Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf
Determinarea acetonei se face totdeauna dacă urina conţine ghi'coză precum şi la indicaţia specială a medicului.Materialele necesare. O eprubetă, reactiv Legal-Imbert (soluţiede nitroprusiat de sodiu 10% în. acid acetic glagial) şi soluţie duamoniac.Se toarnă în eprubetă 5—6 ml urină, la care se adaugă cîtevapicături de reactiv. Se agită uşor, apoi se prelinge pe marginea eprubetei l ml amoniac, cu grija să nu se amestece cele două lichid»!,Dacă urina conţine acetonă, se formează un disc violet, la limita d«<separare a celor două lichide.Eezultatul se notează cu pozitiv sau negativ. /Determinarea hemoglobinei din urină se face prin proba HellQi.Materiale necesare: o eprubetă, soluţie de hidroxid de potasjin20 %, lampă de spirt, o clemă pentru ţinerea euprubetei.Se adaugă la 4—5 ml urină cîteva picături de hidroxid de pot:isiu şi se fierbe. Hematina rezultată din distrugerea eritrocitelor HOprecipită împreună cu fosfaţii teroşi pe care îi colorează în roşu,— Determinarea urobilinogenului se face prin metoda Ehrlicli,Urina conţine în mod normal urobilinogen într-o cantitate redusăcare însă nu se poate evidenţia decît prin încălzire. Din acest motiv,urina trebuie răcită înainte de analiză, pentru a nu obţine un rezultat,fals. Ca şi la determinarea albuminei şi în acest caz se va folosi <>eprubetă martor.Materialele necesare. Două eprubete, o lampă de spirt, reactivEhrlich (soluţie de paradimetilaminobenzaldehidă 20% în acidclorhidiic concentrat).Se toarnă în cele două eprubete cîte 4—5 ml urină; într-unudin ele se picură cîteva picături de reactiv. Se compară după l—Uminute cu eprubetă martor. Dacă apare o culoare roşie, uribilinogenul este crescut. TJrobilinogenul este normal dacă culoarea roşiţiapare la încălzire şi este scăzut sau absent dacă nu apare nici la cald.Gradul de pozitivitate a reacţiei se apreciază după intensitateaculorii: culoarea roz spre roşu, care apare după 1—2 minute, denotito reacţie slab-pozitivă şi se notează cu +; culoarea roşu intenn,apărută imediat după adăugarea reactivului, denotă că urobilinogenul este crescut şi se notează cu 2 cruci (++); culoarea roşiţiaprins cu 3 cruci (+ + +) şi cea carmin cu 4 cruci (+ + ++).—Determinarea bilirubinei se face prin proba Eosin, folosindca reactiv alcool iodat 6%.Se toarnă într-o eprubetă 4—5 ml urină ; pe peretele ei se preling1—2 ml alcool iodat. Sub influenţa iodului, bilirubina se oxideaziiîn biliverdină dînd naştere unui inel verde la limita de separare >tlichidelor.402
Proba Eosin se face totdeauna paralel cu determinarea urobiliuogenului.— Pigmenţii sanguini sînt reprezentaţi de bemoglobina, care sel toate găsi în urină sub două forme : bemoglobina fixată în globuluiroşu şi hemoglobina liberă. Cercetarea chimică a pigmenţilor sanguinise face prin metoda Gregersen.i Materialele necesare. O eprubetă, benzidrină, acid acetic glacial , txroxidde bariu sau apă oxigenată de 10 volume. l Se toarnă 2—3ml urină într-o eprubetă, se adaugă un vîrf de juţit de benzidrinăşi 10—15 picături de acid acetic glacial. Se agită bine şi se adaugăcîteva picături de peroxid de bariu sau apă oxigenată, în prezenţasîngelui, culoarea conţinutului eprubetei variază. qe la verde laalbastru, prin