Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf

Cantitatea. Cantitatea sputei este variabilă. Ea depinde de inten-i
lăţea şi întinderea proceselor patologice de la nivelul căilor respi-i
11 orii. în bronşita catarală, pneumonie, tuberculoza incipientă etc., '
nititatea sputei poate varia între 50 şi 100 ml/24 de ore. în bronn'ctazie,
caverne tuberculoase, gangrene pulmonare şi edemul pulmonar
cantitatea sputei poate ajunge pînă la 1000 ml/24 de ore.
i.vacuarea prin căile respiratorii a unui abces pulmonar, a unui
• i upiem toracic sau a unui chist hidatic poate determina o cantitate
i mai mare de spută. Eliminarea acestor colecţii masive de puroi
;iu exsudat prin căile respiratorii poartă numele de vomică.
Cantitatea de spută expectorată se reprezintă grafic în foaia
ilts temperatură la fel ca şi urina, în culoare roşie.
Aspectul. Aspectul sputei este în funcţie de consistenţa, aeraţia,
transparenţa şi vîscozitatea ei. Deosebim :
a) Spută mucoasă formată dintr-un lichid vîscos, aderent, bine
j aerat, de culoare albă-cenuşie, mai mult sau mai puţin transparent.
Bputa mucoasă se întîlneşte în inflamaţia bronhiilor şi în astmul
fbronşic. în acesta din urmă, spută conţine numeroase dopuri mici
opalescente de substanţă mucoasă, asemănătoare unor perle, de unde
numele de spută perlată.
b) Spută purulentă are o consistenţă cremoasă sau lichidă, de
culoare gălbuie-verzuie, destul de omogenă. Se întîlneşte în supu-
I raţiile pulmonare şi în caz de deschidere a unei colecţii purulente
din vecinătatea plămînului într-o bronhie.
c) Spută seroasă este formată dintr-un lichid transparent, uşor
rozat, acoperit cu un strat gros de spută. Apare în staza şi edemul
pulmonar, fiind formată în parte din serul sanguin care a transsudat
prin pereţii alveolari.
d) Spută pseudonieml)raiioa>ă este formată dintr-un exsudat cu
foarte multă fibrină, care apare sub formă de membrane albe. Uneori
membranele iau forma bronhiilor, reproducând cele mai fine ramific.aţii
ale lor. Această spută apară în bronşita difterică, difteria larintfiană
şi în bronşita pseudomembranoasă. în cazul deschiderii prinl,r-o
bronhie a unui chist hidatic pulmonar sau hepatic, după elimi
narea lichidului hidatic sub formă de vomă, pot apărea în spută
lambouri de membrane de mărimi variabile sau chiar vezicule hidatice.
e) Hemoptizia. Vorbim de hemoptizie cînd spută este formată
din sînge. Sîngele expectorat este lichid, bine aerat cu multe
l>ule de aer; la suprafaţă este acoperit cu un strat gros de spumă.
Hemoptizia survine în caz de tuberculoză pulmonară, cancer
pulmonar, bronşiectazie, gangrena pulmonară, infarct pulmonar şi
unele îmbolnăviri ale inimii şi ale organelor hematopoietice.
343