Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf

b) Vărsăturile postprandidle, imediat după alimentare sau chiar
în timp ce bolnavul consumă alimentele; se constată de obicei Iu
nevropaţi.
c) Vărsături tardive, la 2—6 ore după consumarea alimentelor.
Se constată în caz de ulcer şi cancer stomacal complicate cu steno/,A
pilorică.
Simptomele premergătoare vărsăturilor. Unele vărsături sin t
precedate de greaţă, salivaţie abundentă, ameţeli, tahicardie, dureri
de cap, trsnspiraţii reci, stare generală alterată. Vărsătura aduce <1«
obicei o uşurare acestor bolnavi. Aceste vărsături au origine digen«
tivă sau uteroovariană şi se datoresc unor excitaţii pornite de liv
periferie.
Alteori vărsăturile se produc fără nici un efort şi nu sînt precodate
de senzaţie de greaţă şi de stare generală alterată. Aceste vărsături
au o origine centrală şi se datoresc creşterii presiunii lichidului
cefalorahidian, adică unei creşteri a tensiunii intracraniene.
Uneori vărsăturile sînt provocate şi deci precedate de acceso
de tuse, ca de exemplu în tuşea convulsivă, în aceste cazuri, eforturile
de tuse se repercutează şi asupra muşchilor abdominali, caro
prin contracţia lor, expulzează conţinutul stomacal.
Cantitatea. Cantitatea vărsăturilor este variabilă, în cazul vărsfi
-turilor alimentare, bolnavul varsă toată cantitatea alimentelor
consumate, în stenoza pilorică, cantitatea vărsăturilor este foarte
abundentă, mult mai mare decît cantitatea alimentelor consumate,
la acestea adăugîndu-se şi secreţia exagerată a glandelor stomacale,
precum şi resturi de la alimentaţiile anterioare. Alteori cantitatea
expulzată din stomac se reduce la cîteva zeci de ml.
Mirosul. Vărsăturile au un miros fad. Mirosul devine acru în
caz de hiperclorhidrie, facaloid în caz de reflux al conţinutului intestinal
în stomac (ileus) şi de unt rînced în caz de fermentaţie stomacală.
Conţinutul vărsăturilor. Vărsăturile pot să aibă un conţinut foarte
variat. El rezultă din alimentele ingerate, suc gastric şi duodenal,
conţinutul duodenal şi intestinal regurgitat, şi uneori din exsudatul
pereţilor stomacali, sînge etc. Din acest punct de vedere deosebim :
a) Vărsături alimentare conţinînd de obicei alimentele consn
mate cu cîteva ore mai înainte, în caz de stenoză pilorică, vărsătu
rile pot să conţină şi anumite alimente consumate cu zile sau săjitămîni
în urmă.
b) Vărsături mucoase, apoase, conţinînd produsele hipersecreţiel
gastrice din cursul gastritelor şi cancerului. Ble apar şi la etilici iji
gravide sub forma vărsăturilor matinale.
340