Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf

marinela.maria
from marinela.maria More from this publisher
17.01.2021 Views

Cealaltă asistentă serveşte medicul cu instrumentele şi materialelenecesare. Ea trebuie să urmărească fiecare mişcare a lui pentru a-1putea servi cu instrumentele de care are nevoie.Incidente şi accidente. Bronhoscopia, în marea majoritatea ucazurilor, este un act operator cu o lipsă aproape totală de nocivitate.Totuşi, se constată unele incidente şi accidente legate fie doanestezic, fie de introducerea tubului endoscopic. Astfel pot săapară intoxicaţii de diferite grade cu cocaină, leziuni traumatice alodinţilor, ale mucoasei bucale, faringiene, ale traheei sau ale corzilorvocale, hemoragii, diseminări tuberculoase sau suprainfecţii cu diferiţigermeni. După bronhoscopie apar deseori dureri în gură, disfagiesau afagie, dureri retrosternale, cefalee, tahicardie, insomnie, tuse,expectoraţie, stare subfebrilă.Pentru prevenirea intoxicaţiilor se tinde ca anestezia să se facăcu cantităţi cît mai mici de cocaină; dacă totuşi apar intoxicaţiibolnavul va fi culcat în poziţie Trendelenburg şi i se administreazăsubstanţe cardiotonice, vasodilatatoare şi sedative corticale, pe careasistenta trebuie să le aibă pregătite în mod obligatoriu şi în permanenţăîn sala de bronhoscopie.Traumatismele se evită prin mînuirea atentă a instrumentelor,asistenta puţind contribui la aceasta prin servirea promptă a mediculuicu instrumentele necesare. Tulburările subiective apărute dupăbronhoscopie nu prezintă importanţă deosebită.îngrijirea bolnavului după bronhoscopie. în ziua bronhoscopiei,bolnavul rămîne la pat. Timp de 4 ore, pînă la reapariţia sensibilităţiicomplete a mucoaselor anesteziate, el se va abţine de la oricealimentaţie. Timp de 2 —3 zile primeşte un regim de cruţare a laringelui(lichide şi alimente pasate) din cauza iritaţiei traumatice cauzatede tubul bronhoscopului. Intrucît la sugari şi copiii mici, în urmabronhoscopiei, poate să apară un edem al glotei, ei necesită o supravegheremai atentă timp de 2-3 zile după intervenţie.PREGĂTIREA Ş! ASISTAREA ESOFAGOSCOPIEIPrin esofagoscopie se înţelege explorarea lumenului esofagian cuajutorul unui aparat numit esofagoscop.Esofagoscopia se execută în primul rînd cu scop de diagnostic.Prin această metodă pot fi puse în evidenţă inflamaţiile esofagului,leziunile tuberculoase, stricturile cicatriceale şi neoplazice, traumatismeleprin corpi străini, ulceraţii de altă natură etc. Esofagoscopiase execută şi în scop terapeutic. Prin ea se poate supravegheaextragerea corpurilor străine, incizia unor abcese, cauterizarea şibadijonarea unor ulceraţii etc.444

Esofagoscopulesteformat dintr-un tub de metal polizat, cu extrelitateadistală rotunjită şi prevăzut cu mandren obturator. Tubulii'e o lungime de 45 cm şi grosime de 7—12 mm, fiind prevăzut culeca-nism propriu de iluminare, montat proximal sau distal şi unIlistem optic. Esofagoscopul — ca şi celelalte endoscoape — are oIlene de anexe : pensă pentru prelevat biopsii, porttampoane, penseţpentru corpi străini etc.Pregătirea instrumentelor şi materialelor. Pentru efectuarea eso-[fagoscopiei asistenta va pregăti următoarele:—esofagoscopul cu toate anexele Ini sterilizate;—depărtător de gură ;—oglindă frontală cu sursă corespunzătoare de lumină;—tăviţă renală;—porttampoane;—aspirator de salivă cu sondele corespunzătoare;—mască pentru medic şi asistentă;—un şorţ de cauciuc;—comprese de tifon;— substanţă anesteziantă: soluţie de cocaină 2—4%.Pregătirea bolnavului. Pregătirea psihică a bolnavului se face la.fel ca şi la pregătirea pentru bronhoscopie. Esofagoscopia se facedimineaţa pe nemîncate. Dacă medicul dispune administrarea unuianestezic de bază. aceasta se va face pe cale parenterală. Bolnavulva aştepta în salon, intervenţia însă se va face în camera de endoscopie,în semiobscuritate.Anestezierea regiunii buco- şi orofaringiene se începe cu gargară,cu substanţă anesteziantă, pe care apoi medicul o va completa cuibadijonarea regiunilor neatinse de gargară, apoi a şanţurilor faringolaringieneşi a gurii esofagului, în vederea acestui scop asistenta vaservi bolnavul cu lichidul anesteziant pentru gargară, va aranja în.mod corespunzător lumina şi apoi va servi medicul cu tampoaneledevată cocainizată, pregătite pe porttampoane.în cazuri excepţionale, esofagoscopia se execută în anesteziegenerală.Ajutorul asistentei în timul intervenţiei. Introducerea esofagoscopuluise face în poziţie şezînd sau pe masa de examinare îndecubit dorsal. Prin fixarea bolnavului în poziţie adecvată, se urmă -reşte ca gura, faringele şi extremitatea superioară a esofagului să semenţină în acelaşi ax. în vederea acestui scop, capul se va aşeza înpoziţie de hiperextensie din articulaţia atlanto-occipitală. Dacă exa -minarea se face în decubit dorsal, atunci capul bolnavului trebuie să.depăşească extremitatea mesei de examinare, fiind susţinut şi men -ţinut în poziţie de asistentă.445

