Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf
, deouivcK MUICIIlarlx.uţlii cute aloi mal bogată. Itocolt nopoal»< faoe ijl din lobul u rodiii. La ungari 9! copii mlol, rocoll ' HOfaoo do po fa|a planIarA a dogclului nmro do la picior.Tehnica recoltării. Locul do undo so faoo ror.oltaroa HO pmasa uşor. So dcgresoază cu un tampon îmbibat în otor «i api.idezinfectează cu alcool suprafaţa care va fi înţepată. Po locul pnfect uscat se înfige acul la o profunzime de 2—3 mm, pentru c:i nlugele să ţîşnească singur, fără să fie necesară stoarcerea de^H.iilin,această manoperă putînd falsifica rezultatele, deoarece sîngolc :i4h'lobţinut este amestecat cu limfă. Dacă înţepătura a fost prea suporficială este preferabil să fie repetată.Se şterge prima picătură de sînge cu hîrtie de filtru sau cu vutftuscată, iar din următoarea se recoltează pentru analizele corii (.<<.Dacă sîngerarea s-a oprit şi mai este nevoie de sînge pentru alicprobe, se va şterge degetul cu o bucată de tifon şi se va activa circulaţia printr-o uşoară frecare. După recoltare se aplică un tamponde vată îmbibat în eter sau alcool pe regiunea înţepată. Hemoragia,se opreşte repede.Becoltarea sîngelui capilar poate fi efectuată şi cu acul IulFrancke; folosirea lui s-a restrîns mult din cauza pericolului dotransmitere a hepatitei epidemice. Aceste ace funcţionează cu ajutorul unui resort de oţel care, după declanşare, pătrunde rapid înţesături la profunzimea reglată anterior, fără să provoace dureri.Ele trebuie sterilizate foarte conştiincios, prin autoclavare, dupăfiecare întrebuinţare.b) Recoltarea sîngelui prin puncţia venoasă se practică dimineaţape nemîncate după tehnica obişnuită, folosind o seringă sterilă,uscată şi curată (vezi voi. II).Becoltarea la adult se face obişnuit din venele plicii cotului:vena medio-bazilică şi medio-cefalică, iar la sugari şi copiii mici,din vena jugulară, sau temporală superficială, eventual din sinusullongitudinal prin fontanela anterioară. Această tehnică este executatătotodeauna de medic.în caz că se fac deodată recoltări pentru mai multe examene,este de preferat utilizarea unui ac, căruia i s-a tăiat amboul, acestafiind înlocuit cu un tub de material plastic fixat etanş de ac. Aculde puncţie sterilizat' va fi mînuit cu o pensă Pe"an sterilă pentruefectuarea puncţiei. După pătrunderea acului în venă, sîngele vacurge prin tubul de material plastic pe rînd în eprubete ţinute subcapătul liber al tubului, care la nevoie poate fi închis cu pensa pînăse schimbă eprubetele.372
c) Itfi'nlhtrm ttngelui i>rln /)im<'/iV< artrrială io faoe dnp.i. idimcaIttrlml la injecţiile iutraarl.«rliil(<. Knl.e <> metoda mai rar l'olonitu |nl voi. I I ) .ingolt) HO recoltează pmtlru analize, hematologice, parazitolon,biochimice, serologieo şi bacteriologu;o.Recoltarea slnflclni pentru examene hematologice şi parazito-i-c.Pentru determinarea rezistenţei globulare, sîngele se recoltează il.ruobţinerea globulelor roşii. Se vor evita hemoliza şi coagularea ui.Prin puncţie venoasă cu seringa şi acul perfect uscate sau Halo cuser fiziologic, se recoltează 5—6 ml sînge care se trec jidiatîntr-un balon rotund sau Erlenmeyer curat şi uscat, de ml, încare s-a pus în prealabil 5—10 perle de sticlă. Se agită î rbalonul timp de 5—10 minute cu mişcări circulare; în felul nsîngele se defibrinează şi nu se mai