Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf
b) Vărsăturile postprandidle, imediat după alimentare sau chiarîn timp ce bolnavul consumă alimentele; se constată de obicei Iunevropaţi.c) Vărsături tardive, la 2—6 ore după consumarea alimentelor.Se constată în caz de ulcer şi cancer stomacal complicate cu steno/,Apilorică.Simptomele premergătoare vărsăturilor. Unele vărsături sin tprecedate de greaţă, salivaţie abundentă, ameţeli, tahicardie, dureride cap, trsnspiraţii reci, stare generală alterată. Vărsătura aduce <1«obicei o uşurare acestor bolnavi. Aceste vărsături au origine digen«tivă sau uteroovariană şi se datoresc unor excitaţii pornite de livperiferie.Alteori vărsăturile se produc fără nici un efort şi nu sînt precodatede senzaţie de greaţă şi de stare generală alterată. Aceste vărsăturiau o origine centrală şi se datoresc creşterii presiunii lichiduluicefalorahidian, adică unei creşteri a tensiunii intracraniene.Uneori vărsăturile sînt provocate şi deci precedate de accesode tuse, ca de exemplu în tuşea convulsivă, în aceste cazuri, eforturilede tuse se repercutează şi asupra muşchilor abdominali, caroprin contracţia lor, expulzează conţinutul stomacal.Cantitatea. Cantitatea vărsăturilor este variabilă, în cazul vărsfi-turilor alimentare, bolnavul varsă toată cantitatea alimentelorconsumate, în stenoza pilorică, cantitatea vărsăturilor este foarteabundentă, mult mai mare decît cantitatea alimentelor consumate,la acestea adăugîndu-se şi secreţia exagerată a glandelor stomacale,precum şi resturi de la alimentaţiile anterioare. Alteori cantitateaexpulzată din stomac se reduce la cîteva zeci de ml.Mirosul. Vărsăturile au un miros fad. Mirosul devine acru încaz de hiperclorhidrie, facaloid în caz de reflux al conţinutului intestinalîn stomac (ileus) şi de unt rînced în caz de fermentaţie stomacală.Conţinutul vărsăturilor. Vărsăturile pot să aibă un conţinut foartevariat. El rezultă din alimentele ingerate, suc gastric şi duodenal,conţinutul duodenal şi intestinal regurgitat, şi uneori din exsudatulpereţilor stomacali, sînge etc. Din acest punct de vedere deosebim :a) Vărsături alimentare conţinînd de obicei alimentele consnmate cu cîteva ore mai înainte, în caz de stenoză pilorică, vărsăturile pot să conţină şi anumite alimente consumate cu zile sau săjitămîniîn urmă.b) Vărsături mucoase, apoase, conţinînd produsele hipersecreţielgastrice din cursul gastritelor şi cancerului. Ble apar şi la etilici ijigravide sub forma vărsăturilor matinale.340
c) Vărsături biliare conţinînd bilă. Au culoarea galbenă-verzuieverde-închis, cu gust amar. Bila ajunge în stomac din duodenjirin regurgitare. De obicei se produc în eolecistopatii. VărsăturileJuiliare se notează în foaia de temperatură cu culoare verde.d) Vărsături îecaloide de culoare gălbuie-murdară, cu miros| frcaloid. Apar în caz de ocluzie intestinală, prin regurgitarea conţinutului intestinal în stomac. Uneori vărsăturile pot fi compuse numaiti in materii fecale.e) Vărsături purulente. Conţinutul stomacului este amestecat cupiiroi, ca, de exemplu, în gastrita flegmonoasă, sau este format nuniidin puroi, cînd un abces al organelor învecinate se deschide îni omac.f) Vărsături sanguinolente şi de sînge pur (hematemeză) se dato-••sc, fie unor îmbolnăviri ale stomacului, ale unor organe înveciite,fie unor boli generale. Sîngele poate să provină din stomac,i în ulcerul şi cancerul stomacal, gastrita cronică, intoxicaţiile cuibstanţe caustice etc., sau din organele învecinate, ca : plămîni,iofag, gingii, nas etc., fiind înghiţit şi apoi eliminat prin vărsăturan mod secundar.Dacă sîngele din stomac