Cealaltă asistentă serveşte medicul cu instrumentele şi materialele

necesare. Ea trebuie să urmărească fiecare mişcare a lui pentru a-1

putea servi cu instrumentele de care are nevoie.

Incidente şi accidente. Bronhoscopia, în marea majoritatea u

cazurilor, este un act operator cu o lipsă aproape totală de nocivitate.

Totuşi, se constată unele incidente şi accidente legate fie do

anestezic, fie de introducerea tubului endoscopic. Astfel pot să

apară intoxicaţii de diferite grade cu cocaină, leziuni traumatice alo

dinţilor, ale mucoasei bucale, faringiene, ale traheei sau ale corzilor

vocale, hemoragii, diseminări tuberculoase sau suprainfecţii cu diferiţi

germeni. După bronhoscopie apar deseori dureri în gură, disfagie

sau afagie, dureri retrosternale, cefalee, tahicardie, insomnie, tuse,

expectoraţie, stare subfebrilă.

Pentru prevenirea intoxicaţiilor se tinde ca anestezia să se facă

cu cantităţi cît mai mici de cocaină; dacă totuşi apar intoxicaţii

bolnavul va fi culcat în poziţie Trendelenburg şi i se administrează

substanţe cardiotonice, vasodilatatoare şi sedative corticale, pe care

asistenta trebuie să le aibă pregătite în mod obligatoriu şi în permanenţă

în sala de bronhoscopie.

Traumatismele se evită prin mînuirea atentă a instrumentelor,

asistenta puţind contribui la aceasta prin servirea promptă a medicului

cu instrumentele necesare. Tulburările subiective apărute după

bronhoscopie nu prezintă importanţă deosebită.

îngrijirea bolnavului după bronhoscopie. în ziua bronhoscopiei,

bolnavul rămîne la pat. Timp de 4 ore, pînă la reapariţia sensibilităţii

complete a mucoaselor anesteziate, el se va abţine de la orice

alimentaţie. Timp de 2 —3 zile primeşte un regim de cruţare a laringelui

(lichide şi alimente pasate) din cauza iritaţiei traumatice cauzate

de tubul bronhoscopului. Intrucît la sugari şi copiii mici, în urma

bronhoscopiei, poate să apară un edem al glotei, ei necesită o supraveghere

mai atentă timp de 2-3 zile după intervenţie.

PREGĂTIREA Ş! ASISTAREA ESOFAGOSCOPIEI

Prin esofagoscopie se înţelege explorarea lumenului esofagian cu

ajutorul unui aparat numit esofagoscop.

Esofagoscopia se execută în primul rînd cu scop de diagnostic.

Prin această metodă pot fi puse în evidenţă inflamaţiile esofagului,

leziunile tuberculoase, stricturile cicatriceale şi neoplazice, traumatismele

prin corpi străini, ulceraţii de altă natură etc. Esofagoscopia

se execută şi în scop terapeutic. Prin ea se poate supraveghea

extragerea corpurilor străine, incizia unor abcese, cauterizarea şi

badijonarea unor ulceraţii etc.

444

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!