coagulează. Recoltarea poateexecuta şi fără seringă, direct în balon, agitînd acesta în timpulrecoltării. Sîngele defibrinat se trimite imediat la laborator. Pentrufrotiul obişnuit de sînge se recoltează şi se întinde sîngele l in o lamăde sticlă.Tehnica. După dezinfectarea regiunii, se înţeapă pulpa degetului ' HOşterge prima picătură de sînge cu un tampon de vată uscată. ia olamă perfect curată şi degresată, ţinînd-o de marginile lungi. i i lcm de extremitatea lamei se atinge picătura de sînge care s-ai.irinat pe locul înţepăturii. Se va avea grijă să nu ajungă pînăi i Huprafaţa pielii, ci să se atingă numai picătura de sînge. Se pune1i na pe masă, se ia o lamă şlefuită ţinînd-o tot de marginile mai lungise aşază înaintea picăturii sub un unghi de aproximativ 45°. Seige uşor înapoi pînă cînd marginea lamei atinge picătura de sînge,re se va întinde de-a lungul ei. Se împinge apoi lama şlefuită cu omişcare uniformă spre cealaltă extremitate a primei lame (cu sînge),pînă ce picătura se întinde într-un strat subţire şi omogen. La aceastăoperaţie trebuie respectate mai multe reguli: mişcarea trebuie săf le rapidă, căci altfel răspîndirea elementelor pe frotiu va fi inegală;liuna şlefuită nu trebuie apăsată prea tare, deoarece multe celuledin sînge pot fi lezate în acest fel; unghiul dintre cele două lameIrobuie să fie de 45°, căci dacă este mai mic elementele albe se îngrămădescla capătul frotiului; întinderea frotiului nu trebuie întreruptă,iar lama şlefuită nu trebuie ridicată decît atunci cînd sîngele«•a epuizat complet.Un frotiu bine executat nu ajunge la marginea lamei (fig. 170,/», c) este subţire, de grosime uniformă, transparent şi are o coloraţieKililbuie. Frotiurile nu trebuie făcute prea groase, căci elementelefigurate din sînge se suprapun şi nu mai pot fi recunoscute şi numărate.Picătura de sînge nu trebuie să fie prea mare. în caz contrar373
- Page 323 and 324: Iliotiv, după indicaţiile medicul
- Page 325 and 326: In mecanismul de eliminare a produ
- Page 327 and 328: Pentru a se putea orienta asupra ra
- Page 329 and 330: •iicit echivalează cu 500 ml de
- Page 331 and 332: Idicului sau le păstrează pînă
- Page 333 and 334: ifsă cunoască determinarea densit
- Page 335 and 336: "Htinale şi scăderea resorbţiei.
- Page 337 and 338: i"Nu se poate vorbi de forma scaunu
- Page 339 and 340: Aspectul şi culoarea scaunului la
- Page 341 and 342: (în scarlatină, difterie, pneumon
- Page 343 and 344: c) Vărsături biliare conţinînd
- Page 345 and 346: Cantitatea. Cantitatea sputei este
- Page 347 and 348: Sputa poate să conţină anumite f
- Page 349 and 350: obiectul permanent şi neîntrerupt
- Page 351 and 352: Verificarea acestor cîntare se fac
- Page 353 and 354: Greutatea corporală a bolnavului t
- Page 355 and 356: Culoarea tegumentelor. Culegerea da
- Page 357 and 358: — acţiunea toxică şi de sensib
- Page 359 and 360: PREGĂTIREA Şl ASISTAREA EXAMINĂR
- Page 361 and 362: — două prosoape curate şi săpu
- Page 363 and 364: inîini. în cazuri extreme ca: hem
- Page 365 and 366: F t i ' inta va prelua valvele vagi
- Page 367 and 368: ţită şi măsuţa rulantă de pan
- Page 369 and 370: Ducă prescripţiile medicale formu
- Page 371 and 372: Alte recoltări, ca sucul gastric s
- Page 373: nimic dopul scos şi, dacă este po
- Page 377 and 378: llngur direct din ac în recipient.