se găseşte în cantitate redusă, el apareni vărsătură sub formă digerată sau semidigerată, avînd o culoarei'rană, de aspectul drojdiei de cafea. Această culoare se datoreştelorhidratului de hematină care ia naştere din hemoglobina, submfluenţa acidului clorhidric din stomac. De multe ori acest sînge• ligerat este amestecat cu resturi alimentare. Astiel devărsături • iut caracteristice pentru cancerul stomacal. Dacăhemoragia este mai abundentă, evacuarea conţinutului stomacal seface mai repede, mugele neavînd timp de a fi digerat şi astfelvărsăturile vor fi formate din sînge proaspăt, roşu. Aceste vărsăturile găsim în caz de ulcer gastro-duodenal.Hemoragiile gastro-duodenale abundente slnt însoţite de o staregenerală foarte alterată, determinată de anemia acută posthemoragică.Bolnavii se pling de ameţeli, vîjîituri în urechi, sete foarteaccentuată, palpitaţii şi sînt foarte palizi. Dată fiind importanţai}i gravitatea hemoragiilor gastro-duodenale, vărsăturile cu conţinut«anguinolent vor fi notate în foaia de temperatură cu creion roşu.EXPECTORAŢIAPrin expectoraţie se înţelege eliminarea sputei din căile respiratorii.Sputa reprezintă totalitatea substanţelor ce se expulzează dinfăile respiratorii prin tuse.în condiţii fiziologice, mucoasa căilor respiratorii secretă doaro mică cantitate de mucus, necesară protejării suprafeţei interioare341
- Page 292 and 293: ţi (le zile afebrile. Această feb
- Page 294 and 295: ta <» coFig. 147. — Febră recur
- Page 296 and 297: re, pentru a putea reduce temperatu
- Page 298 and 299: (•;. 149. — Luarea pulsului la
- Page 300 and 301: la 10 anila 20 de anide la 60 de an
- Page 302: Fig, 152. — Discordanţă Intre p
- Page 305 and 306: sensul că de partea afectată puls
- Page 307 and 308: Urmărirea mecanicii respiratorii s
- Page 309 and 310: Frecvenţa respiraţiei creşte în
- Page 311 and 312: ţltă de coraaj şi tiraj. Acest t
- Page 313 and 314: respiratorii, fie tulburării de re
- Page 315 and 316: l'oximativ cu valoarea tensiunii ar
- Page 317 and 318: torie de înregistrare, care asigur
- Page 319 and 320: lTehnica utilizată pentru determin
- Page 321 and 322: Pentru măsurarea oscilaţiilor art
- Page 323 and 324: Iliotiv, după indicaţiile medicul
- Page 325 and 326: In mecanismul de eliminare a produ
- Page 327 and 328: Pentru a se putea orienta asupra ra
- Page 329 and 330: •iicit echivalează cu 500 ml de
- Page 331 and 332: Idicului sau le păstrează pînă
- Page 333 and 334: ifsă cunoască determinarea densit
- Page 335 and 336: "Htinale şi scăderea resorbţiei.
- Page 337 and 338: i"Nu se poate vorbi de forma scaunu
- Page 339 and 340: Aspectul şi culoarea scaunului la
- Page 341: (în scarlatină, difterie, pneumon
- Page 345 and 346: Cantitatea. Cantitatea sputei este
- Page 347 and 348: Sputa poate să conţină anumite f
- Page 349 and 350: obiectul permanent şi neîntrerupt
- Page 351 and 352: Verificarea acestor cîntare se fac
- Page 353 and 354: Greutatea corporală a bolnavului t
- Page 355 and 356: Culoarea tegumentelor. Culegerea da
- Page 357 and 358: — acţiunea toxică şi de sensib
- Page 359 and 360: PREGĂTIREA Şl ASISTAREA EXAMINĂR
- Page 361 and 362: — două prosoape curate şi săpu
- Page 363 and 364: inîini. în cazuri extreme ca: hem
- Page 365 and 366: F t i ' inta va prelua valvele vagi
- Page 367 and 368: ţită şi măsuţa rulantă de pan
- Page 369 and 370: Ducă prescripţiile medicale formu
- Page 371 and 372: Alte recoltări, ca sucul gastric s
- Page 373 and 374: nimic dopul scos şi, dacă este po
- Page 375 and 376: c) Itfi'nlhtrm ttngelui i>rln /)im<
- Page 377 and 378: llngur direct din ac în recipient.
