proprie.
- Page 465 and 466: Introducerea aerului în cavitatea
- Page 467 and 468: ASISTAREA EXAMINĂRILOR PRIN IZOTOP
- Page 469 and 470: Imaginea obţinută — numită sci
- Page 471 and 472: ! ÎMI proprietăţi radioactive, v
- Page 473 and 474: Spirografia (fig. 205). Spirografia
- Page 475 and 476: K« obţin 3 valori maximale egale.
- Page 477 and 478: Volumul expirator maxim pe secundă
- Page 479 and 480: wttşte cu mai mult de 10%, reflect
- Page 481 and 482: g. 210. — Aparatul Knipping pentr
- Page 483 and 484: întmcît bronhospirometria este o
- Page 485 and 486: Probele funcţionale ale aparatului
- Page 487 and 488: l • • m mijloace obiective, la
- Page 489 and 490: Durata timpului de circulaţie este
- Page 491 and 492: Introducerea sondei în arborele ve
- Page 493 and 494: 'lumul ventilator (exprimat în coe
- Page 495 and 496: pe principiul nesîngerînd al unei
Cealaltă asistentă serveşte medicul cu instrumentele şi materialele
necesare. Ea trebuie să urmărească fiecare mişcare a lui pentru a-1
putea servi cu instrumentele de care are nevoie.
Incidente şi accidente. Bronhoscopia, în marea majoritatea u
cazurilor, este un act operator cu o lipsă aproape totală de nocivitate.
Totuşi, se constată unele incidente şi accidente legate fie do
anestezic, fie de introducerea tubului endoscopic. Astfel pot să
apară intoxicaţii de diferite grade cu cocaină, leziuni traumatice alo
dinţilor, ale mucoasei bucale, faringiene, ale traheei sau ale corzilor
vocale, hemoragii, diseminări tuberculoase sau suprainfecţii cu diferiţi
germeni. După bronhoscopie apar deseori dureri în gură, disfagie
sau afagie, dureri retrosternale, cefalee, tahicardie, insomnie, tuse,
expectoraţie, stare subfebrilă.
Pentru prevenirea intoxicaţiilor se tinde ca anestezia să se facă
cu cantităţi cît mai mici de cocaină; dacă totuşi apar intoxicaţii
bolnavul va fi culcat în poziţie Trendelenburg şi i se administrează
substanţe cardiotonice, vasodilatatoare şi sedative corticale, pe care
asistenta trebuie să le aibă pregătite în mod obligatoriu şi în permanenţă
în sala de bronhoscopie.
Traumatismele se evită prin mînuirea atentă a instrumentelor,
asistenta puţind contribui la aceasta prin servirea promptă a medicului
cu instrumentele necesare. Tulburările subiective apărute după
bronhoscopie nu prezintă importanţă deosebită.
îngrijirea bolnavului după bronhoscopie. în ziua bronhoscopiei,
bolnavul rămîne la pat. Timp de 4 ore, pînă la reapariţia sensibilităţii
complete a mucoaselor anesteziate, el se va abţine de la orice
alimentaţie. Timp de 2 —3 zile primeşte un regim de cruţare a laringelui
(lichide şi alimente pasate) din cauza iritaţiei traumatice cauzate
de tubul bronhoscopului. Intrucît la sugari şi copiii mici, în urma
bronhoscopiei, poate să apară un edem al glotei, ei necesită o supraveghere
mai atentă timp de 2-3 zile după intervenţie.
PREGĂTIREA Ş! ASISTAREA ESOFAGOSCOPIEI
Prin esofagoscopie se înţelege explorarea lumenului esofagian cu
ajutorul unui aparat numit esofagoscop.
Esofagoscopia se execută în primul rînd cu scop de diagnostic.
Prin această metodă pot fi puse în evidenţă inflamaţiile esofagului,
leziunile tuberculoase, stricturile cicatriceale şi neoplazice, traumatismele
prin corpi străini, ulceraţii de altă natură etc. Esofagoscopia
se execută şi în scop terapeutic. Prin ea se poate supraveghea
extragerea corpurilor străine, incizia unor abcese, cauterizarea şi
badijonarea unor ulceraţii etc.
444
Change language