oxidarea benzidrinei.Materiile fecale. Punerea în evidenţă a sîngelui din materiifecale se face la fel ca şi din urină, prin metoda Gregersen. Materiilefecale vor fi diluate cu apă distilată, în loc de eprubetă sepoate folosi şi o placă de porţelan cu godeu, în care se tritureazăunfragment de fecale cu apă distilată, la care se adaugă apoi reactivii.8 în g el e. în legătură cu sîngele, asistenta trebuie să ştie săexecute la patul bolnavului următoarele analize :Determinarea timpului ăe sîngerare. Timpul de sîngerare esteperioada care se scurge din momentul înţepării lobulului urecbii sau apulpei degetului pînă la oprirea hemoragiei.Materialele necesare. Un ac steril, alcool, vată, hîrtie de filtru,.iTonometru sau ceas cu secundar.Se dezinfectează lobului urechii sau pulpa degetului cu un tamponde vată îmbibată cu eter şi se execută înţepătura cu un ac sterilla o adîncime de circa 4 mm. Se notează momentul înţepăturii şi apoi,fără a stoarce locul, se absoarbe cu hîrtie de filtru la fiecare 20—30de secunde picătura de sînge care apare în mod spontan, în condiţiinormale, sîngerarea se va opri după 2—4 minute.Ştergerea picăturiloi de sînge trebuie făcută în aşa f e 1 , încît peliîrtie să apară linii roşii paralele, notînd care este prima, precumtji ora cînd a fost trasată. Din aceste date se poate controla apoiuşor cîte minute a durat sîngerarea, evitîndu-se astfel o eventualăgreşeală la urmărirea ceasului.Determinarea timpului ăe coagulare. Timpul de coagulare esteperioada scursă de la recoltarea sîngelui pînă la coagularea lui.Materialele necesare. TJn ac steril de seringă, lame uscate sji curatevată, alcool, ceas cu secundar, cameră umedă sau ulei de parafină.< 1 <amera umedă se realizează punînd într-o cutie Petri o rondelă dehîrtie de filtru îmbibată cu apă distilată, pe care se aşază două.baghete de sticlă.403
- Page 353 and 354: Greutatea corporală a bolnavului t
- Page 355 and 356: Culoarea tegumentelor. Culegerea da
- Page 357 and 358: — acţiunea toxică şi de sensib
- Page 359 and 360: PREGĂTIREA Şl ASISTAREA EXAMINĂR
- Page 361 and 362: — două prosoape curate şi săpu
- Page 363 and 364: inîini. în cazuri extreme ca: hem
- Page 365 and 366: F t i ' inta va prelua valvele vagi
- Page 367 and 368: ţită şi măsuţa rulantă de pan
- Page 369 and 370: Ducă prescripţiile medicale formu
- Page 371 and 372: Alte recoltări, ca sucul gastric s
- Page 373 and 374: nimic dopul scos şi, dacă este po
- Page 375 and 376: c) Itfi'nlhtrm ttngelui i>rln /)im<
- Page 377 and 378: llngur direct din ac în recipient.
- Page 379 and 380: Se spală seringa şi acul cu ulei
- Page 381 and 382: Cantitatea de sînge necesară pent
- Page 383 and 384: Sîngele pentru hemocultură poate
- Page 385 and 386: nRecoltarea sputei prin frotiu fari
- Page 387 and 388: lonări sau gargară cu substanţe
- Page 389 and 390: RECOLTAREA SUCULUI PANCREATICSe fac
- Page 391 and 392: Tampoanele utilizate per..tru recol
- Page 393 and 394: RECOLTAREA URINIIExamenul urinii d
- Page 395 and 396: de ore înainte de recoltare, bolna
- Page 397 and 398: ntwil şi lichidul se introduce în
- Page 399 and 400: fentare de urgenţă, care pot fi c
- Page 401 and 402: milc două cifre ale valorii citite
- Page 403: Fig. .ZS3.—Albuminometru Esbach.!