- Page 379 and 380: Se spală seringa şi acul cu ulei
- Page 381 and 382: Cantitatea de sînge necesară pent
- Page 383 and 384: Sîngele pentru hemocultură poate
- Page 385 and 386: nRecoltarea sputei prin frotiu fari
- Page 387 and 388: lonări sau gargară cu substanţe
- Page 389 and 390: RECOLTAREA SUCULUI PANCREATICSe fac
- Page 391 and 392: Tampoanele utilizate per..tru recol
c) Vărsături biliare conţinînd bilă. Au culoarea galbenă-verzuie
verde-închis, cu gust amar. Bila ajunge în stomac din duoden
jirin regurgitare. De obicei se produc în eolecistopatii. Vărsăturile
Juiliare se notează în foaia de temperatură cu culoare verde.
d) Vărsături îecaloide de culoare gălbuie-murdară, cu miros
| frcaloid. Apar în caz de ocluzie intestinală, prin regurgitarea con
ţinutului intestinal în stomac. Uneori vărsăturile pot fi compuse numai
ti in materii fecale.
e) Vărsături purulente. Conţinutul stomacului este amestecat cu
piiroi, ca, de exemplu, în gastrita flegmonoasă, sau este format nunii
din puroi, cînd un abces al organelor învecinate se deschide în
i omac.
f) Vărsături sanguinolente şi de sînge pur (hematemeză) se dato-
••sc, fie unor îmbolnăviri ale stomacului, ale unor organe înveciite,
fie unor boli generale. Sîngele poate să provină din stomac,
i în ulcerul şi cancerul stomacal, gastrita cronică, intoxicaţiile cu
ibstanţe caustice etc., sau din organele învecinate, ca : plămîni,
iofag, gingii, nas etc., fiind înghiţit şi apoi eliminat prin vărsătura
n mod secundar.
Dacă sîngele din stomac se găseşte în cantitate redusă, el apare
ni vărsătură sub formă digerată sau semidigerată, avînd o culoare
i'rană, de aspectul drojdiei de cafea. Această culoare se datoreşte
lorhidratului de hematină care ia naştere din hemoglobina, sub
mfluenţa acidului clorhidric din stomac. De multe ori acest sînge
• ligerat este amestecat cu resturi alimentare. Astiel de
vărsături • iut caracteristice pentru cancerul stomacal. Dacă
hemoragia este mai abundentă, evacuarea conţinutului stomacal se
face mai repede, mugele neavînd timp de a fi digerat şi astfel
vărsăturile vor fi formate din sînge proaspăt, roşu. Aceste vărsături
le găsim în caz de ulcer gastro-duodenal.
Hemoragiile gastro-duodenale abundente slnt însoţite de o stare
generală foarte alterată, determinată de anemia acută posthemoragică.
Bolnavii se pling de ameţeli, vîjîituri în urechi, sete foarte
accentuată, palpitaţii şi sînt foarte palizi. Dată fiind importanţa
i}i gravitatea hemoragiilor gastro-duodenale, vărsăturile cu conţinut
«anguinolent vor fi notate în foaia de temperatură cu creion roşu.
EXPECTORAŢIA
Prin expectoraţie se înţelege eliminarea sputei din căile respiratorii.
Sputa reprezintă totalitatea substanţelor ce se expulzează din
făile respiratorii prin tuse.
în condiţii fiziologice, mucoasa căilor respiratorii secretă doar
o mică cantitate de mucus, necesară protejării suprafeţei interioare
341
Change language