Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf

Proba Eosin se face totdeauna paralel cu determinarea urobiliuogenului.
— Pigmenţii sanguini sînt reprezentaţi de bemoglobina, care se
l toate găsi în urină sub două forme : bemoglobina fixată în globului
roşu şi hemoglobina liberă. Cercetarea chimică a pigmenţilor sanguini
se face prin metoda Gregersen.
i Materialele necesare. O eprubetă, benzidrină, acid acetic glacial , txroxid
de bariu sau apă oxigenată de 10 volume. l Se toarnă 2—3
ml urină într-o eprubetă, se adaugă un vîrf de juţit de benzidrină
şi 10—15 picături de acid acetic glacial. Se agită bine şi se adaugă
cîteva picături de peroxid de bariu sau apă oxigenată, în prezenţa
sîngelui, culoarea conţinutului eprubetei variază. qe la verde la
albastru, prin oxidarea benzidrinei.
Materiile fecale. Punerea în evidenţă a sîngelui din materii
fecale se face la fel ca şi din urină, prin metoda Gregersen. Materiile
fecale vor fi diluate cu apă distilată, în loc de eprubetă se
poate folosi şi o placă de porţelan cu godeu, în care se tritureazăun
fragment de fecale cu apă distilată, la care se adaugă apoi reactivii.
8 în g el e. în legătură cu sîngele, asistenta trebuie să ştie să
execute la patul bolnavului următoarele analize :
Determinarea timpului ăe sîngerare. Timpul de sîngerare este
perioada care se scurge din momentul înţepării lobulului urecbii sau a
pulpei degetului pînă la oprirea hemoragiei.
Materialele necesare. Un ac steril, alcool, vată, hîrtie de filtru,.
iTonometru sau ceas cu secundar.
Se dezinfectează lobului urechii sau pulpa degetului cu un tampon
de vată îmbibată cu eter şi se execută înţepătura cu un ac steril
la o adîncime de circa 4 mm. Se notează momentul înţepăturii şi apoi,
fără a stoarce locul, se absoarbe cu hîrtie de filtru la fiecare 20—30
de secunde picătura de sînge care apare în mod spontan, în condiţii
normale, sîngerarea se va opri după 2—4 minute.
Ştergerea picăturiloi de sînge trebuie făcută în aşa f e 1 , încît pe
liîrtie să apară linii roşii paralele, notînd care este prima, precum
tji ora cînd a fost trasată. Din aceste date se poate controla apoi
uşor cîte minute a durat sîngerarea, evitîndu-se astfel o eventuală
greşeală la urmărirea ceasului.
Determinarea timpului ăe coagulare. Timpul de coagulare este
perioada scursă de la recoltarea sîngelui pînă la coagularea lui.
Materialele necesare. TJn ac steril de seringă, lame uscate sji curate
vată, alcool, ceas cu secundar, cameră umedă sau ulei de parafină.
< 1 <amera umedă se realizează punînd într-o cutie Petri o rondelă de
hîrtie de filtru îmbibată cu apă distilată, pe care se aşază două.
baghete de sticlă.
403