- Page 407 and 408: Tehnica. Se spală seringa cu solu
- Page 409 and 410: 1. Grupa 0(1). Eritrocitele sînt l
- Page 411 and 412: 2. Determinarea inversă (proba Sim
- Page 413 and 414: Ih-negative, cărora prin transfuzi
- Page 415 and 416: Eeacţiile cutanate alergice se exe
- Page 417 and 418: lioală. Eeacţia se consideră poz
- Page 419 and 420: 'REGĂTIREA Şl ASISTAREA EXPLORĂR
- Page 421 and 422: depistarea activă şi precoce a bo
- Page 423 and 424: Mcazuri trebuie redus la minimum, p
- Page 425 and 426: iig. 190. (A, B, C). A — Examenul
- Page 427 and 428: 'n timpul injectării substanţei d
- Page 429 and 430: • isă, dar omogenă, fără grun
- Page 431 and 432: Pregătirea bolnavului pentru exame
- Page 433 and 434: Colecistografia se execută de obic
- Page 435 and 436: culcat pe masa de radiografie, pent
- Page 437 and 438: li tui examinării, bolnavul nu va
- Page 439 and 440: «ontrast se adună în vezică, d
- Page 441 and 442: peste 24 de ore, bolnava nu va prim
- Page 443 and 444: ritatea bronhoscoapelor, este tăia
- Page 445 and 446: iiwilzută cu rezemător special de
- Page 447 and 448: Esofagoscopulesteformat dintr-un tu
- Page 449 and 450: La extremitatea externă a aparatul
- Page 451 and 452: •l Hă nu bea, căci în urma ane
- Page 453 and 454: Sursa de lumina se racordează la r
Proba Eosin se face totdeauna paralel cu determinarea urobiliuogenului.
— Pigmenţii sanguini sînt reprezentaţi de bemoglobina, care se
l toate găsi în urină sub două forme : bemoglobina fixată în globului
roşu şi hemoglobina liberă. Cercetarea chimică a pigmenţilor sanguini
se face prin metoda Gregersen.
i Materialele necesare. O eprubetă, benzidrină, acid acetic glacial , txroxid
de bariu sau apă oxigenată de 10 volume. l Se toarnă 2—3
ml urină într-o eprubetă, se adaugă un vîrf de juţit de benzidrină
şi 10—15 picături de acid acetic glacial. Se agită bine şi se adaugă
cîteva picături de peroxid de bariu sau apă oxigenată, în prezenţa
sîngelui, culoarea conţinutului eprubetei variază. qe la verde la
albastru, prin oxidarea benzidrinei.
Materiile fecale. Punerea în evidenţă a sîngelui din materii
fecale se face la fel ca şi din urină, prin metoda Gregersen. Materiile
fecale vor fi diluate cu apă distilată, în loc de eprubetă se
poate folosi şi o placă de porţelan cu godeu, în care se tritureazăun
fragment de fecale cu apă distilată, la care se adaugă apoi reactivii.
8 în g el e. în legătură cu sîngele, asistenta trebuie să ştie să
execute la patul bolnavului următoarele analize :
Determinarea timpului ăe sîngerare. Timpul de sîngerare este
perioada care se scurge din momentul înţepării lobulului urecbii sau a
pulpei degetului pînă la oprirea hemoragiei.
Materialele necesare. Un ac steril, alcool, vată, hîrtie de filtru,.
iTonometru sau ceas cu secundar.
Se dezinfectează lobului urechii sau pulpa degetului cu un tampon
de vată îmbibată cu eter şi se execută înţepătura cu un ac steril
la o adîncime de circa 4 mm. Se notează momentul înţepăturii şi apoi,
fără a stoarce locul, se absoarbe cu hîrtie de filtru la fiecare 20—30
de secunde picătura de sînge care apare în mod spontan, în condiţii
normale, sîngerarea se va opri după 2—4 minute.
Ştergerea picăturiloi de sînge trebuie făcută în aşa f e 1 , încît pe
liîrtie să apară linii roşii paralele, notînd care este prima, precum
tji ora cînd a fost trasată. Din aceste date se poate controla apoi
uşor cîte minute a durat sîngerarea, evitîndu-se astfel o eventuală
greşeală la urmărirea ceasului.
Determinarea timpului ăe coagulare. Timpul de coagulare este
perioada scursă de la recoltarea sîngelui pînă la coagularea lui.
Materialele necesare. TJn ac steril de seringă, lame uscate sji curate
vată, alcool, ceas cu secundar, cameră umedă sau ulei de parafină.
< 1 <amera umedă se realizează punînd într-o cutie Petri o rondelă de
hîrtie de filtru îmbibată cu apă distilată, pe care se aşază două.
baghete de sticlă.
403