- Page 379 and 380: Se spală seringa şi acul cu ulei
- Page 381 and 382: Cantitatea de sînge necesară pent
- Page 383 and 384: Sîngele pentru hemocultură poate
- Page 385 and 386: nRecoltarea sputei prin frotiu fari
- Page 387 and 388: lonări sau gargară cu substanţe
- Page 389 and 390: RECOLTAREA SUCULUI PANCREATICSe fac
- Page 391 and 392: Tampoanele utilizate per..tru recol
- Page 393 and 394: RECOLTAREA URINIIExamenul urinii d
- Page 395 and 396: de ore înainte de recoltare, bolna
- Page 397 and 398: ntwil şi lichidul se introduce în
- Page 399 and 400: fentare de urgenţă, care pot fi c
- Page 401 and 402: milc două cifre ale valorii citite
- Page 403 and 404: Fig. .ZS3.—Albuminometru Esbach.!
- Page 405 and 406: Proba Eosin se face totdeauna paral
- Page 407 and 408: Tehnica. Se spală seringa cu solu
- Page 409 and 410: 1. Grupa 0(1). Eritrocitele sînt l
- Page 411 and 412: 2. Determinarea inversă (proba Sim
- Page 413 and 414: Ih-negative, cărora prin transfuzi
- Page 415 and 416: Eeacţiile cutanate alergice se exe
- Page 417 and 418: lioală. Eeacţia se consideră poz
- Page 419 and 420: 'REGĂTIREA Şl ASISTAREA EXPLORĂR
- Page 421 and 422: depistarea activă şi precoce a bo
- Page 423 and 424: Mcazuri trebuie redus la minimum, p
, deouivcK MUICIIlarlx.uţlii cute aloi mal bogată. Itocolt no
poal»< faoe ijl din lobul u rodiii. La ungari 9! copii mlol, rocoll ' HO
faoo do po fa|a planIarA a dogclului nmro do la picior.
Tehnica recoltării. Locul do undo so faoo ror.oltaroa HO p
masa uşor. So dcgresoază cu un tampon îmbibat în otor «i api.i
dezinfectează cu alcool suprafaţa care va fi înţepată. Po locul pn
fect uscat se înfige acul la o profunzime de 2—3 mm, pentru c:i nlu
gele să ţîşnească singur, fără să fie necesară stoarcerea de^H.iilin,
această manoperă putînd falsifica rezultatele, deoarece sîngolc :i4h'l
obţinut este amestecat cu limfă. Dacă înţepătura a fost prea supor
ficială este preferabil să fie repetată.
Se şterge prima picătură de sînge cu hîrtie de filtru sau cu vutft
uscată, iar din următoarea se recoltează pentru analizele corii (.<<.
Dacă sîngerarea s-a oprit şi mai este nevoie de sînge pentru alic
probe, se va şterge degetul cu o bucată de tifon şi se va activa cir
culaţia printr-o uşoară frecare. După recoltare se aplică un tampon
de vată îmbibat în eter sau alcool pe regiunea înţepată. Hemoragia,
se opreşte repede.
Becoltarea sîngelui capilar poate fi efectuată şi cu acul Iul
Francke; folosirea lui s-a restrîns mult din cauza pericolului do
transmitere a hepatitei epidemice. Aceste ace funcţionează cu aju
torul unui resort de oţel care, după declanşare, pătrunde rapid în
ţesături la profunzimea reglată anterior, fără să provoace dureri.
Ele trebuie sterilizate foarte conştiincios, prin autoclavare, după
fiecare întrebuinţare.
b) Recoltarea sîngelui prin puncţia venoasă se practică dimineaţa
pe nemîncate după tehnica obişnuită, folosind o seringă sterilă,
uscată şi curată (vezi voi. II).
Becoltarea la adult se face obişnuit din venele plicii cotului:
vena medio-bazilică şi medio-cefalică, iar la sugari şi copiii mici,
din vena jugulară, sau temporală superficială, eventual din sinusul
longitudinal prin fontanela anterioară. Această tehnică este executată
totodeauna de medic.
în caz că se fac deodată recoltări pentru mai multe examene,
este de preferat utilizarea unui ac, căruia i s-a tăiat amboul, acesta
fiind înlocuit cu un tub de material plastic fixat etanş de ac. Acul
de puncţie sterilizat' va fi mînuit cu o pensă Pe"an sterilă pentru
efectuarea puncţiei. După pătrunderea acului în venă, sîngele va
curge prin tubul de material plastic pe rînd în eprubete ţinute sub
capătul liber al tubului, care la nevoie poate fi închis cu pensa pînă
se schimbă eprubetele.
372
Change language